Sunteți pe pagina 1din 2

Membrul toracic este legat de trunchi prin muchi, fascii i lame elastice.

Articulaiile membrului toracic sunt reprezentate de:


> articulaia scapulo-humeral (sau a umrului) este format din cavitatea
glenoid a spetei i capul articular al humerusului. Micrile permise sunt de
flexie, extensie, abducie, adducie, circumducie.
Mijloacele de legtur sunt reprezentate de:
o capsul articular-are forma unui manon care nconjur extremitile oaselor;
un ligament capsular-reprezentat de 2 ntritori craniale care pornesc
de la baza procesului coracoid, ntre tuberculii craniali ai humerusului;
muchiul capsular-consolideaz articulaia.
> articulaia humero-radio-ulnar (sau a cotului) este format din humerusprin condilul lateral i trochleea medial, radiusul-prin cavitile glenoide,
ulna-prin suprafeele articulare craniale i incizia semilunar.
Cuprinde 3 articulaii complexe:
humero-radial;
humero-ulnar;
radio-ulnar (proximal, medial i di sta l). La cabaline i rumegtoare este de
tip sinartrodial i diartrodial;
la suine i carnivore ligamentele interosoase nu se osific.
> articulaia antebrahio-carpo-metacarpian (improprie a genunchiului")
este format din oasele antebraului, carpienele i metacarpienele prin
- 32 -suprafeele articulare. Este o articulaie de tip diartrodial ce permite micri de
flexie, extensie i alunecare. Cuprinde 6 grupe de articulaii, reprezentate de:
articulaiile antebrahio-carpiane;
articulaiile carpale interordinare proximale;
articulaiile carpale interordinare distale;
articulaiile carpale proximo-distale

articulaiile carpo-metacarpiene;
articulaiile inter-metacarpiane..
> articulaiile falangiene (sau a acropodiului) sunt reprezentate de articulaiile:
metacarpo-sesamo-falangian (sau a buletului) format din condilii
metacarpieni, cavitatea glenoid a falangei I-a i suprafeele articulare ale
sesamoizilor. Este o diartroz condilian ce permite micri de flexie i
extensie i cuprinde 4 articulaii:
metacarpo-falangian;
metacarpo-sesamoidian;
sesamo-falangian;
intersesamoidian.
prim inter-falangian (sau a chiiei) se realizeaz ntre cei doi condili
ai extremitii distale a falangei I-a i cavitile glenoide de la extremitatea
proximal a falangei a II-a,cu participarea ligamentului capsular anterior i
a dou ligamente colaterale-anterior i posterior. Ligamentul posterior este
ntrit de inseria muchiului flexor superficial i a ligamentului
sesamoidian drept formnd mpreun marele burelet glenoidian ce
completeaz marea teac sesamoidian.
secund inter-falangian (sau a ghiarei, la carnasiere i leporide) este
format din condilii extremitii distale a falangei a II-a, cavitile glenoide
ale falangei a III-a i suprafeele articulare ale falangei a III-a.
Aceste dou articulaii sunt diartroze de tip condilian i permit micri de
flexie i extensie. La rumegtoare, articulaiile autopodiului au mijloace de
legtur duble; ligamentul sesamo-falangian este ncruciat pentru a se solidariza
cele dou falange primare.

S-ar putea să vă placă și