Cultura medievala in spatiul

romanesc

Principatele
medievale
ansilvania, Valahia si Moldova au aprut
secolele XI i XIV, n zona din
Munilor Carpai. Cea mai mare parte din
cultura romn s-a produs n aceste zone,
ceea
ce corespunde aproximativ siturii
geografice a statului modern Romnia. n anul 1405 s-a scris primul Tetraevangheliar slavon n ara
Romneasc. El este opera cuviosului Nicodim de la Tismana i deci n domeniul vechilor scrieri, Nicodim
deine o ntietate absolut n istoria rii Romneti. Este cea mai veche carte datat din ara Romneasc
cu cea mai veche ferectur i se afl la Muzeul Naional de Istorie din Bucure ti. n secolul al XV-lea i n
urmtoarele, coala de copiti nfiinat de ucenicii lui Nicodim la Mnstirea Tismana a continuat seria
scrierilor religioase chiar daca la nceput, copitii netiutori de carte doar desenau slovele slavone.
Transilvania a intrat sub sfera de dominaie maghiar pe la sfr itul secolului al XI-lea i astfel evolu ia
culturii romne a fost oarecum diferit de cea din Valahia i Moldova. Maghiarii au adus romanocatolicismul ca religie oficial, precum i aparteneni la unele etnii strine pentru a coloniza
Transilvania: sai n sud i secui la vest. Una dintre cele mai importante personaliti de origine romn care
s-a nscut n Transilvania a fost Nicolaus Olahus (Olh n limba maghiar vine de la valah, un mai vechi
cuvnt pentru romn), istoric, politician i episcop n Regatul Ungariei i unul din reprezentanii de seam
ai umanismului n Europa.
din Tr
ntre
jurul

Valahia si Moldova s-au situat pe dou ci comerciale importante traversate adesea de polonezi, de sa i,
de greci, de armeni, de genovezi i de negustorii veneieni, conectnd cele dou principate la evolu ia culturii
medievale din Europa. Cronica lui Grigore Ureche, Letopiseul rii Moldovei, care acoper
perioada 1359 - 1594, este o foarte important surs de informaii despre via a, evenimentele i
personalitaile din Moldova. Este printre primele texte laice, literare, n romnete. Datorit dimensiunii ei,
precum i informaiilor pe care le conine, este, probabil, cel mai important document romnesc din secolul
al XVII-lea.
La sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea, umanismului european este
reprezentat n spaiul romnesc de scrierile lui Miron Costin i Ion Neculce, cronicari, care au continuat
opera lui Ureche. Constantin Brncoveanu, domn al rii Romneti, a fost un mare patron al artelor i o
figura local a Renaterii. n timpul domniei lui erban Cantacuzino clugrii de la mnstirea Snagov, de
lng Bucureti, au publicat n 1688 prima Biblie tradus n limba romn (Biblia de la Bucureti). Primele
ncercari reuite de a scrie poezii n limba romn s-au fcut n 1673, atunci cnd Dosoftei, un nalt cleric
moldovean, a publicat o versiune n romn a Psalmilor.

Dimitrie Cantemir, un domnitor din Moldova, a fost, fr ndoial, cea mai mare personalitate a
perioadei medievale din Moldova. El a fost un prolific om de litere, cu interese n filozofie, istorie, muzic,
lingvistic, etnografie i geografie. Cele mai importante lucrri ale sale, Descriptio Moldaviae coninnd
informaii Moldova, scris n latin i publicat n 1769 i Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, o
prim istorie critic a Romniei. Dimitrie Cantemir a fost cunoscut n Europa educat ca un savant remarcabil,
autor al mai multor scrieri n latin, nu numai Descriptio Moldaviae (comandat de Academia de la Berlin,
membru al creia a devenit n 1714), dar i o istorie a Imperiului Otoman denumit Incrementa atque
decrementa aulae othomanicae, care a fost tiprit n limba englez n 1734-1735 (a doua ediie, n 1756),
n limba francez (1743) i german (1745), acesta fiind o lucrare de referin n Europa pn n secolul al
XIX-lea.
Cultura urban
Viata culturala din targurile/oarasele romanesti a cunoscut diferite forme de expresie. Intre sec. VII si
XIV s-au facut primii pasi ai culturii medievale romanesti; sunt atestate izvoare epigrafice (inscriptii),
juridice(coduri de legi dupa model bizantin si
slavorus),
filosofice(texte
copiate),
documentare(acte, documente, Diplome);
literare: ex. Legenda Sf. Gerard, Tratat

despre datinile, moravurile, modul

viata si rautatea turcilor; arhitecturale :

de

biserici, cetati de aparare, zidurile oraselor.

Din sec al XV lea cultura nationala i-a avnt,
apar
primele centre ale scrisului, unde lucreaza
copisti
si miniaturisti de manuscrise : -in slavona :
Vodia, Tismana (Tara Romaneasca); Bistria,
Putna,
Neam(Moldova),
Perii
Maramuresului,
Prislop, Feleac (Transilvania);
-in latina : cancelariile domnesti din Moldova si Valahia,
cea a regatului Ungariei; functionarii publici din orasele din Transilvania.
Pt. sec XV avem izvoare:
1.literare : 1430 este tradusa Biblia (de la Trotusi) in limbile maghiara si germana; 1688 la Bucuresti
este publicata Biblia in lb romn, aceasta apartine alui erban Cantacuzino.
2.istoriografice:
Povestiri despre Vlad Tepes in slavona, letopisee, cronici;
3.arhitecturale:
biserici: Cozia, Curtea de Arges(Tara Romaneasca), manastiri: Putna, Vaslui, Suceava, Neamt (Moldova);
curti domnesti: Arges, Targoviste (Tara Romaneasca), Suceava, Neamt (Moldova), castele: Bran, Hunedoara
(Transilvania), ziduri de aparare: Brasov, Cluj, Sibiu, Oradea, Timisoara, Sighisoara (Transilvania).
n sec al XVI-lea cultura romaneasca devine unitara n tot spatiul locuit de romani.
Se introduce tiparul :
1508-1512 in Tara Romaneasca calugarul Macarie tipareste primele carti religioase;
1528 in Transilvania functiona prima tipografie la Sibiu;
1535 la Brasov, Ioan Honterus se preocupa de tipografia de sub teascul careia ies 37 de carti din diferite
domenii;
1577-1583 la Targoviste si ulterior la Scheii Brasovului, diaconul Corisei tipareste 35 de carti, dintre

acestea 12 sunt in lb. romana si 3 au text bilingv;

prima

1582 Palia de la Orastietraducere in lb. romana a Vechiului Testament.

Izvoare :

Basarab
morala,
externa

cronica

Macarie,

1.Scrisoarea lui Neacu din Campulung(1521);

2.nvataturile lui Neagoe
catre fiul sau Teodosie , cea mai de seama opera a
literaturii romane vechi, este primul tratat de
este model de comportare in politica interna si
pentru un domn romn;
Tara Romaneasca: Letopisetul Tarii
Romanesti,
Letopisetul
Cantacuzinesc(prima
boiereasca), Cronica oficiala a lui Mihai
Vitaeazul(autor Teodosie Rudeanu), Cronica
Buzestilor;
Moldova: cronicari calugari :
Eftimie, Azarie.
Transilvania : Gheorghe Szeremi
evenimentele din Ungaria de dupa 1526.

relateaza

Umanismul
Nicolae Olahus - 1536- in lucrarea ,,Hungaria subliniaza originea latina a poporului romn; Ioan
Honterus 1542- realizeaza o harta pt spatiul locuit de romni denumindu-l Dacia, , deschide o tiopgrafie la
Brasov;
Aparitia tiparuluia a facut ca ceea ce se scria sa fie multiplicat; numarul cititorilor se mareste; apar
primele biblioteci iar invatamantul se laicizeaza :
Moldova : Colegiul latin de la Cotnari (ntemeiat de Despot -Voda);
Transilvaia : Colegiul Academic de la Alba Iulia; Universitatea de la Cluj(1581) cu 3 facultati :
teologie, folosofie, stiinte juridice.
coli orasenesti la : Brasov, Cluj, Fagaras, Oradea, Sibiu, Caransebes (n limbile romna, maghiara si
germana). Modelul cultural se mpleteste in Tarile Romane cu elemente polulare traditionale. Prin asta
cultura romneasca devine o unitate in diversitatea spirituala europeana. Trasaturile culturii romanesti
medievale s-au dezvoltat in stransa legatura cu civilizatia europeana: a folosit limbile culturii medievale
europene(slavona,greaca veche,latina), secrisul era cunoscut de foarte putini, iar pana in sec. al XVI lea a avut
un caracter elitist.