Conceptul de cauza

Intelegerea cauzelor bolilor este importanta pentru sanatate, nu numai

pentru a preveni boala ci si pentru diagnosticul acesteia si aplicarea unui
tratament corect. Conceptul de cauza este la originea multor controverse, atat
in epidemiologie cat si in alte domenii ale stiintei. Filozofia stiintei continua
sa contribuie la intelegerea procesului prin care se realizeaza inferintele
cauzale, cu alte cuvinte, stabileste legatura logica dintre cauzele postulate si
rezultatele lor. Conceptul de cauza are intelesuri diferite in diferite contexte
si nu exista nici o definitie care sa se potriveasca in toate domeniile stiintei.
Cauza unei boli este un eveniment, o conditie caracteristica, sau o combinatie
a acestor factori care joaca un rol important in producerea bolii. In mod logic,
o cauza trebuie sa preceada boala.O cauza este considerata suficienta atunci
cand produce sau initiaza o boa1a in mod inevitabil. Ea este denumita necesara
atunci cand o boa1a nu se poate dezvolta in absenta ei.O cauza suficienta nu
reprezinta de obicei un singur factor, ci adesea include mai multe componente.
In general, nu este necesar sa fie identificate toate componentele unei cauze
necesare inainte de a lua masuri efective de prevenire a imbolnavirii, deoarece
indepartarea unei componente poate sa interfereze actiunea celorlalte si astfel
poate sa previna boala.
De exemplu, fumatul este una dintre componentele cauzei suficiente a
cancerului pulmonar.
Fumatul singur, nu este suficient pentru a produce boala: unele persoane
fumeaza 50 de ani fara sa prezinte cancer pulmonar; alti factori, majoritatea
necunoscuti, sunt necesari pentru a determina aparitia cancerului
pulmonar, in afara fumatului. Cu toate acestea, incetarea fumatului reduce
numarul de cazuri de cancer pulmonar intr-o populatie, chiar daca celelalte
componente ale cauzei nu sunt modificate.
Fiecare cauza suficienta are o cauza necesara ca o componenta a ei. De
exemplu, in cazul studiului epidemiei de origine alimentara se poate constata ca
o salata cu carne de pasare si un desert cu frisca au fost ambele, suficiente
pentru a cauza o diaree cu salmonella. Aparitia salmonelei este o cauza necesara
a acestei boli. In mod similar, exista diferite componente in imbolnavirea de
tuberculoza, dar bacilul tuberculozei este o cauza necesara.
Un factor cauzal de sine statator nu este adesea nici necesar si nici suficient,
un exemplu in acest sens fiind fumatul ca factor in determinarea accidentelor
vasculare cerebrale.
Modalitatea obisnuita de abordare a problemelor in epidemiologie este aceea
de a incepe cu boala si de a cauta care sunt cauzele acesteia. Este de asemenea

posibil sa se inceapa cu o cauza potentiala (de exemplu, poluarea aerului)

ei sa se cerceteze efectele sale. Epidemiologia cuprinde un grup intreg de
relatii. De exemplu, clasa sociala este asociata cu o serie de probleme de
sanatate.Clasele sociale inferioare, evaluate pe baza venitului,
educatiei,locuintei si ocupatiei, par sa duca la o susceptibilitate generala pentru
o stare de sanatate precara, mai curand decat sa aiba un efect specific.O gama
de cauze specifice de boa1a pot sa explice de ce oamenii saraci sunt mai
bolnaviciosi, printre acestea numarandu-se expunerea la agenti infectiosi, din
cauza suprapopulara, hrana insuficienta si condiitale de lucru periculoase.
Epidemiologii au fost criticati, in special de catre oamenii de stiinta care
lucreaza in laborator, deoarece nu folosesc conceptul de cauza in sensul de
singura conditie pentru producerea bolii. 0 astfel de viziune restrictiva asupra
cauzalitatii nu ia insa in considerare cauzalitatea multifactoriala a bolilor
si nevoia de a concentra actiunile strategice asupra acelor factori care pot fi
influentati. Specialistii de laborator pot sugera, de exemplu, ca boala
coronariana are drept cauza fundamentala mecanismele celulare care sunt
implicate in proliferarea tesuturilor din peretele arterial. Cercetarile indreptate
asupra determinarii relatiilor patogene sunt evident importante, dar conceptul de
cauzalitate trebuie sa aiba o aplicare mai larga.
Adesea este posibil sa se realizeze progrese majore in prevenirea bolilor prin
abordarea celor mai indepartate cauze de mediu. Schimbarile de mediu au
fost eficace in prevenirea epidemiilor de holera, inainte ca agentul cauzal,
vibrionul holeric, sa f i fost identificat, fara sa mai vorbim despre intelegerea
mecansimului de actiune.
Cauze simple si cauze multiple
Lucrarile lui Pasteur asupra microorganismelor au dus la formularea, mai
intai de catre Henle si apoi de catre Koch, a urmatoarelor reguli utilizate pentru
a stabili daca un organism viu specific provoaca o anumita boala:
organismul trebuie sa fie prezent in toate cazurile de boala
organismul trebuie sa poata fi izolat si crescut in culturi pure
organismul trebuie, atunci cand este inoculat la un animal susceptibil,
sa cauzeze boala specifica
organismul trebuie sa poata fi obtinut de la animalul (infectat) si sa
poata fi identificat.
Antraxul a fost prima boala care s-a conformat tuturor acestor reguli, care s-au
dovedit utile si pentru alte boli infectioase. Cu toate acestea, pentru majoritatea
bolilor, atat infectioase cst si neinfectioase, regulile lui Koch pentru
determinarea cauzei nu sunt adecvate. Multe cauze actioneaza simultan iar

altele, de exemplu fumatul, pot f i cauza mai multor boli. In afara de aceasta,
organismul care a cauzat boala poate sa
dispara dupa ce a determinat boala, facand in acest fel imposibila evidentierea
lui la o persoana bolnava. Reguli ca cele enuntate de Koch au valoare
atunci cand cauza specifica este un agent infectios puternic, ceea ce este o
situatie putin obisnuita; susceptibilitatea datorata altor factori si o cantitate
suficienta de agent cauzal ("doza infectioasa) sunt de obicei necesare pentru
ca boala sa se manifeste clinic.
Factori de cauzalitate
Trei tipuri de factori joaca un rol in cauzalitatea bolilor. Toti trei pot f i
necesari, dar rareori sunt suficienti pentru a cauza o anumita boala sau stare.
+ Factorii predispozanti, cum sunt varsta, sexul si bolile anterioare, pot
crea o stare de susceptibilitate fata de un agent a1 unei boli.
+ Factorii adjuvanti, cum sunt veniturile scazute, alimentatia insuficienta,
locuinta insalubra, ingrijirile medicale necorespunzatoare, pot sa favorizeze
aparitia si evolutia bolilor. Dimpotriva, circumstantele care ajuta la vindecarea
bolilor sau la pastrarea unei stari de sanatate satisfacatoare pot f i considerati ei
ca factori adjuvanti.
Factorii precipitanti cum sunt expunerea la un agent specific cauzator
de boa1a sau la un agent nociv pot fi asociati cu debutul unei boli sau a1 unei
stari de boala.
Factorii de accentuare cum sunt expunerea repetata (la un agent cauzal)
sau munca deosebit de grea pot sa agraveze o boa1a existenta
sau starea de boala. Termenul "factor de risc" este folosit in mod obisnuit pentru
a descrie factorii care sunt asociati in mod pozitiv cu riscul de a dezvolta boala,
dar care nu sunt suficienti pentru a o cauza. Acest concept este util in cadrul
unor programepractice de preventie. Unii factori de risc (cum este fumatul) sunt
asociati cu cateva boli, iar unele boli (cum este boala coronariana) sunt asociate
cu mai multi factori de risc. Studiile epidemiologice pot sa masoare contributia
relativa a fiecarui factor la aparitia bolii, precum si reducerea potentiala a
acesteia care corespunde eliminarii fiecarui factor de risc. Efectul a doua sau
mai multe cauze care actioneaza impreuna este adesea mai mare decat ne-am
putea astepta pe baza simplei insumari a efectelor lor individuale. Acest
fenomen, denumit interactiune, este ilustrat de riscul deosebit de mare a1
cancerului pulmonar la persoanele care fumeaza si care sunt expuse la pulberea
de azbest; riscul de cancer pulmonar la acest grup este mult mai mare decat ar
sugera simpla insumare a riscurilor pe care le reprezinta fumatul, respectiv
inhalarea pulberii de azbest.