MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I

SPORTULUI
UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE LITERE
Specializarea: Asistenta Sociala

REFERAT
- Consilierea persoanelor varstnice -

Prof. univ. drd:

Studenta:

2012

Consilierea Persoanelor Varstnice

Pe masura avansarii n vrsta, schimbarile n starea sanatatii si schimbarile
deroluri si statute sociale precipita n mod considerabil modificarea n timp a
mecanismelor de adaptare ale oamenilor. Marjorie Lowenthal caracterizeaza persoanele
de vrstamijlocie si persoanele vrstnice ca autolimitate si aparent mai preocupate
deminimalizarea frustratiilor, prin a face fata problemelor vietii, dect prin a-si
fixaobiective prea nalte.
Studiile care au ncercat sa determine schimbari precise ale personalitatii care
apar la oamenii n vrsta au fost oarecum neconcludente (Cox): unele rezultate obtinute
indica o schimbare considerabila a personalitatii, n anii trzii ai vietii, altele nu au gasit
nsa schimbari semnificative.
In contextul zilelor noastre, varsta a treia este tot mai frecvent considerata
o perioada a vietii in care experienta, cunostintele, capacitatea de creatie pot si trebuie
safie folosite din plin. Un varstnic activ nu imbatraneste intelectual, fizic, social si nu
aretimp sa se gandeasca la batranete. Sedentarismul, renuntarea si izolarea psihica si
fizicasunt factori de risc major in accelerarea imbatranirii somatice si sociale.
Nae Ionescu rostea adesea in fata studentilor o propozitie devenit celebr:
Tineretul are intotdeauna dreptate in sensul latent c tineretul dispune de timpul necesar
pentru corectarea propriilor greseli inerente varstei. De aceea tineretea este prin definitie
creatoare. In Arta de a muri, Mircea Eliade, intr-un eseu despre tinerete si btranete
afirma c tinerii au simtul trecutului mai acut decat varstnicii. Trecutul este un element
prezent pentru c nu s-au detasat de amintiri. Cereti unui tatar s scrie o carte asupra
vietii si ea va contine o mie de pagini, un matur va scrie o sut, iar un btran 20. Este
exprimat aici destinul tineretii imbtat de Spatiu si Timp si al btranetii sufocat de
Spatiu si Timp.
Dac spunea Turgheniev farmecul tineretii nu st in puterea de a infptui orice
ci si puterea credintei c pot orice, taina seniorilor este puterea de a drui ( sfaturi,
experiente, valori si repere, dar mai ales dragoste), cerand doar s li se pstreze
demnitatea.
Tinerii isi bat joc de frica de moarte a btranilor si se laud cu curajul cu care ei
infrunt moartea. Ce cunosc ei din viat ca s o iubeasc? Totusi toti pretuim tineretea
pentru c stim c intr-o zi vom ajunge la btranete.
Pentru tineri este usor s sacrifice ce nu au avut inc timpul s pretuiasc, iar
btranii pretuiesc si isi drmuiesc toate clipele pretuindu-le incrctura de eforturi si
triri.

Tineretea si btranetea sunt destine ale vietii noastre, ambele apartin mai mult
spiritului decat timpului si pot fi rareori armonizate, atunci cand nu te mai stpaneste
timpul si nu te mai obsedeaz istoria. Avem posibilitatea si in egal msura
responsabilitatea de a ne modela propriul destin si de a-i ajuta si pe altii s o fac.
Dinamismului epocii contemporane de este strin acceptarea pasiv a destinului si in
aceast perspectiv se include si atitudinea fat de btranete. Este in puterea fiecruia
dintre noi ca prin pregtire si interventie rational s transformm acest segment de viat
conferindu-i noi posibilitti de configurare, acceptand ce nu se poate schimba, schimband
ce se poate schimba si avand intelepciunea de a discerne cele dou situatii.
Operm interventii activ-transformative pe toate segmentele de vast ale
existentei umane, de la cele de crestere si dezvoltare pan la seniorat, desi interesul este
exprimat mai ales in raport cu varstele tinere si adulte, la varstnici insist indu-se mai ales
pe disfunctionalittile, pierderile si pe ceea ce dispare odat cu daintarea de varst.
Diferenta dintre Senium si Senectus , intre imaginile neputintei, decderii si
degradrii si posibilittile de a imbtrani cu folos e necesar a fi discutat pentru a ajunge
la puncte de vedere etice si pentru ca pe baza acestora s realizm tratarea problemelor
ingrijortoare dar inevitabile ale scurgerii timpului.
STADIILE VRSTEI DE REGRESIE (SAU INVOLUTIE) SI
CARACTERISTICILE LOR
Problemele privind varstele inaintate se exprim in trei directii mai importante:
- in domeniul teoretic (ce a fcut obiectul de studiu al Psihologiei V stelor)
- in domeniul metodologic
- in domeniul aplicativ - acestea fcand obiectul de studiu al cursului nostru
Conceptul de btranete a generat numeroase dispute provocate de faptul c
imbtranirea e foarte diferit in arii geografice diferite (factori climatici), la rase umane
diferite (factori biologici) dar si de la persoan la persoan.
Vorbim de trei stadii:
- stadiul de trecere spre btranete (65 75 de ani)
- stadiul btranetii medii (75 85 de ani)

- stadiul marii btraneti sau al longevivilor (peste 85 de ani)

Tipul fundamental de activitate devine adaptarea la un nou orar de activitti
familiale, sociale si profesionale.
Tipul de relatii se modific restrangandu-se din aria profesional si a altor
activitti dar si din relatiile informale (grupul de prieteni se restrange din cauze naturale)
SUBIDENTITTI
1. Subidentitatea profesional
- se dezoficializeaz si partial se integreaz in subidentitatea obsteasc
- consecinte : scade nivelul de trai prin retragerea din activitatea profesional ceea
ce duce la scderea energiei si expansiunii sociale, apar crizele de interese si prestigiu,
cminul recptand statutul de centru de greutate al universului propriu;
- in etapele mai avansate (peste 75 ani) apare o lent dezorganizare mental,
modificri ale caracterului si afectivittii, insensibilitti si egoism pan la disolutia
constiintei de sine ;
- modalitti de interventie: gsirea unei ocupatii care s suplineasc pe cea
profesional, pierdut, crearea sentimentului de utilitate social.
2. Subidentitatea marital rmne esential
- consecinte: se constat o reintoarcere a partenerilor unul ctre cellalt si
reconsiderarea relatiei de cuplu din perspective noi ;
- modalitti de interventie: protejarea cuplului varstnic de problemele tinerilor,
implicarea participativ a cuplului in viata clanului, lsandu-si ins spatiul vital pentru
reamintirea motivelor pentru care cei doi sunt impreun.
3. Subidentitatea parental devine relativ expansiv prin aparitia nepotilor
- consecinte ale interventiei in raport cu nepotii : solicit emotional identificarea
de prelungire a urmasilor (bunicii isi vd nepotii ca pe proprii lor copii la varste foarte
mici, avand loc o form de regresie emotional, ceea ce le ofer un plus de energie fizic
si psihic) ;
- modalitti de interventie: ingrijirea nepotilor pentru varstnici reprezint o
sublimare a nevoii de afirmare profesional (reprimat in urma pensionrii) acesta fiind

un lucru benefic pentru sntatea lor psihic; trebuie tinut cont ins de posibilittile fizice
ale acestora.
4. Caracteristicile reproductive nceteaz (brbati) dar functiile sexuale si
exaltarea libidoului (admirarea posibilitatilor de procreere ale tinerilor) determin
perversiuni sexuale, acte de viol ;
- consecinte: comportament aberant reprezentat prin prsirea temporar a
domiciliului, vagabondaj si fuga de colectiv; adeseori aceste fenomene se asociaz cu
consumul de alcool, tentative de viol asupra persoanelor tinere (de preferint minore) ;
- modalitti de interventie: terapie ocupational
5. Fragilitatea biologic (brbati si mimica la femei)
- consecinte: scderea energiei instinctelor si a eficientei adaptrii, anularea
capacittii de procreere; reproduc o serie de modificri biochimice ( hormonale), trofice,
de consistent si functionale ale structurilor biologice ale organismului;
- se observ evidente modificri ale aspectului pielii (ridare, pigmentare,
spargerea vaselor capilare, pete violacee), uneori fata cptand un aspect tragic, adesea
asimetric datorit suprapunerii ridurilor peste amprentele pliurilor mimicii;
- procesul de incruntire se amplific fiind asociat uneori cu rrirea si cderea
prului la brbati ;
- muschii isi pierd forta si finetea, oasele devin fragile, are loc pierdera danturii;
organele interne sufer fenomene de degradare datorit imbtranirii celulelor;
- respiratia scade in frecvent, digestia se modific, scade pofta de mancare;
alterarea senzorial marcat (auz, vz, gust, miros, simtul tactil); are loc o degradare a
sistemului nervos datorit imbtranirii si mortii celulelor nervoase (ireversibile) ceea ce
duce la degradarea functiilor creierului, diminuarea functiilor organelor de simt si
scderea capacittii de adaptare a organismului ;
- modalitti de interventie : protejarea varstnicilor impotriva intemperiilor
mediului extern, alimentatie bogat in vitamine si proteine, hidratarea adecvat a
organismului, consulturi medicale regulate.
6. Fragilitatea afectiv (femei) ca urmare a scderii controlului central
- consecinte : fragilitatea afectiv isi pune amprenta asupra intregului
comportament al varstnicilor; strile depresive au o frecvent mare, duc la un

dezechilibru intern si perturbarea relatiilor cu cei din jur ducand la fenomene de

dezadaptare; de asemene apare ideea de inutilitate ( duce la sentimente de frustare) si
teama de moarte.
- modalitti de interventie : crearea unui mediu familial optim, activitti specifice
varstei a treia.
7. Dependenta de altii (constientizat sau nu, real sau indus, definit n stadii
diferite si n raport cu diferite activitti)
- consecinte: indiferent de natura acestei dependente sau dac este sau nu real, ea
poate duce la aparitia strilor de anxietate marcat; varstnicul este subiectiv, introvertit,
neajutorat, poate dezvolta manifestri paranoice sau obsesive fat de persoanele
(obiectul) de care se consider indisolubil legat, constient sau nu.
- modalitti de interventie: terapii ocupationale variate, modificate periodic pentru
a nu se ajunge la rutin; crearea sentimentului de independent social (venit propriu,
locuint individual, cerc de prieteni de aceeasi varst).
8. Starea critic n raport cu familia de provenient si subidentitatea profesional
- consecinte: conflicte puternice cu familia proprie, refuzul de a face concesii si de
a participa la procesele de reconciliere, negativism marcat si in extremis, negarea
apartenentei la propria familie; acestea pot fi consecintele unor conflicte anterioare
puternice si/sau boli degenerative ale sistemului nervos cu manifestari psihotice
(Alzheimer, dementa senil, etilism cronic, etc) ;
- poate apare tendinta de a fabula in ceea ce priveste trecutul lor profesional
devenind avizi de recunoasterea oficial a meritelor lor (de exemplu dorinta ofiterilor in
rezerv de a fi inmormantati cu onoruri militare)
- modalitti de interventie: oferirea posibilittii de a-si dovedi utilitatea social
chiar si dupa pensionare, rezolvarea amiabil a conflictelor familiale, practicarea in mod
consecvent a unei activitti fizice pentru a sublima energiile negative acumulate.
9. Starea de expansiune ctre familia copiilor
- consecinte : toleranta excesiv in privinta nepotilor, tendinta de supraprotectie a
acestora, ceea ce poate avea efecte negative asupra comportamentului si educatiei
acestora;

- tendinta de a prelua conducerea cminului copiilor prin implicarea excesiv in

problemele acestora; tendinta de a se face indispensabili prin ajutorul neconditionat oferit
(printi cu program foarte incrcat si copii care au nevoie de supraveghere)
- modalitti de interventie : limitarea accesului varstnicilor in familia copiilor,
fr ins a le crea sentimentul de inutilitate si excludere.
10. Modificrile schimburilor cu exteriorul prin sistemele organice
- dermic, respirator, digestiv, nervos
- consecinte:
- dermic - proliferri anarhice, cresterea Tesutului adipos, ingrosarea
tegumentului, ridarea lui, etc;
- respirator - respiratia scade in frecvent si se schimb din punct de vedere
calitativ datorit modificrilor ce apar la nivelul tesutului pulmonar;
- digestiv - modificri metabolice si degenerative, cresterea tesutului adipos,
digestia se modific, scade pofta de mancare;
- nervos - are loc o distrugere lent, ireversibil ce duce la degradarea functiilor
creierului si a capacittii de adaptare
- modalitti de interventie: alimentatie adecvat, hidratare, aport crescut de
proteine, sruri minerale, vitamine.
11. Atitudini predominant contemplative (televizor, fereastr, banca din parc si de
la poart, etc)
- conduita de spectator pentru care strada sau lumea din spatele ecranului
televizorului devin un spectacol viu la care el particip fr s se implice emotional prea
mult, cu o liniste si un confort interior asociate cu meditatii rationale si pertinente vis-avis de lucrurile la care asist.

Bibliografie

Emil Verza, Psihologia vrstelor , Ed. Pro Humanitas, Bucuresti,2000

Dumitru Mircea, Batranete activa, Editura Medicala , Bucuresti, 1984
Gene D. Cohen -Maturitatea: varsta perfectiunii. Puterea pozitiva a varstei
atreia,Editura Dominor, Bucuresti, 2008