Forme de violenta

Violenta exista peste tot n lume: pe strada n scoala, n mass-media, n inimile noastre este
din ce n ce mai mediatizata; atrage si ndeparteaza deopotriva.
Pornind de la etimolgia cuvntului constatam ca verbul "violare " nseamna "a profana" , "a
transgresa" adica a depasi limitele impuse de lege.
In dictionare, cuvntul violenta trimite la ceea ce se efectueaza cu o "forta intens", brutala si
adesea distructiva, la abuzul de forta pentru a constrnge pe cineva la ceva.
Etimologia latina si greaca a cuvntului violenta vine n sprijinul celor care, dupa exemplul
ctorva biologi si psihologi, estimeaza ca violenta este o data substantiala vietii si naturii biologice
umane, n sensul aproape instinctiv de dorinta de putere si dorinta de a trai.
Potrivit tezelor lui Freud asupra frustrarii s-a constatat ca violenta este totdeauna urmarea
unei frustrari si ca o frustrare antreneaza totdeauna un comportament violent.
Violenta afecteaza un numar mare de copii fara aparare prin diferite forme de privare, astfel
ne referim la parintii sau persoanele care ngrijesc copilul ntr-un asemenea fel nct produc
acestuia vatamari fizice sau emotionale ntr-un asemenea grad nct starea sanatatii sale fizice
si/sau emotionale precum si dezvoltare sa sunt n pericol.
Unor parinti le lipseste abilitatea de a se angaja pozitiv n relatia lor cu copilul si de a da
prioritate nevoilor de baza ale copilului naintea propriilor lor nevoi. Copilul poate fi plasat n situatia
de a trai n anxietate sau grija continua de ceea ce s-ar putea ntm 21221v215v pla.
Copii expusi violentei, formeaza un grup foarte eterogen. n literatura de specialitate exista o
diferentiere uzuala ntre patru tipuri de violenta:
1. Copii expusi violentei fizice,
2. Copii expusi vilentei emotionale,
3.

Copii neglijati,

4.

Copii expusi violentei sexuale.

1. Categoria copiilor abuzati fizic i include pe cei care au fost raniti n mod deliberat,
precum si pe cei raniti datorita insuficientei supravegheri.
Semnele uzuale ale violentei fizice sunt contuziile ce pot aparea de ciupituri, lovituri, trntiri
ale copilului si arsurile ce provin adesea de la tigari, ncalzitoare electrice sau fierul de calcat.
Exemple de contuzii putem gasi pe spatele sau pe fundul copilului, lasate de palme sau obiecte,
urme de degete pe obraji, pe picioare sau brate, de la ciupituri precum si ochi vineti ca urmare a
loviturilor primite. Pe lnga aceste rani, care arata folosirea unor obiecte sau a minilor, pot exista

alte contuzii care nu arata diferit de cele pe care copii le fac adesea la joaca. Localizarea ranii,
vrsta copilului si explicatia felului n care acestea au aparut, pot indica totusi violenta.
Deoarece noi nu reusim de fiecare data sa observam suferinta, anxietatea, neajutorarea si
disperarea copilului, experientele sale avute cu un adult, care nu mai are control asupra propriilor
acte si care este capabil sa provoace vatamari fizice, copilul este lasat sa se adapteze si sa faca
singur fata acestor experiente abuzive care vin din partea celor care se considera ca ar trebui sa-l
protejeze.
Aceste experiente se acumuleaza vatamarilor emotionale, care, pe termen lung, pot avea
efecte mult mai serioase. Situatia poate fi chiar si mai complicata datorita faptului, ca vatamarile
cele mai grave nu au n mod necesar nici un semn exterior cum ar fi, de exemplu, loviturile la cap
facute unui copil mic, mai ales bebelusilor. Scuturaturile puternice provocate copiilor de vrsta mica
pot duce la un efect de biciuire a capului, vatamare care ar putea aparea n alte circumstante cum
ar fi accident de masina. Acest efect poate conduce la sngerari ale meningelui, n membrana
protectoare a creierului, sau n interiorul ochiului.
n conflictele maritale agresiunea care se doreste directionata spre unul din soti poate fi
adesea canalizata spre copil. n situatiile n care copilul respins devine turbulent, el ajunge "sa-i
nnebuneasca" pe parinti. Astfel copilul pare sa functioneze n familie ca un fel de "tap ispasitor".
Parintii si adesea fratii si surorile , si descarca frustrarile si agresivitatea pe copil. Toate acestea
sunt mult mai pronuntate n cazul somajului extins sau al altor dificultati financiare. O situatie mult
mai complicata pare sa apara atunci cnd copilul reprezinta o proiectie negativa pentru parinti.
Unii dintre acesti copii sunt rejetati n mod extrem nca de la nceput, totul petrecndu-se cu
repetate abuzuri fizice.
Spaima trece, vnataile dispar, iar oasele se sudeaza cu toate acestea copilul traieste mai
departe n incertitudinea si anxietatea unei noi violente din partea parintilor sau a celor care l
ngrijesc. Nencrederea, atmosfera emotionala din casa si atitudinile parintilor sunt nca prezente,
iar toate acestea l duc pe copilul abuzat fizic ntr-o stare confuza.
Copilul nvata sa se perceapa ca un "copil rau" care nu merita dragoste si ngrijire,
asteptndu-se astfel sa fie respins iar pentru a nu risca o noua respingere, va ncerca sa se apere
folosindu-si toate eforturile pentru a evita strnirea furiei celor mari. Astfel copilul traieste zilnic n
aceasta situatie groteasca, la nivele diferite de constientizare. De la o zi la alta copilul se
obisnuieste cu faptul ca adultul l abuzeaza si l neglijeaza.
Vatamarea fizica chiar daca este vorba de una serioasa este doar temporara nsa spaima si
climatul emotional sunt patrunzatoare si de durata.
Clausen si Crittenden considera ca violenta (abuzul) emotional este prezent n aproape toate
cazurile de violenta fizica si ca abuzul emotional este cel care a cauzat cele mai mari daune
dezvoltarii copilului.
Consecinta abuzului fizic depinde de anumite elemente de sansa , cum ar fi cazul n care un
copil mic cade pe cimentul unei ncaperi de baie n comparatie cu cel care cade pe covor. Exista
tendinta de a ne concentra atentia mai mult asupra vatamarii n sine si mai putin asupra situatiei n
care aceasta avut loc, ceea ce ne departeaza de o evaluare clare a situatiei familiale n momentul
aparitiei ranii.

2. Dintre toate formele de violenta, violenta emotionala este foarte greu de definit si poate sa
apara n forme foarte diferite de viata. Violenta emotionala este definita ca o atitudine sau actiune
cronica a parintilor sau altor persoane ngrijitoare, care dauneaza sau mpiedica dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive a copilului.
Violenta emotionala implica un model de comportament continuu si stabil fata de copil,
comportament ce devine o trasatura dominanta a vietii acestuia. Raul facut poate trece neobservat,
cicatricile sunt interne nsa pot reflecta daune mult mai mari si mai grave dect orice forma de
violenta.
Exista diferite forme de violenta emotionala clasificate n functie de tipul de situatie la care
copilul este expus, astfel:
Un tip de violenta este legat de copiii care sunt perceputi n mod negativ de parintii
lor ,uneori chiar de la nastere.
Acestia sunt expusi continuu la diferite forme de rejetare, copiii simt ca ceva nu este n regula
cu ei, ca sunt "prosti", "rai" sau "nebuni", sunt trecuti cu vederea ridicularizati, respinsi si vazuti ca o
sursa a problemelor parintilor
Aceasta forma de violenta poate merge mna n mna cu violenta fizica. Uneori violenta
emotionala poate fi mai puternica alteori violenta fizica este cea dominanta.
Violenta emotionala include terorizarea copilului prin amenintari cu pedeapsa, parasirea
sau alungarea.
Amenintarile i creeaza o stare de anxietate, careia copilului i va fi greu sa-i faca fata.
Violenta emotionala este diferita de cea fizica prin faptul ca cel abuzat nu este n mod necesar
constient ca a fost abuzat. Rohnern si Roner folosesc denumirile de "respingere parentala" si
"violenta emotionala" cu acelasi nteles astfel considera ca: "parintii care resping sau si supun
copiii unui abuz emotional sunt adesea cei carora nu le plac, nu accepta sau sunt mpotriva
copiilor(.). Respingerea se manifesta n doua moduri principale - pe de o parte prin indiferenta si
neglijare pe de alta parte. "
Un alt grup de copii care sunt expusi violentei emotionale sunt cei ai caror parinti sunt
violenti unii cu altii.
Pentru multi dintre acesti copii a experimenta violenta nseamna a trai n acelasi apartament
sau casa si de a suporta consecintele climatului de ura si ostilitate dintre parinti si restul familiei.
Acesti copii traiesc n anxietate si si folosesc adesea energia pentru a avea grija de ei nsisi si n
mod ironic si de parintii lor. Acesti copii sunt adesea fortati sa-si asume responsabilitati n situatii
pentru care nu sunt suficient de maturi sa le faca fata. Astfel nu le mai ramne dect foarte putina
energie pe care sa o investeasca n joaca, n relatiile cu ceilalti si n nvatatura.

Situatia copiilor celor care consuma droguri sau alte substante.

Copiii aflati n aceste situatii observa faptul ca adultii sunt prea preocupati de propria lor lume,
de propriile lor nevoi nct nu mai pot avea grija si de ei de nevoile lor. Copilul este astfel expus la
anxietate si situatii neprevazute pe care nu le poate ntelege.

Abuzul de droguri este un mod de viata extrem de costisitor si pentru a face rost de bani
spargerile, hotiile si prostitutia sunt singurele cai de a satisface aceste nevoi. La toate acestea se
adauga stresul, iar copilul este din ce n ce mai mult dat la o parte acesta trebuind sa fie mereu n
alerta fata de comportamentul ciudat al parintilor.
Femeile care au avut un consum de alcool cronic n timpul sarcinii vor avea un risc de 3040% de a da nastere unui copil care sa prezinte un sindrom complet de alcoolemie fetala. Exista o
asociere care se poate face ntre gradul de retard n dezvoltare la nivel fetal si consumul de alcool
al mamei din ultima perioada a sarcinii.
Copiii ai caror parinti divorteaza fara a fi capabili sa realizeze cresterea copilului sunt
expusi la abuz emotional.
Copilul este plasat n mijlocul unui conflict cronic n care unul din parinti l acuza pe celalalt, iar
copilul poate fi fortat sa "ia partea unuia dintre ei". Copilul devine anxios si se ntmpla adesea sa
aiba sentimente confuze. El pierde un parinte, fara sa-i fie permis sa fie necajit sau sa ceara si sa
primeasca ajutor. Furia asociata cu acestea si disperarea copilului s-ar putea sa nu fie exprimate
direct si s-ar putea ca n aceasta situatie copilul sa devina deprimat si dificil.
El trece printr-un proces care i poate afecta legaturile cu cei apropriati, ntr-un mod negativ,
timp de multi ani.
3. "Neglijarea copilului reprezinta o ucidere tacuta si necrutatoare a spiritului uman"(Daro si
Mc Carthy-1991).
Neglijarea emotionala e definita ca fiind slaba abilitate a parintilor de a se angaja pozitiv,
emotional n cresterea copilului.
Semnele vizibile ale serioasei neglijari a copilului sunt multe astfel: copilul poate fi murdar si
urt mirositor, poate fi nfometat, alb la fata si adesea nu cstiga in greutate, multi dintre ei chiar
slabesc, urticaria poate fi att de extinsa nct sa acopere tot corpul copilului, unii copii au fost
lasati ore ntregi sau chiar zile fara a fi schimbati.
Copilul plnge pentru mncare, caldura si datorita disconfortului sau a durerii, ceea ce poate fi
deranjant si poate strni agresivitatea. Copilul traieste ntr-o lume n care nevoile sale sunt rareori
percepute, nimeni nu se aproprie de el si nu-i arata ca este dorit. Astfel n timpul primelor sase,
sapte saptamni un copil nascut sanatos poate fi neglijat n asemenea masura nct va avea
nevoie acuta de a fi primit ntr-un spital.
Dezvoltarea copilului poate fi serios afectata, lipsa raspunsurilor sau a stimularilor poate duce
la dezvoltari ntrziate psihomotorii sau de limbaj, precum si o slaba concentrare. Un copil de un an
poate arata ca unul de sase luni, iar pe masura ce trece timpul acesti copii vor nceta sa mai plnga
si sa si comunice propriile nevoi.
Gnguritul lor natural nu se va dezvolta ntr-un limbaj normal, ei nu au sansa de a explora si
de a nvata ceva legat de mediul nconjurator aflat dincolo de locul n care dorm. Totusi unii dintre
acesti copii pot recupera surprinzator de repede, att pe plan fizic ct si emotional daca, atunci
cnd sunt nca bebelusi vor fi admisi ntr-o institutie pentru copii. Ei mannca cu lacomie si raspund
prompt la grija adultilor, cstiga n greutate, si dezvolta limbajul si prospera. nsa, daca ngrijirea lor
se mbunatateste doar atunci cnd sunt mari ei vor recupera mai mult din punct de vedere fizic si

mai putin din punct de vedere emotional. Se poate nsa ntmpla ca latura emotionala sa fie
afectata pentru toata viata.
Neglijenta grava nu dauneaza doar sferei emotionale a copilului, ci afecteaza si dezvoltarea
sa fizica. Uneori neglijarea poate avea consecinte mult mai serioase dect violenta fizica, cunoscut
fiind faptul ca lipsa unei hraniri adecvate afecteaza ntotdeauna dezvoltarea timpurie a creierului.
Neglijenta legata de cautarea unui tratament medical sau urmarirea acestuia poate avea
consecinte serioase asupra dezvoltarii copilului.
Neglijarea poate fi de asemenea mai putin evidenta si nu neaparat continua, astfel copilul
poate fi ridicat numai dupa ce a tipat suficient de mult, poate primi hrana dar nu suficienta sau
adecvata, poate avea haine dar nu neaparat adecvate, poate primi afectiune si ngrijire din partea
parintilor nsa prea putine.
Atunci cnd neglijarea se ntmpla sa ajunga n atentia altor persoane, gradul acesteia poate
fi foarte diferit de ceea ce s-a ntmplat nainte. Copilul poate sa primeasca mai multa atentie
pentru o scurta perioada de timp, pentru ca apoi sa fie lasat de unul singur si se poate ntmpla ca
mai apoi copilul sa fie din nou n centrul atentiei cnd nsisi parintii au nevoie de copil.
Multi copii neglijati preiau rolul de adult de la o vrsta frageda pentru a compensa ceea ce
parintii lor nu le-au oferit, trebuind astfel sa se ngrijeasca de ei nsisi si adesea de proprii parinti.
De multe ori acest copil este laudat pentru precautiile si comportarea sa matura fara nsa ca cineva
sa observe ca este privat de copilaria sa, care este cea mai importanta dauna care s-ar putea sa nu
fie observata dect mult mai trziu.
4. Copiii sunt dependenti de cei care i ngrijesc pentru satisfacerea nevoilor fizice si
emotionale, din aceasta cauza violenta (abuzul) sexual poate fi savrsit de parinti, bunici, alte
rude apropiate precum si alti adulti de "ncredere", profesorul, vecinul sau persoana care ngrijeste
copilul.
Violenta sexuala savrsita de cei ce ngrijesc copilul cuprinde un spectru larg de activitati, de
la urmarirea mpreuna cu copilul a filmelor si a revistelor pornografice pna la privirea adultului n
timpul masturbarii sau practicarea unor jocuri cu tenta sexuala precum pipairea, masturbarea sau
intromisiunea orala, anala sau vaginala.
Copilul este stimulat sau obligat sa se angajeze ntr-o relatie abuziva care se realizeaza prin
recompense si /sau amenintari. Activitatea sexuala este prezentata ca ceva special, iar copilul ar
trebui sa se considere "norocos" pentru faptul ca are "sansa" sa participe la ea. Copilul nu are
capacitatea sa nteleaga ce se ntmpla, dect atunci cnd ncepe sa i se spuna ca "jocul este
secret" el ncepe sa nteleaga ca ceva nu este n regula.
Desi abuzul sexual din cadrul familiei se ntmpla rar sa fie violent, totusi acesta este
traumatizant din punct de vedere emotional prin faptul ca tacerea copilului este adesea prin
corupere si n acelasi timp, copilul este facut sa se simta vinovat si responsabil fata de ceea ce se
ntmpla. Exista posibilitatea ca abuzul sa fie violent, sau sa devina astfel daca acesta evolueaza
din joc n intromisiune. Abuzul poate continua pna n momentul n care copilul este capabil sa
evadeze din acea relatie sau pna cnd cineva si da seama de ceea ce se ntmpla si pune capat
situatiei.

Un aspect confuz si nspaimntator al violentei (abuzului) sexual pentru copil este secretul pe
care trebuie sa-l tina si sentimentul complicitatii care l domina.
Vrsta copilului si nevoia atasamentului pe care o resimte acesta, afecteaza capacitatea de a
face fata experientei traumatice.
Situatiile prin care putem depista violenta (abuzul) sexual sunt variate. Copiii pot fi adesea
foarte directi n exprimarea lor legata de amintirile lor. Unii copii mai mici pot sa-si destainuiasca
experientele sexuale, n timp ce se joaca, schitndu-le gestual si /sau verbal. Copiii mai marisori se
ntmpla sa povesteasca altor copii de aceeasi vrsta care la rndul lor s-ar putea sa povesteasca
unor adulti. Cu toate acestea, de obicei, copilul pastreaza secretul celor ntmplate si le neaga
daca este ntrebat n mod direct.
Copilul care este constient de "pericol" si de tacerea ce trebuie pastrata, care probabil a fost si
amenintat ar putea sa protesteze la eventualitatea unei vizite la tatal sau care locuieste n alta
parte, pe perioada week-end-lui, facnd aceasta fara sa dea nici o explicatie.
Caracterul secret care domneste n legatura abuziva precum si vulnerabilitatea copilului l
obliga pe acesta la tacere si permite repetarea abuzului timp de multi ani.
Acesti copii se feresc adesea sa aiba contacte cu alti copii de vrsta lor, le este frica de faptul
ca cineva "ar putea observa", se izoleaza si ajung sa se priveasca ca si cum ar fi diferiti de ceilalti
copii. Aceasta diferenta poate fi vazuta n sensul de "mai rau", "mai ticalos", "mai adult", ntr-un
mod secret.
Abilitatea lor de a se concentra slabeste, iar rezultatele lor scolare se deterioreaza rapid. Vor
ncerca adesea sa evite orele de gimnastica, dezbracarea n prezenta altor copii precum si mersul
la dus.
Dereglari serioase ale somnului, fobii si cosmaruri avnd un continut sexual pot fi de
asemenea semnale ca un copil este abuzat sexual. Pot aparea de asemenea crize de isterie cu
tipete, tremuraturi sau lesin, este ntlnita o forma de pseudoepilepsie precum si dereglari ale poftei
de mncare.
Modalitati de evadare din aceasta situatie pot fi consumul de droguri, prostitutia.
Acesti copii nefiind capabili sa se concentreze spre a nvata ceva la scoala nu vor fi pregatiti
n mod adecvat pentru competitia existenta pa piata muncii.
Este mult mai dificila obtinerea unei dovezi n legatura cu violenta sexuala dect n cazul
violentei fizice, exceptie facnd cazurile de transmitere sexuala a unor boli si cazurile de sarcina.
Uneori pot fi observate anumite modificari fizice, de exemplu, dilatari ale anusului, anumite urme n
jurul altor deschideri ale corpului, al pelvisului pe coapse si pe sni. Exista si alte simptome
somatice care pot fi corelate cu abuzul sexual, de exemplu, infectiile urinare si vaginale cronice,
sngerari si mncarimi ale zonelor genitale si anale precum si constipatia cronica si menstruatiile
ntrziate si neregulate. Pot aparea si tulburari psiho-somatice, cum ar fi dureri de burta sau dureri
n zona pelviana. Alti copii pot avea si dificultati n a merge sau a se aseza.Violenta sexuala este
adeseori asociata cu alte tipuri de violenta.