Doi scriitori romni n ipostaze licentioase- Creanga si Toprceanu

Povestea Pulei
de Ion Creanga

Amu cic era ntr-un sat un tran. Si tranul acela a iesit odat n tarin s samene niste p
i. Si cum semna el, tocmai atunci s-a nimerit s treac pe-acolo Hristos si cu Sfntul
Petrea. Hristos s nu tace molcum si s-si caute de drum?
- Da ce semeni acolo, om bun? ntreb el.
- Ia, niste pule semn, rspunse tranul cu obrznicie.
- Pule ai zis c semeni, pule s dea Dumnezeu s se fac, zise Hristos, blagoslovind semnt
ura din treact cu amndou minile, si apoi se tot duse n drumul su cu Sf. Petrea, care n
u-si putea stpni mierarea de cuvintele ce auzise c au esit din gura lui Hristos, pe
ntru c niciodat nu mai vorbise Mntuitorul asa de buruenos.

Tranul, dup ce mntui de semnat se ntoarse acas. Apoi, la vremea prsitului a venit de a
prsit ppusoii dup rnduial si iar s-a ntors acas. Dar cnd vine la cules, ce s vad?
ppusoi, de fiecare strujan erau cte trei-patru drglete de pule, care-de-care mai mboj
orate, mai drze si mai rsbelite!
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toat vara, zice tranul, scrpi
nndu-se n cap si trntind cusma de pmnt ct ce putu. Asta n-am ptit-o de cnd m-a fcut
-i matele aerului!
Ei, ei! Amu ce-i de fcut?
Tu-i-as descntecul celui cu blagoslove
nia, c pocit a mai fost la gur.
Si cum sedea tranul uimit, numai iac ce trecea pe-acolo un potng de bab.
- Bun-vremea, om bun, zise ea.
- S-mi bag genunchiul in vjoiul cui stiu eu, mtus, zise tranul ndrcit de ncaz
- Dar ce, Doamne iart-m esti asa mshcrgios, mi omule, zise baba posomort. Nu ti-i oar
m s vorbesti asa, de fat cu o btrn ca mine?
- D-apoi cum s mai vorbesc si eu, mtus, cnd vezi cum s-a fcut Dumnezeu rs de muncusoar
a mea. Da , la srciea n care m gsesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi
mai zi si dumneata dac ai ce
Cnd se uit baba pe ogor, si pune minile n cap de ce vede pule si iar pule, belite si r
belite , n toate prtile.
- Vai de mine si de mine, nepoate! Asta nc-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, mtus! Dar asa sunt sute si mii de mii, n cur
s le tii!.. Tu-i asa si pe dincolo c nu stiu ce s mai fac. mi vine s m spnzur, nu al
va.
- Ia las , nepoate, zise baba uitndu-se cu jale la pule De unde stii c-aista nu-i un
noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista s nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, mtus, dar unde s-a mai
auzit o chiznovtie ca asta s mnnci pule n loc de ppusoi! Ia nvat-m si dumneata ce
? cci pe mine nu m mai ajunge capul.

St ea baba oleac pe gnduri si apoi zice:

- Nepoate, eu te-as nvta ce s faci ca s te desfaci de dnsele rpede
rpede si s scoti
nzcit si nsutit dect pe ppusoi, dar ce mi-i da?
- Ce spui, mtus? nvat-m, c t-oiu da ce mi-i cere si un vrav de pule pe deasupra
Cnd a auzit baba de pule, i-a zvcnit inima cci i curgea ochii dup dnsele, cnd le vede
sa de zdravene si brzoete
- Apoi eaca ce s faci, nepoate: ncarc-le n car si le du la trg c ai sa le vnzi ca chip
riul. Dar mnca-te-ar norocul s te mnnce, acum trebue sa las rusinea laoparte si s te n
vt cum ai s nveti pe cumprtori a le ntrebuinta.
- C bine zici, mtus, ia spune-mi, rogu-te!
- Cnd a fi s le vie dor de pul, s-o shuere cum shueri oile la strunga si atunci, num
ai s-ti poat curul Iar cnd s-ar stura de ea, s zics ho! ho! haram nestios. Si atunci
oc se moae si te descotorosesti de dnsa.
Si drept dovad, baba si nfshc o mtrgan, care era mai mare, de pe un strujan, si ncep
pue n lucrare cum se cade Tranul a ncremenit, cnd a mai vzut si asta
- Dar de unde ai aflat mestesugul ista? mtus, zise el cu mierare.
- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am tiat lemne Nu m mai ntre

ba cum, si zi bogdaproshti c t-am deschis ochii ce s faci

Tranului atta i-a trebuit. Da babei ce-i fgduise, apoi se duce acas, si pune scoartele
la car si-l nfund bine, njug boii, se ntoarce la ogor ncarc un car zdravn de pule
trg, bete, cu dnsele la vnzare.
- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene si tari pentru jupnese mari
O cucoan vduv, auzind asa vorbe din gura tranului, trimite o slujnic s-l cheme la dnsa
ca s-i dea un colb
Slujnica se duce si cheam pe tran. Si cum vine tranul, cucoana l si ia la trei paral
e, zicnd:
- Dar bine, mi trane, ce porcrii spui pe lng cerdacul meu, c te mnnc mama dracului!
te pun la scar si-ti trag o btae, de te-or duce cu cerga acas nteles-ai?
- Apoi, da , milostiv cucoan, zise tranul scrpinndu-se n cap. S ierte cinstita fata du
avoastr, ce sa facem? Ia niste pule ni-a dat Dumnezeu si le-am adus si noi la trg,
s vedem, ne-om pute prinde ceva parale pe dnsele, c ne mnnc si pe noi o multime de an
grii si de nevoi de tot felul
- Mi, trane, esti nebun, ori cum esti, de vorbesti pleve de fat cu mine?
- Ba fereasc Dumnezeu, cinstit cucoan, vorbesc vorbe sntoase, sracul de mine! Iac s v
c una ca s-o vedeti, dac nu m credeti Tu-i-as praznicul cui le-a plmdit, c m-a fcut s
u n dihonii cu lumea din pricina lor. ncaltea dac-ar fi de partea femeeasc, le-as ti
ne pentru mine, dar asa
Si odat se duce la car si alege un stiulete de puloiu, care era mai mare, si cu dn
sa deadreptul n cas la cucoan.
- Iac, cucoan, sag-ti pare dumitale asta? acum pe ce s-a dus munculita mea de toata
vara? S-apoi dumneata m mai nghii si cu btae, c pesemne nu-s eu destul de btut de Du
mnezeu! Tu-i-as patruzecile cui stiu eu s-i fut, c au nceput a m lua lumea de nebun
Cucoana vedea acum c tranul are dreptate, si se face a se uita ntr-o parte, dar tot
trgea cu coada ochiului si la cinstita pul din cnd n cnd.
- Bat-te focul s te bata, mi trane, c ticlos mai esti! S-apoi cum s-ar face ca s-o poa
cineva ntrebuinta, cnd ar vre? Nu-i vorb, c mie una nu-mi face trebuint. Dar tare m mi
er si eu de asa comedie!
- Cum s se face, cucoan! S ierte cinstita fat a dumneavoastr ia, cnd vine cuiva pofta
de dnsa, o shueri de cteva ori, cum shueram noi oile la shtrung, s-apoi atunci, tin
e-te la frecus ct ce-i pute, c las dac m-a da de rusine. Iar cnd te-i multimi si-i vr
a sa te lese de frecus, s strigi la dnsas ho! ho! Haram nestios!
Si atunci ndat numai ce-o vezi c se trage napoi frumos, ca serpele la lapte dulce Si
pe urm, de cte ori ti se scoal tot asa s faci. Si dac nu te-i multmi, atunci s m bla
pe mine.
- Bat-te pustiea sa te bat, mojic mscrgios, c-al dracului mai esti, zise cucoana, car
e ncepuse a se mai deprinde cu vorbe de masa Ia iesi oleac afar din odae, s-apoi teoiu chema eu acus, c avem oleac treab.
Tranul tace molcum si ese. Iar cucoana, drept cercare, ncepe a suera ntrnga, si atunci
cinstita pul face zbrc! n pizda cucoanei! Vorba ceea: gina btrn nu se sprie de pula
as.
Sedea, srmana, cum sede mielul la tta oaei, pn ce se satur de supt. Cucoana era de ce
le mai tartose!
Strmt-n pizd, tare-n sele,
Crasc pula din msele,
C-i cam iute la otele!

n sfrsit dup ce s-a sturat cucoana bine, apoi zice ncetisor: ho! ho! haram nestios! pu
la atunci pe loc s-a muiet si foflenchiu! cade jos Cucoana ndat o rdic cu mare sfinte
nie si o pup drept n bot Apoi strig pe tran n cas si lundu-l cam pe departe, zice:
- Si cam cum s-a ntmplat de ai tu blstmtii de-aiste, mi trane?
- Cum s se-ntmple, cucoan? Ia mai ast primvar, smnnd ppusoi n tarin, a adus dracu
n-oiu zice doi oameni pe acolo. Si unul din ei m-a ntrebat ce semn? Eu nu-mi stpnes
c gura? M-a mpins pcatul s rspund n ciud c pule semn, s iertati dumneavoastr! Si at
pocit la gur sau naiba l mai stie cum a fost, a blagoslovit cu amndou mnile spre ogo

rul meu din treact, zicnds Pule s dea Dumnezeu s se fac . Si cum vedeti dumneavoastr,
e s-au fcut, fr stirea lui Dumnezeu. Si pula mea si trei bani, s-o crut de jidani, s i
erte cinstita fata dumneavoastr.
- Dar bine le mai zici pe nume, manca-lea-ai pe ceea lume!
- Apoi, da, cucoana, dac-asa le cheam, cum hast pul sa le mai zicem?
- Mi omule, oare nu cumva acela a fost Hristos si cu Sfntul Petru? C numai ei sunt
asa fctori de minuni
- D-apoi, da, cucoan, mai stiu eu cine s fi fost? Dumnezeu ori dracul, s-i bag in p
chizda mne-sa, c mai bine nu le-oiu zice, s ierte cinstita fata dumneavoastr, c stiu
ca mi-a fcut-o bun
- Dac-i asa cum spui tu, mi trane, apoi eu cred ca tot s