Epurarea apelor uzate industriale dintr-o rafnarie

petrochimica
prin procedeul de namol activ
Capitolul 1
1.1 Apa.Generalitati
Apa reprezint unul dintre elementele eseniale suportului vieii pe Terra,
existena ecosistemelor se datoreaz prezenei apei.
Apele de suprafa i subterane au destinaii importante n industrie,
agricultur, transport i reprezint sursa de ap potabil pentru om i vieuitoare.
Dezvoltarea economiei a determinat modificri importante ale sistemelor
acvatice. Apele de suprafa au suferit modificri morfologice datorit activitii
umane n care au fost implicate.n general apele utilizate de om, indiferent n care
din scopuri, se ncarc cu diferite elemente fizice, chimice, biologice schimbndule compoziia, rezultnd fenomenul de poluare.[1]
Prin poluare impurificare, murdrire a unei ape, se nelege degradarea calitilor fizice,
chimice sau biologice ale acesteia, produs direct sau indirect de activitile umane sau procesele
naturale; acestea fac ca apa s devin improprie pentru folosirea normal n scopurile n care ea era
posibil nainte de intervenia polurii (Negulescu, M., Antoniu, R., Rusu, G., Cua, E., 1982).
1.2 Epurarea apelor
Calitatea apelor este cel mai mult afectat de deversarea de materii
poluante i infestarea acesteia de ctre instituii i factorul uman. Urmare a
acestui fapt se impune ca msur principal practic, gsirea soluiilor celor mai
adecvate pentru epurarea apelor infestate cu diveri poluani.
Epurarea apelor uzate reprezinta un proces complex de retinere si/sau neutralizare prin diferite
mijloace a substantelor poluante aflate in apele uzate sub forma de suspensii in stare dizolvata sau in
stare coloidala cu scopul reintroducerii acesteia in circuitul hidrologic prin deversare intr-un emisar fara
ca prin aceasta sa se aduca prejudicii atat florei si faunei cat si omului.
Procesele de epurare a apelor uzate industriale sunt, n general, aceleai ca pentru apele uzate
oreneti, adic, n principal, procese mecanice i biologice aerobe sau anaerobe. Pentru apele uzate
industriale acestea sunt completate, de cele mai multe ori, de procese fizico-chimice de o complexitate
deosebit, ca de exemplu: extracie lichid-lichid, schimb ionic, electrodializ etc. atunci cnd natura i
ponderea poluanilor depete concentraia maxim admisibil, conform reglementrilor n vigoare
pentru acest fel de ape.
1.3 Statiile de epurare
nceputurile tratrii apelor uzate oreneti pot fi plasate pe la mijlocul
anilor 1800, n Frana, constnd din primele decantoare pentru separarea
materiilor n suspensie.
Prima fos septic si primul decantor etajat au fost construite n Anglia.Cu
ajutorul acestora s-a putut realiza concomitent epurarea apelor uzate i tratarea
nmolului separat.
Dezvoltarea industrial a impulsionat cercetarea n vederea gsirii unor
procedee ct mai eficiente pentru tratarea apelor uzate. Astfel s-au construit
filtrele biologice i bazinele de aerare cu nmol activ.

Primele staii de epurare au aprut n Anglia n secolul XIX. Iniial s-au

realizat canalizri, care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au fcut din
Tamisa un ru mort ce degaja miros pestilenial.Abia atunci s-a trecut la realizarea
de staii de epurare. Tot n Anglia s-au pus bazele monitoringului. Parametrul
"consum biochimic de oxigen" CBO5 a fost introdus n 1898 i a fost conceput n
concordan cu realitile englezeti - temperatur de 20 0C, timp de reziden n
ru 5 zile, tip de poluare predominant .
Staiile de epurare reprezint ansamblul de construcii i instalaii, n care
apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care le
modific n aa fel calitile, nct s ndeplineasc condiiile prescrise, de primire
n emisar i de ndeprtare a substanelor reinute din aceste ape.
n prezent, staiile de epurare pot fi clasificate n dou mari categorii:

Oreneti;

Industriale.
Staiile de epurare oreneti primesc spre epurare ape uzate menajere,
industriale, meteorice, de drenaj i de suprafa, n proporii variabile. O dat cu
indusrializarea puternic a centrelor populate, se poate considera c nu mai
exist staii de epurare care trateaz numai ape uzate menajere.
Staiile de epurare industriale trateaz numai ape uzate industriale. [2]
Epurarea apelor uzate cuprinde dou mari grupe de operaii succesive:
1. reinerea sau neutralizarea substanelor nocive sau valorificabile prezente in
apele uzate;
2. prelucrarea materialului rezultat din prima operaie.
Astfel, epurarea are ca rezultate finale:
- ape epurate, in diferite grade, vrsate in emisar sau care pot fi valorificate in
irigaii sau alte scopuri;
- nmoluri, care sunt prelucrate, depozitate, descompuse sau valorificate.
Epurarea apelor uzate industriale se poate realiza prin metode ce se
bazeaz pe procese fizice, chimice i biologice, care difer funcie de tipul
poluanilor i concentraia lor n apa uzat. Se poate face o clasificare a acestor
metode lund n considerare tipul procesului care st la baza metodei de epurare:
Epurare mecanic- in care procedeele de epurare sunt de natur fizic;
Epurare chimic- in care procedeele de epurare sunt de natura fizicochimic;
Epurare biologic- in care procedeele de epurare sunt atat de natur fizic
cat i biochimic;
Epurare avansat- are rolul de a inltura compui in exces
n funcie de tipul si tehnologia de epurare folosit, se pot ntlni diferite
instalaii de epurare a apelor uzate, cu costuri i performane de epurare diferite.
Pentru a respecta condiiile de evacuare impuse, o surs de poluare trebuie s
aleag tehnologiile i instalaiile adecvate, astfel nct efluentul staiei de epurare
s aib caracteristici cantitative i calitative corespunztoare.

Figura 1.3. Schema tehnologic a unei staii de epurare

Capitolul 2
2.1 Descrierea procesului de epurare a apelor uzate industriale intr-o rafinarie petrocmica

Figura 2.1 Schema instalatiei de epurare dintr-o rafinarie petrochimica

2.1.1 Instalatia de defenolare este utilizata in pre-tratamentul apei de stripare din unitatile de
desulfurare din rafinarie. Aceasta apa reziduala este bogata in fenol, amoniu, cianuri si sulfuri.In acest
bazin compusii cu fenol si azot sunt redusi prin activitate biologica, iar cianurile si sulfurile prin
oxidare. Apa este astfel transferata in bazin si oxigenata cu aeratoare de suprafata. Efluentii instalatiei
defenolare sunt redirectionati la camera pompelor.
2.1.2 Treapta mecanica

Este o separare gravitaional a particulelor n suspensie i se realizeaz prin decantare,

separarea fcndu-se pe baza diferenei de densitate. Apa i nisipul fiind mai grele, cad la fund, iar
ieiul i produsele petroliere se ridic la suprafa.
Apele uzate din toate instalaiile rafinariei, sunt trimise intr-un camin de colectare situat amonte
de separatoarele treptei mecanice.Acestea sunt in numar de 4, cu cte dou compartimente fiecare ce
funcioneaz n paralel i sunt construite ca nite decantoare orizontale.Timpul necesar pentru a
trecerea apei uzate tratate, la rata de debit maxim zilnic este de aproximativ o or. Apa reziduala curge
prin celula cu o viteza redusa, parasind-o printr-un prag deversor apoi curgand gravitational spre
camera statiei de pompare apa uzata.
La sfaritul fiecarui separator se afla basa de colectare in care sistemul de raclare impinge namolul
sedimentat. Pompa de namol transfera discontinuu namolul din basa spre ingrosatoarele de namol.
Statia de pompare-alimentare trimite apele reziduale de la iesirea separatoarelor catre doua bazine de
omogenizare care au un agitator submersibil, pentru a nu favoriza sedimentarea suspensiilor.[3]
2.1.3 Treapta fizico-chimic
Coagularea fizico chimic are loc prin floculare care are ca efect schimbarea mrimii
particulelor n suspensie prin aglomerarea lor electrochimic i n consecin mrirea vitezei de
depunere. Ca ageni de floculare se folosesc polielectrolii organici.
In bazinul de floculare se realizeaza tratarea apelor reziduale cu solutii de reactivi(solutie de var
si acid sulfuric pentru corectarea pH-ului,clorura ferica si polielectrolit), coagularea si flocularea.
Agentul principal in procesul de coagulare - floculare este ionul de Fe 3+ care se obine prin
oxidarea sulfatului feros cu hipoclorit de sodiu. Laptele de var care se adaug odata cu sulfatul feros are
rolul de accelera procesul de formare al flocoanelor si de decantare al precipitatului format.
Reacia de oxidare a FeSO4 si de precipitare a Fe(OH)3 este urmtoarea:
2FeSO4+3Ca(OH)2+Cl2=2Fe(OH)3+2CaSO4+CaCl2
Indepartarea prin decantare a flocoanelor formate este necesara intrucat acestea ar putea
impiedica desfasurarea proceselor de oxidare biochimica prin blocarea suprafetelor de schimb
metabolic a biocenozei. Datorita variatiilor mari de pH cu care intra in statia de epurare apele reziduale,
se impune corectarea pH-ului in asa fel incat, dupa epurarea mecano-chimica, apele sa aiba un ph
cuprins intre 6,5-8,5, domeniu in care degradarea biochimica sub actiunea microorganismelor din
namolul activ este optima.
Corectia ph-ului se face cu ajutorul H2SO4 98% sau a NaOH 40% in bazinul de reglare a
pH-ului, destinat acestui scop. Totodata prin corectia pH-ului se reduce si agresivitatea apelor reziduale
asupra conductelor, constructiilor si utilajelor.
Dintre metodele de eliminare a particulelor fine de hidrocarburi, care nu pot fi separate prin
decantare obinuit, se prefera metoda flotaiei cu aer, asadar apele reziduale care au strabatut bazinul
de floculare in amestec cu reactivii,sunt dirijate prin cadere libera in decantoarele flotatoare.
Aceasta metod se bazeaz pe principiul emersiunii accelerate a particulelor de produs cu ajutorul unei
dispersii foarte fine cu bule de aer n apa rezidual care strbate masa de jos n sus. Particulele de
produs absorb bulele de aer, devin mai uoare i se ridic la suprafa cu o vitez mult mrit.
Dispersia de aer trebuie s ndeplineasc dou condiii eseniale:
- bulele de aer trebuie s fie foarte fine pentru a nu crea turbulen n micarea lor ascensional;
- desimea acestor bule trebuie s fie ct mai ridicat.
Dupa sedimentarea namolului si separarea spumei,apa este condusa prin curgere libera,la
caminul de repartitie unde porneste spre treapta de epurare biologica..
Namolul si spuma sunt trimise la ingrosatoarele de namol.

2.1.4 Treapta biologicaFigura 2.1.3 Bazinul in care se realizaeaza flotatia cu aer

Definirea procesului
Procedeele biologice de epurare utilizeaz activitatea metabolic a unor grupe de
microorganisme capabile s degradeze substanele organice pn la dioxid de carbon i ap. Ele se
bazeaz pe reaciile biochimice din cadrul metabolismului unei populaii mixte de bacterii, ciuperci i
alte microorganisme inferioare n special protozoare. n practica epurrii apelor uzate aceste
biocenoze (masa microorganismelor active, a celulelor viabile) sunt denumite biomas.
Este procedeul cel mai eficient i generalizat de epurare a impuritilor organice n suspensie
sau dizolvate n apele reziduale i se bazeaz pe metabolizarea acestora de ctre culturi de
microorganisme aerobe sau anaerobe.
Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este ndeprtarea
substanelor solide organice nesedimentabile (dizolvate sau coloidale), precum i
stabilizarea materiilor organice din nmoluri. Totodat se propune reducerea
nutrienilor pe baz de azot.[manual ecbtar]
Procesul de epurare biologic este deosebit de complex i la rezolvarea lui
intervin o serie de fenomene:
1. fizice transferul de mas al oxigenului i substratului la nivelul celulelor, al
oxigenului din aer n ap, adsorbia particulelor coloidale i a suspensiilor fine la
suprafaa biomasei, desorbia produilor metabolici, sedimentare gravitaional
etc.;
2. chimice reacii de hidroliz, de hidratare, de oxido-reducere, de precipitare i
coagulare, modificarea pH-ului;
3. biochimice reacii de oxidare biochimic a substratului, respiraie endogen,
creterea biomasei, inhibarea reaciilor enzimatice;
4. hidraulice regimul de curgere, distribuia mediului polifazic n bazinul de
aerare, cureni de convecie i de densitate, timpul hidraulic de retenie, viteze de
sedimentare, ncrcri hidraulice etc.[4]

n funcie de caracterul fizic i chimic al substanelor organice dizolvate

,etapele de micorare a consumului biochimic de oxigen au loc prin urmtoarele
mecanisme:
- eliminarea substanelor n suspensie prin concentrarea n flocoanele de
nmol, la o bun amestecare i la un coninut suficient de nmol, aceast
eliminare fiind cea mai rapid;
- biosorbia de ctre microorganisme a substanelor organice dizolvate
chimic, aceasta fiind o etap lent. Biosorbia are loc fie pe seama unor
fenomene de suprafa, fie pe seama formrii unor compleci enzimatici
dup cum substana organic se depoziteaz pe suprafaa sau n interiorul
celulelor.
Reaciile menionate intervin imediat ce are loc contactul nmolului cu apa
rezidual.
Desfurarea procesului biologic este dependent de meninerea unor parametri constani la intrarea apei
uzate n instalaia de epurare. Apariia unor ocuri temporare va conduce la reducerea parametrilor de
sedimentare a nmolului, dezintegrarea nmolului activ, majorarea concentraiei suspensiilor solide n efluent i
n final la completa blocare a procesului.

Procedeele biologice de epurare se desfoar n condiii naturale (lagune, iazuri biologice,

fermentare aerob), condiii naturale forate (lagune aerate) sau n regim artificial. n condiii artificiale
se pot desfura procedee n pelicul biologic filtre biologice, echipamente cu pelicul aderent sau
procedeul cu nmol activ.

Figura 2.1.4. a)Treapta biologica a statiei de epurare a apelor uzate industriale

Tipuri de microorganisme implicate in procesul de depoluare al apelor reziduale industriale
In procesul de epurare biologic a apelor uzate , rol principal ii revine grupului de bacterii
organofage, (manctoare de substane organice). Aceste bacterii, in funcie de predispoziia lor de a tri
in prezena sau absena oxigenului se clasific in trei grupuri:
a) Bacterii obligat aerobe;
b) Bacterii facultativ aerobe;
c) Bacterii anaerobe.
Bacteriile, grup heterogen de organisme microscopice, microcelulare sau grupate in colonii cu
nucleu simplu, majoritatea fr clorofil, heterotrofe (care sunt obligate s ii preia singure hrana sub
form de substane organice din mediu) indeplinesc rolul esenial in acest tip de epurare a apelor cu
incrctura de materii organice. [Dima M.s.a., Bazele epurarii biologice a apelor uzate. Ed. ETP
Tehnopress, Iasi, 2002]
-Bacteriile aerobe sunt microorganisme care intr-o proporie insemnat se pot dezvolta i reproduce
numai in mediile care conin oxigen.
-Bacteriile obligat aerobe ca cele saprofite, nitrificatoare, o parte din sulfobacterii si microbii patogeni
triesc numai in prezena oxigenului molecular.
-Bacteriile facultativ aerobe, grupeaz la un loc unele drojdii, bacterii denitrificatoare s.a.
-Bacteriile anaerobe sunt organisme capabile s triasc fr prezena oxigenului liber. Dintre acestea
remarcm infuzoriile, clostridium pasteurianum i clostridium sporogenius.
Microorganismele anaerobe se folosesc n procesele de fermentare a nmolurilor i la
stabilizarea unor ape uzate industriale concentrate. Microorganismele aerobe sunt utilizate n mod
curent n epurarea majoritii apelor uzate cu caracter predominant organic compui pe baz de
carbon, azot sau fosfor i pentru stabilizarea anumitor categorii de nmoluri.
Treapta biologica este formata din doua zone: anoxica (fara aer) si aeroba.
In zona aeroba exista doua tipuri de microorganisme:
-cele care biodegradeaza amoniul si il transforma in nitriti (nitrosomonas);
-microorganisme care transforma nitritii in nitrati (nitrobacter).
Pentru epurarea biologic n regim aerob a apelor cele mai utilizate procedee sunt: cu nmol
activ, cu pelicul biologic sau cu flocoane de nmol ce conin att bacterii aerobe ct i anaerobe. Dei
aceste trei procese difer ntre ele n ceea ce privete timpul de contact dintre microorganisme i apa
uzat, modul de realizare al amestecului fazelor, necesarul de oxigen, modul de utilizare al nmolului
biologic etc. totui fenomenele biochimice eseniale sunt similare sau identice.
Toate aceste microorganisme degradeaza pe baza fosforului si cu ajutorul oxigenului. Deci, in
treapta anaeroba amoniul se transforma in nitrati.
In treapta anaeroba microorganismele nu folosesc aer, ci folosesc ca sursa de hrana carbonul din
metanol.aici azotatii se transforma in azotiti si apoi in azot liber.
In treapta biologica, pentru mentinerea unui proces optim si a conditiilor de viata a
microorganismelor,cei mai importanti factori sunt: temperatura,concentratia de oxigen,biomasa,pH.
Viteza mare de cretere a bacteriilor avantajeaz deosebit de mult
supravieuirea populaiilor bacteriene in natur, dar in acelai timp explic i
dimensiunile extrem de mici ale reprezentanilor acestor specii.

Metabolismul bacterian are la baz utilizarea celor mai diverse substane

nutritive din mediul in care acestea se dezvolt i anume: azot molecular; dioxid
de carbon;- sulf i combinaiile sale; substane organice simple; substane
organice complexe; hidrocarburile ieiului brut; substane organice naturale. [5]

Figura 2.1.4.b) Procese care apar n lagun

Descrierea functionarii treptei biologice si echipamentele utilizate in cadrul
acesteia
Apele ce ies epurate chimic din decantoarele flotatoare curg libere prin cele
dou jgheaburi de colectare n cminul de repartiie care este compus din trei
compartimente :
a)compartimentul de by-pass al treptei biologice,
b)compartimentul de recepie a apelor spre treapta I i treapta a II -a biologic
c)compartimentul de primire a apelor tratate chimic n care se gsete la nivel
mediu conducta de aspiraie a pompelor .
Pentru a se crea condiii necesare activitii microorganismelor respective
n fluxul apelor reziduale, n cminul de repartiie se introduc substanele
hrnitoare n soluie apoas.
Bazinul este mprit printr-un perete intermediar, paralel cu latura scurt,
n dou compartimente identice. Peretele intermediar reazem canalul de
alimentare a bazinului. n captul amonte al acestui canal, intr att fluxul de ape
reziduale supus epurrii, ct i debitul de nmol recirculat. Repartiia amestecului
de ape reziduale i nmol biologic n fiecare din cele dou compartimente ale
bazinului se face prin intermediul a ase orificii, prevzute cu vane stvilar ce
asigur reglarea debitului pe compartimente ct i posibilitatea de izolare a unui
compartiment. Apele ce au strbtut bazinul sunt colectate de un jgheab situat pe

trei laturi ale construciei, conduse la un cmin i de aici dirijate ctre decantorul
secundar treapta I.
Timpul de parcurgere a bazinului, la debitul maxim zilnic, este de circa 3 ore si 40
minute.
Utilajele montate n bazinul de aerare treapta I, aeratoarele de suprafa sunt
turbine cu ax vertical, submersate, antrenate de motoare electrice verticale, cu
flane, cu doua turaii. Transmiterea de la motoarele electrice la aeratoare se
realizeaz prin reducere de turaie.
Din punct de vedere constructiv bazinul de aerare treapta I este un bazin
deschis, semingropat, construit din beton armat. Fiecare aerator de suprafa
este montat pe o platform special destinat, executata de asemenea, din beton
armat. Alimentarea cu energie electrica al fiecrui aerator se face direct de la
staia de transformare i distribuie a instalaiei de epurare. In imediata apropiere
a agregatelor pe balustrada de protecie, sunt montate butoanele de pornire i
oprire local.
Apele reziduale care au fost supuse primei trepte de epurare biologic sunt
transportate, prin curgere liber, la decantorul secundar treapta I. n acest
decantor se realizeaz procesul de sedimentare a nmolului activ, aflat n
suspensie n fluxul apelor reziduale. Din punct de vedere hidraulic, decantorul
secundar treapta I funcioneaz ca un decantor radial. Apele reziduale sosite de la
bazinul de aerare treapta I sunt introduse n centrul decantorului i repartizate n
mod uniform n decantor, prin intermediul unui con de distribuie.
Apele strbat decantorul n direcie radial i, dup sedimentarea nmolului
biologic, sunt colectate n jgheabul circular situat la periferia bazinului respectiv.
De aici, ele ajung ntr-un cmin de unde, prin intermediul unei conducte pe care
este montat, ca organ de nchidere, o vana stvilar,apoi pornesc spre bazinul de
aerare treapta a II-a. Din cminul de colectare a apelor decantate, mentionat mai
inainte, pleaca o a doua conducta, care asigura transportul apelor epurate direct
la emisar.
Decantorul este prevzut cu un raclor metalic, care, efectund o micare
circular cu viteza redus cur nmolul depus pe fund i-l dirijeaz n baa de
colectare central. Din aceast groap nmolul ajunge, datorit presiunii
hidrostatice, n bazinul de recepie a nmolului din cadrul staiei de ridicare a
nmolului biologic treapta I.
Timpul de parcurgere a decantorului secundar treapta I, la debitul maxim
zilnic, este de 2 ore si 20 minute. Utilajul montat n decantorul secundar treapta I
este podul raclor construit dintr-o grind cu zbrele, de care este fixat elastic
lama racloare a nmolului, cu profil de spiral logaritmic, confecionat din tabl
de oel si prevzuta cu garnitur de cauciuc; are micare circular n jurul
pivotului fixat n centrul decantorului i este antrenat de un motor electric
orizontal. Transmiterea micrii de la motorul electric la cruciorul podului raclor
se realizeaz printr-un reductor de turaie cu angrenaje elicoidale.
Din punct de vedere constructiv, decantorul secundar treapta I este un bazin
deschis semingropat, de form circular, construit din beton armat.

Figura 2.1.4. c) Decantor secundar al statiei de epurare a apelor uzate

industriale
Nmolul biologic sedimentat n decantorul secundar treapta I i acumulat,
prin micarea podului raclor cu care acesta este dotat, n baa de colectare
situat n centrul decantorului respectiv, este transportat, prin aciunea presiunii
hidrostatice la staia de ridicare a nmolului biologic treapta I. Rolul acestui
obiectiv este de a adposti echipamentele cu ajutorul crora o parte a nmolului
biologic este recirculat ctre bazinul de aerare treapta I i pe cele prin intermediul
crora nmolul biologic n exces este trimis ctre ngrotoarele de nmol.
Recircularea nmolului biologic are drept scop activarea proceselor biologice
ce se desfoar n bazinul de aerare prin intensificarea dezvoltrii
microorganismelor i stimularea activitii lor.
Valoarea concreta a raiei de recirculare a nmolului activ, pentru un interval
de timp considerat, se va stabili, n exploatare, pe baza rezultatului analizelor de
laborator privind calitatea apelor reziduale nainte i dup faza de epurare
biologic, analiz efectuata zilnic.[ 3]
Capitolul 3
3.1 Concluzii

10

Procesele biologice sunt cele mai eficiente in indepartarea poluantilor

organici biodegradabili. Cercetarile din biotehnologie au permis insa identificarea
cailor de indepartare a multor poluanti periculosi care nu pot fi indepartati prin
procedee clasice. De asemenea, exista in prezent o serie de metode, cu
microorganisme cultivate independent, modificate genetic sau mutante, utilizate
pentru imbunatatirea functionarii proceselor biologice sau indepartarea unor
poluanti specifici.
Probabil ca in viitor, cum procesele biologice se bazeaza pe microorganisme,
vor fi create noi
tehnologii bazate pe descoperirile revolutionare din microbiologie si genetica.
Reducerea debitelor de ap folosit n procesul tehnologic industrial
trebuie s constituie o grij permanent a proiectanilor, aceasta realizndu-se, de
obicei, fie o dat cu introducerea unei noi tehnologii industriale, fie prin
modernizarea unor tehnologii vechi.
Aplicarea posibilitilor de reducere a cantitilor de ape uzate industriale
evacuate are ca rezultat, pe de o parte micorarea cantitii de ap evacuat n
receptori, iar pe de alt parte diminuarea cantitilor de substane impurificatoare
evacuate n acetia.
3.2 Bibliografie
1. Lucrare-Licenta-Epurarea-Apelor-Uzate-Menajere.doc
2. Proiectarea-Unei-Statii-de-Epurare-a-Apelor-Uzate-de-La-SC-Beyler-SAGalati.doc
3. OPERATING MANUAL RO-EN ECBTAR_Rev May 2014 + Arhiva
4. Epurarea biologica a apelor uzate.pdf-www.scribd.ro
5. Dima M. s.a., Bazele epurarii biologice a apelor uzate.Ed. ETP Tehnopress,
Iasi, 2002

11