TEST 1

1.1 Notiunea si importanta fazei de intentare a procesului civil. efecte materialejuridice de intentare a procesrului
Faza de intentare-reprezinta acea etapa a procesului civil in care intanta
judecatoreasca intenteaza procesul civil la cererea persoanei care revendica apararea
unui drept al sau incalcat sau contestat libertatii sau a unui interes legitim.
Importanta fazei de intentare se caracterizeaza prin faptul ca intentarea procesului civ
are ca efect aparitia raporturilor procesual civile cu privire la examinarea si
solutionarea unei pricini civ dintre instant a si participantii la proces.
Ca effect material juridic de intentare a procesului este intreruperea termenului de
prescriptive.
1.2 efectele procesuual-juridice de intentare a procesului
efectele procesual juridice de intentare a procesului civil se pot clasifica dupa
continut si importanta in 2 categorii:
a)efecte de natura procesual civila
b)efecte material juridice
prima categorie rezulta ca urmare a depuneriicererii de chemare in judecatasi
intentarii procesului civ care genereaza aparitia modificarea si stingerea in ordinea
stabilita de lege a o multime de acte procedural si raporturi jur in instanta si
participantii la proces dar si persoanelor care conntribuie la infaptuirea justitiei.
Din momentul data pare intentarea procesului ca atare.
Pentru cea de a doua categorie cea mai importanta consecinta de natura material
juridical este a pornirii procesului este intreruperea termenului de prescriptive.
1.3 evidentiati efectele respectarii premiselor si conditiilor dreptului la actiune
pentru incetarea procesului civil
datorita principiului disponibilitatii care este indispensabil in procesul civ pri care
reclamantul poate sa depuna o cerere de chemare in judecata ,sau la dorinta lui
poate sa o retraga, sa renunte la actiune , poate sa nu se mai prezinte in sedinta de
judecata sa actiuni. In fine fiecare act de dispozitie a reclamantului da nastere la
anumite efecte juridice procedural. Unele din el ear putea fi ca de exemplu in
cazul in care reclamantul isi retrage cererea de chemare in judecata pina la
emiterea incheerii privind intentarea procesului , atunci cerere poate fi restituita. O
alta situatie este faptul ca in cazul in care reclamantul renunta la actiune care se
poate face dupa intentare procesului atunci procesul se finalizeaza fara
pronuntarea unei hotariri,ci doar se emite o incheiere de incetare a procesului.
Unul din efectele jur generate de aceste 2 manifestari de vointa a reclamantului
cum ar fi restituirea cererii nu stinge dr reclamantului de a se adresa in mod
repetat in instant care se deosebeste de renuntarea la actuine din cadrul procesului
care stinge nemijlocit procesul civ si dr de a se adresa in instant cu aceeasi actiune
catre acelasi pirit avind aceleasi pretentii si aceleasi temeiuri.
2.1 Descrieti sarcinele pregatirii pricinii:
a)indicarea legii care urmeaza afi aplicata si determinarea raporturilor juridice dintre
parti;
b)determinarea circumstantelor care au importanta pu solutionarea corecta pricinii ;

c)stabilirea componentei participantilor la proces a altor personae

d)prezentarea de probe de catre parti si de alti participant la proces.
2.2 Analizati conexarea si separarea pretentiilor in faza pregatirii pricinii pt
dezbateri judiciare
2.3 dezvaluiti actele procesuale judecatoresti si ale partilor in vederea pregatirii
pricinii pt dezbateri judiciare.
Actele proseuale judectoresti in cadrul pregatirii pricinii pu dezbateri judiciare
infapruite de catre judecator sunt calificarea de drept a raprturilor jur dintre partile
aflate in litigiu care se caracterizeaza prin faptul ca judecatorul pe parcursul
soutionarii pricinii trebuie sa urmareasca respectarea tuturor dispozitiilor legale
incepind cu cele de dr material care au tangent cu rap material litigious. In faza de
pregatire a pricinii continutul actelor de procedura sunt determinate de normele
dreptului materialce sta la baza conflictului dintre parti. In faza pregatirii pricinii
judecatorul in urma argumentelor si probeleor prezentate trebuie sasi formeze o
viziune clara asupra normelor de dr material ce reglementeaza rap dintre parti . I cazul
in care are loc calificarea gresita a raporturilor jur dintre parti aflate in litigiu aceasta
genereaza pe mai departe o desfasurare gresita a procesului, dind nastere unor
temeiuri de casare sau modificarea hotaririi instantei de judecata. Un alt act este
determinarea obiectului probatiunii pe pricina in cauza care se caracterizeazaprin
faptul ca judecatorul marcheza faptele jur care justifica pretentiile si obiectile partilor
fara de care nu se admite solutionarea litigiului. In acest act judecatorul explica dr si
oblig partilor in proces , audiaza partile si le cere in caz de necessitate probe
adaugatoare. Piritul este instiintat ca este in dr sa emita o actiune reconventionala. In
cazul in care pu solutionarea justa a pricinii cere participarea mai multor pers atunci
judecatorul solutioneaza problema intervenirii in process a coreclamantilor , copiriti si
intervenienti explicindule dr si oblig procedurale. Fara constatarea circumstantelor de
fapt este imposibila determinarea corecta a naturii juridice a raporturilor dintre parti si
legea material ace trebuie sa fie aplicata. Urmatorul act procedural este stabilirea
componentei participantilor la proces si implicarea in proces a altor personae care se
manifesta prin faptulstabilirii componentei participantilor la pr care se clasifica in 2
grupe;
a)per care participa la pr avind interes material si procesual in solutionarea pricinii
acestia fiind:reclamantul ,piritul,intervenientii persoanele interesate
b)pers care participa la process din interes procesual in solutionarea pricinii acestea
sunt;procurorul organelle aautoritatilor publice ,organizatiile si cetatenii. In faza
pregatirii pricinii este necesara solutionarea problemei intervenirii in process a
coparticipantilor si a intervenientilor in process pu o detrminare cit mai corecta a
competentiei lor. Prezentarea de probe la fel este un act foarte important in
solutionarea pricinii deorece de probe depinde atit stabilirea faptelor cit si calitatea
hotaririlor judecatoreti pronuntate. In competenta judecatorului intra solutionarea
problemelor ce tin de citarea martorilo in judecata, antrenarea in process a
specialistului daca e cazul, ordonarea expertizei si expertilor, examinarea inscrisurilor
si probelor materiale la locul de aflare a lor, cu citarea participantilor la process,
inaintarea delegatiei judecatoresti.unele din acte care sunt effectuate la de instant de
judecata la pregatirea pricinii pu dezbateri judiciare este ca in cazul in care se constata
ca in fata aceleiasi instante se afla mai multe actiuni separate inaintate de mai multe

pers impotriva unei sau mai multe pers dar care se afla intro corelatie, judecatorul
dupa punerea cererii pe rol in faza pregatirii pricinii pu dezbateri judiciare este in dr
sa le conexeze. In faza pregatirii dezbaterilor judiciare judecatorul este obligat sa sa
efectuieze masuri pu incheerea unei tranzactii de impacare intre parti. Faza de
pregatire a pricinii pu dezbaterile judiciare se finalizeaza prin fixarea termenului de pu
judecarea pricinii. Judecatorul prezinta o incheere prin care stabileste termenul de
judecare a pricinii in sedinta de judecata. Termenul se stabileste in asa fel I cit piritul
de la primira citatiei sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile, pu as pregati apararea si in
caz de urgenta 5 zile. In cazul in care partile declara ca sunt pregatite pu examinarea
instantei in fond, instant poate dispune examinarea in prima zi de prezentare. Un alt
termen poate fi stability la cererea ambelor parti din diverse motive unele din ele
poate fi:imposibilitatea partii de a se prezenta in sedinta de judecata la data fixate din
diverse motive, ce nu depend de vointa sa;sau cererea partilor de a amina sedinta pu a
decide asupra incheerii unei tranzactii de impacare.
TEST 15
I Cerere de chemare in judecata
1.1 Continutul cererii
Cerea de chemare in judec trebuie sa cuprinda informatii suficiente
1.2Procedura de inlaturare a neajunsurilor
1.3Evidentiati impartialitatea rechizitelor cererii
2.1 Pregatirea pricinii pt dezbateri judiciare, actele partilor, judecatorului in
vederea pregatirii pricinii pt dezbateri
2.1 Descrieti sarcinele pregatirii pricinii
2.2 Analizati conexarea si separarea pretentiilor in faza pregatirii pricinii pt
dezbateri judiciare
2.3Argumentati care acte pot fi efectuate in faza pregatirii pricinii pt dezbateri
judiciare:
incheierea de a nu da curs cererii motivind prin neachitarea taxei de stat
trimiterea unei delegatii judecatoresti internationale
incuviintarea tranzactiei de impacare
Test 2
1.Not de izvor al DPC si felurile izvoarelor.
1.1 Dati defin izvor de DPC
Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem
conditiile social economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sens
juridic , tocmai aceste norme, mijl specifice, puse la dispozitia organelor specializate
ale stat, exprimate prin acte normative, care sa apere rel economice si sociale. Specific

pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se contin numai in Constit si alte legi
organice.
1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC
Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat.
Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc)
2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leg
insolvabilitatii, leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la
procuratura, leg cu privire la avocatura, CM, CF-infiintarea adoptiei, CFisc)
Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ,
Conv de arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor
arbitrale strain, Conv cu priv la asistenta juridika in materie civila si penala, Trat
bilaterale. Precedentul judiciar nu constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt
aplicarea corecta si uniforma a legislatiei.
1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp.
Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica princip
neretroactivitatii legii adika legea procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui
principiu in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata aplicare.2N de
competenta, care modifica competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi,
permie existenta mai multor solutii: a)pastrarea competentei pt cauzele in curs de
judecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judec doar daca procesul a
ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si transmiterea cauzei instantei
nou competente. 3N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna ca
noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat ala
aplicarii legii vechi si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile
procedurale civil in vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor de
procedura sau executarii actelor judecatoreti.
2.Temeiurile participarii procuror la judecar pricinilor civile.Dr si oblig proces
ale procuror ca participant la proces.
2.1 expuneti temeiurile de participar a procuror in PC.Enumerati dr si olb
proces ale procuror. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in
calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4
cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa
personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte
motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de
cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si
intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in
apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege.
Procuror are dr si obl procedurale de reclamant: sa ia cunostinta de materialele dosar,
sa solicite refuzari, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa modifice temeiul sau
obiectul actiunii, sa renunte la actiune. El este obligat sa se foloseasca cu buna
credinta de dr lui procedurale.

2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant si

autorit publice. Procuror dispune in proces civ de o calitate procesuala deosebita. El
are dr si oblig procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul el nu este
subiect al raport material litigios, nu poate dispune de obiectul litigiului, deci el nu are
un interes material, ci doar unul procesual. Procuror spre deosebire de raclamant :
1este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate incheia tranzactii de impacare, 3fata de
procuror nu poate fi inaintata o act reconventionala si 4 renuntarea procuror la act nu
influenteaza dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Unica forma de
participatie a procuru este inaintarea actiunii pe cind autorit publice pot participa prin
2 forme: 1 inaintarea actiunii; 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz
prevazute de lege. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prin
aceea ca procurur este in dr sa se adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe orice
categorii de cauze, la solicitarea partii interesate, fie din proprie initiativa. Autori publ
pot participa doar pe un cerc limitat de cauze, care sunt expres prevazute de lege, ca si
procurur autori publ dispun de dr si oblig reclamantului cu exceptia inkeierii
tranzactiei de impacare.
2.3 Dati apreciere legalitatii act procesuale ale inst.Argum rsp.
a)Gincu
b)Valicescu
c)Popa
a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la
judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la
pornit in conditiile legii.
b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in
calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor.
c)este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa declare
apel sunt si alti participanti la proces, in definitie legala de participanti la proces este
inclus si procuror, de unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel in interesele
pensionar Popa.
3.Obiectul probatiunii si determinar lui in pricinile concrete
3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui
obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au
importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de
participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii:
1circumst de fapt cu caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de care
depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger RJ. 2 circums de fapt cu
caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si
desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt
utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic.
4 faptele de verificare.
3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol
inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii.
Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a

procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a

obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipoteza si dispozitia
normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa
dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor
sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este
facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta),
insa rolu decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de
judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la
proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate.
Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii
neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia.
3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la:
a)dezmintirea informatiei
b)repararea prejudiciului
c)incasarea pens de intretinere
a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al
faptelor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor
informatii unui cerc larg de persoane
b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar
necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre
executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia.
c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major
inapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a
fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca
pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.
Test3
1Notiun de proced civ si forma procedurala civila.Trasaturile esentialaale formei
proceduarle civ
1.1defin proced civ (process civ si indicati sarcinile ei). In lit de spec not de
process civil este susceptibila de mai multe intelesuri:1ca ramura de dr, 2 ca disciplina
de studio, 3 ca activitate a inst de jud cu privire la examinar cauzei civiile,4ca pricina
civ concreta examinata in inst de judecata. Proces civ contsit o modalitate de realizare
a justitiei. Continutul process civil este format din activit inst de judecata si a
participantilor la process. Cuvint proces provine din Latina ceea ce inseamna a merge
inainte, a inainta. Astfel process civ reprezinta prin sine, derularea succesiva a unui
ansamblu de actiuni, numite actiuni procesuale, intreprinse de catre inst de judecata si
participantii la process, reesind din dr si oblig procedurale de care dispun. Proces civil
in esenta constit obiectul de reglementare a DPC. Este activitatea desfurat de
instan, pri, organe de executare care particip la nfptuirea justiiei n cauzele
civile n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor civile supuse
judecii i executrii civile a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii
conform procedurii prevzut de lege. Sarcina: garantare si ocrotirea dr civile de catre

stat, care are loc printro activitate deosebit de complexa, desfasurata de org de justitie
si de persoane.
1.2caracterizati forma procedurala civ si determinati importanta ei. Forma
proceduarala civila reprez acea forma de aparare a dr si intereselor legitime ale pers
care este realizata de catre inst judecatoresti si reglementata de normele de procedura
civila. Din punct de vedere al criteriului subiectiv aceasta forma este o cativitate
realizata de institutiii specializate numite-inst de judecata care sunt independente fata
de organelle puerii executive si legislative ale stat is in ansamblu alcatuiesc cea de a
treia putere in stat- puterea judecatorasca. Din punct de vedere al criteriului obiectiv, o
putem carcateriza ca find o activitate reglementata in exclusivitate de NJ distinctenorme de procedura civila care in mare parte se contin in CPC. Importanta:1judecarea
justa si in termen rozonabil a cauzelor de aparare a dr inkalcate sau contestate, a libert
si interes legitime , ale PF si PJ;2 apararea intereselor stat si societatii. 3 consolidarea
legalitatii si a ordinii de dr si prevenirea caz de incalcare a legii.
1.3 Evidentiati trasaturile esentiale ale formei procedurale civ. 1Temeiul-initiativa
pers interesate; 2 cauya se solutioneaza de judecatori care au un statut special; 3la
solutionar pricinii civ participa participantii la proces; 4 ordinea de examinare si
solutionare a pricinilor civile de atacare a hotar judecator si de executare a acestora
este detaliat si imprerativ reglementat de N DPC;5 sedintele de judecata de regula
sunt publice;6hotar judecator se adopta in numele legii si treb sa fie intemeiata pe
circumstantele constatae nemijlocit de catre inst si pe probele cercetate pe sedinta de
judecata;7este unika pt toate categoriile de cauza de un anumit gen parcurgind
succesiv mai multe etape numite faze ale proces civ.
2.Partile in PC si conditiile necesare pt a fi parte la proces.
2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in
proces.
Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind
prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material
litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materila
litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul din nume
propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite
urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma capacitatii
procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e
aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din
momentul nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a
participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum
deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de
exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea procesuala-ceea ce presupune
existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul
ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile
in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor
judiciare.
2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala
a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor
persoane.

Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul

legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita
apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca parte
activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii
drepturilor sau intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului
material litigios.El inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele
reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes
material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii
procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia
tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el
este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza
dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint
participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt
ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele
sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea
drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care
sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror
drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor
publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si
anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe
orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie
initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de cauze care sunt
expres prevazute de lege.
2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13
ani si Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani.
1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis
de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile
ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura
indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC
deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea
avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprezentantii lui legaliparinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor
curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta
ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui
vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l
introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani.
2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte
din categoria PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si
anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit.
3.Temeiurile degrevarii de probatiune
3.1 Identificati temeiurile degrevarii de probatiune(faptele care nu se cer a fi
dovedite). 1faptele notorii care sunt cunscute si inst de judecata si participantilor la
proces, de ex(calamitatile naturale etc).2faptele prejudicial stabilite: a)prin hotar
judecatoreasca irevocabila intr-o cauza civ la care au participal aceleasi pers; b)printo
sentinta definitiva irevocabile intro cauza penala(fapt comiterii infr si subiect infr). 3
alte fapte- daca o parte recunoaste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza

pretentiile sau obiectiile, aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirilor.
Refuzul de a prezenta model de scris sau semnatura poate fi calificat de inst ca
recunoastere a scrisului ori a semnaturii.
3.2Dezvaluiti conditiile,ce treb sa fie respectate pt degrevarea de probatiune a
faptelor si RJ, stabilite prin hot judec definitiva intr-o pricina civila si sentinta
penala intr-o cauza penala. ??? Faptele stabilite pt o hotar irevocabila, pronunata
intro pricina civila nu treb dovedite din nou la judecarea altor pricini civile la care
participa aceleasi pers. Legea nu prevede ca teeiuri de degrevare a probatiunii faptele
constatate prin acte administr si acte de urm pen si ale procuror. Faptele prejudicial
stabilite degreveaza de probatiune deoarece ele sunt deja stabilite printr-o hotar sau
sentinta definitiva si nu este nici o necesitate de a le constata din nou, de a le supune
dubiilor. Printro sentinta definitiva irevocabila intro cauza pen:1 nu se va mai constata
inka o data faptul comiterii infractinii; 2subiectul infr, deoare ce el este deja
condamnat. Intr-o cauza civ , cu conditia de a participa aceleasi pers.
3.3 Determinati mod de dovedire a circums ce constit obiectul probatiunii in
urmatoarele sit:
a)contr de imprumut 20mii lei
b)stabilirea paternitatii
c)v-c set de mobila.
A)In confomit cu CPC daca o parte recunoste faptele pe care cealalta parte isi
intemeiaza pretetiile sau obiectiile aceasta din urma este degrevata de obligatia
dovedirii lor. Recunoasterea se consemneaza in procesul verbal al sedintei de
judecata, in caz in care inst are indoileli referitor la recunoasterea efectuata constatind
ca sa procedat astfel pt tainuirea circumst reale ale pricinii ori in urma inselaciunii
violentei, etc, ea va respinge printr-o hotar recunaosterea. In acest caz faptele
runoscute urmeaza a fi dovedite in baza reguilor generale.
b)piritul se va preyuma ca fiind tatal copilului doarece eschivarea de la expertiya se
egaleaza cu recunoasterea lui in calitate a copilului.
c)inst judecatoresca nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de
pe document, daca orginalul este pierdut, iar copiile de pe el prezenate de parti nu sunt
identice, raminind imposibila de terminarea prin intermediul altor probe al adevarului
cuprins al originalului.
Test 4
1Not si importanta princ DPC
1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite.
Principiile DPC- idei fundamentale calauzitoare, cu caracter general prevazute de NJ
care stau la baza proces civil si guverneaza intraga activitate judiciara. Izv: Const RM;
CPC; Leg privind organizarea judecatoreasca; leg cu privire la statut judecator,CEDO,
Pact internat cu privire la dr civile si politice. Leg privind tratatele internat etc.
1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. Ele prezinta reguli
esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara.

Ele reprez nu numai o importanta teoretica, cit si una de politica legislativa , avind si
o semnificatie practica. Din punct de vedere teoretic- contribuie la intelegerea si
interpretarea corecta a N procesuale. Sub aspect legislativ-orienteaza activitatea de
elaborare a legislatiei procesuale in sensul editarii unor reglementari coerente si
eficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la formarea unei
jurisprudente unitare. Principiile defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomie
generala stabilind trasaturiel caracteristice intregului sistem de institutie procesal
civile. In lipsa textului de lege expres sau apropiat de cel care se calauzesc judecatorii,
in solutionaerea pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adika la aplicarea
princ fundamentale. Au un caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele procesului
civil, sunt si principii insitutionale care se aplika doar la anumite institutii.
1.3 Clasificati princ DPC. 1dupa forta juridica a actului normativ in care sunt
consacarate: a)princ constituionale si b)consacrate in legislatia procesual civila. 2dupa
sfera de actiune: generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 3dupa izvor:interne
si internation. 4dupa obiectul de reglementare:functionale- care determina organizarea
inst judecatoresti, din care fac parte princ legalitatii,rolul diriguitor al judecator,
contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlocirii si oralitatii in dezbaterile judiciare;
organizational-functionale care pe linga organizare determina si funcionarea inst de
judecata, din care fac parte: infaptuirea justitiei exclusiv de catre inst de judec-ceea ce
inseamna ca nici o alta autoritate decit inst de judec egal constituita nu pot infaptui
justitia prin inermediul hotaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de forta
executorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt egalitatii
cetatenilor si organizatiilor, pr publicitatii, pr limbii oficiale de procedua.
2Competenta generala a inst judecatoresti (not si felurile )
2.1Dati defin competentei generale.Descriei felurile competentei generale.
Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti
sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita
cauza.
In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii
concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe
jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si
multipla.
Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in
aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit
anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din
drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta
generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent
poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura
intre pricini.
CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded
cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai
daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara:
-inaintarea pretentiei catre partea adversa
-sesizarea unui organ cu activitate jurisdictionala

-depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de

catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea
reclamantului
CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de
competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de
solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.
CG dupa legatura intre pricni.
2.2 Analizati efectele procesuale ale incalcarii N de competenta generala.
1la intentare: a)cind ne adresam in inst de judecata care de fapt e de competenta unor
altor organe- refuzul de a primi cererea, eea ce exclude posibilitatea adresarii repetate
in judecata a aceluiasi reclamant cu aceeasi actiune. B9restituirea cererii- cind
reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinilor pe cale
extrajudiciara prevazute de lege pt categoria respectiva de pricini sau de contractul
partilor. 2dezbaterile judicare: a)incetarea procesului civil- pricina nu urmeaza a fi
judecata in procedura civila; b) scoaterea cererii de pe rol- reclamantul nu a respectat
proceduar prealabila de solutionare a pricinii pe cale extrajudiciara;c ) scoaterea
cererii de pe rol- cind partile au inkeiat un contr prin care litigiul urmeaza a fi
solutionat pe cale arbitrala iar pina la examinarea pricinii in fond piritul a ridicat
obiectii impotriva solutionarii litigiului in judecata. 3caile de atac: a)hotar primei
instante se caseaza; b)casarea hotaririi si incetarea procesului ori scoaterea cererilor
de pe rol; c) inst de recurs dupa ce judeca recursul este in drept sa admita recursul si
sa incasesze integral sau partila hotarirea primei instante dispunidn incetarea
procesului ori scoaterea cererii de pe rol, daca exista temeiuri de refuzare a cererii sau
de scoatere a ei de pe rol.
2.3 Determinati competenta generala in solutionarea fiecarui caz. Argumentati
rsp.
a)Fornea I
b)Ceban
c) SA MD ,SA Codru
a) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul politica
antimonopol si infrastructura pieei al Ministerului Economiei si Reformelor i,
n caz de necesitate, n judecat - competenta alternativa.
b)alternativa. Este jurisdictioala doar in cazul in care lipsei acordului la divort a unuia
dintre soti sau cind unul dintre ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru
solutionarea problemei.
c) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in
prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece
proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura
de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei
catre partea adversa.
3 Clasificarea probelor si importanta practica a clasificarii

3.1Descrieti clasificar probelor in categorii in f-ie de diferite criterii. 1Dupa

legatura probelor cu circumstantele care trebuie constatae: a)directe- care permit a
face o singura concluzie despre circumstanta care intra in obiectul probatiunii. B)
indirecte care permit a face mai multe concluzii cu privire la circumstanetel care
intra in obiectul probatiunii. 2 dupa mod de formare: a)primare-obtinute din prima
sursa, de ex: martor ocular; b)secundare-obinute din a doua sursa sau alte surse, de ex:
martorul a obinut informatii de la alt martor. 3 dupa sursa de formare: a)personale-in
care persista factorul subiectiv, uman, de ex declaratiile martorului, b)materiale-in
care nu exista factorul sibiectiv, de ex: inscris. 4dupa locul de formare a probei:
a)judiciare- care se constituie pe parcursul examinarii nemijlocite a cauzei, de
ex:depozitiile martorilor, explicatiile partilor etc;b)probe extrajudiciare-care se
formeaza inafara sedintei de judecata, de ex:in procesul asigurarii probleor audierea
martorilor este facuta de catre notari, etc.
3.2Analizati importanta practica a clasificarii probelor Clasificarea probleor dupa
diferite criterii, permite studierea lor mai aprofundata, relevarea importantei lor pt
solutionarea unei cauze concrete, precum si a regulilor de apreciere a acestora. In
cazul probelor indirecte si indirecte- o singura proba nu este suficienta, inst treb sa
aiba mai multe probe indirecte si ca ele sa fie suficiente. Deseori problele indirecte
luate in cumul pot confirma sau infirma pt veridicitatea unei probe directe. In
concluzie, probele indirecte sunt necesare intr+un nr mai mare inst pt a putea
conditiona mai multe concluzii, ceea ce face ca procesul sa dureze mai mult. La
clasificarea dupa modul de formare- in masura posibilitatii treb sa fie examinate mai
intii problele obtinute din prima sursa si pe urma cele secundare. Dupa sursa de
formare importanta din punct de vedere al aprecierilor.
3.3Determinati categor la care se atribuie urmatoarele probe.
a)aflarea pirit inafara RM
b)declaratiile martorului
c)raport de expertiza
a)se atrbuie la proba materiala si directa
b)se atribuie la probe personale si in dependeta de faptul ca a fost martor ocular s-au
obtinut informatii de la alt martor se poate atrbui probe primare sau secundare,
judiciara.
c)materiala,directa.
Test5
1Not si esenta principiului disponibilitatii
1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilit
participantilor la proces , in primul rind al partilor, de a dispune liber de dr subiectiv
material, sau de interesul legitim supsu judecatii, precum si de a dispune de dreputirle
procedurale , de a lege modalitatea si mijl procedurale de aparare. In continutul sau
princ disponibilitatii cuprinde o serie de dr procedurale si libertatea de a dispune de
ele dupa propria optiune.

1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii,

contradictorialit. Pr disponibilit se ofera mai mult la obiect litigiului, iar pr
contadictorialit se refera la procesul de probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doar
inst de judec, ci tuturor subiecteleor participante la R proces civile, iclusiv
participantilor la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei. Intre aceste
subiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec vegheaza
respectarea procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contesta
actiunile inst pe care le considera ilegale. Pr legalitatii fiind un pr fundamental al
activit tuturor organelor de stat, chemate sa asigure respectarea legii si a prevederilor
cerintelor democratice. Acesta este un principiu cadru inauntrul caruia treb sa se
regaseasca toate celelalte principii. Proc civ este organizat in asa fel incit partile si
ceilalti partcipanti dispun de posibilitatea de asi formula si argumenta pozitia in
proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de ins, de alte organe si
pers , de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care are
legatura cu cauza si de asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de
judecata.
1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibilit. 1
dr pers interesate de a porni sau nu un proces civil. De regula, inst nu se investeste din
oficiu. Este necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chemare in judecata, intocmita
de titularul dr subiectiv incalcat sau contestat. Pers respective vor aprecia daca este
sau nu cazul sa poneasca procesul civil. Disponibilitatea nu este exclusiva, adika
legislatia prevede dr sesizarii si altor persoane. 2dr de a determina limitele cererii de
chemare in judeca sau ale pararaii. Limitele cererii sunt determinate de reclamant el
fiind cel care stabileste cadrul procesual, pers chemate in rpoces, si obiectul
procesului. 3 dr de a renunta la judecata sau la dr subiesctiv, de a stinge litigiul pt
tranzactie. 4Pirit poate inainta actiunea reconventional. 5 partile pot ataca hotar
judecator si pot retrage cererile de apel sau de recurs. 6solicitarea executarii silite a
hotaririi.
2Participar intervenientilor principali la proc civ. Temeiurile si procedura
intervenirii in proces.
2.1Caracterizati not de intervenient principal. Desrieti temeiurile si proced
intervenirii acestuia in proces.
IP este participantul la proces care intervine intrun proces intentat inaintind pretentii
proprii asupra obiectului obiectului litigiului prin depunerea unei actiuni.IP inainteaza
pretentii prorpii asupra obiectului litigiului.Aceste pretentii pot fi identice cu cele
inaintate de catre reclamant;similare;sau diferite.Pt intervenirea in proces a IP nu se
cere identitatea actiunii acestuia cu identitatea actiunii inaintata de reclamant.Ip
depune actiunea in instanta unde a fost intentat procesul,la judecatorul care judeca
actiunea initiala,cu respectarea normelor stabilite cu privire la forma si continutul
cererii de chemare in judecata.Interventia principala poate avea loc pina la inceperea
examinarii cauzei in fond.In instanta de apel interventia principala se poate face doar
cu acordul ambelor parti.Daca actiunea IP este depusa cu respectarea regulilor
generale si este achitata taxa de stat,judecatorul printro incheiere va dispune primirea
spre examinare a actiunii intervenientului principal concomitent cu actiunea initiala a
reclamantului.IP inainteaza pretentii asupra intregului obiect al litigiului sau asupra
unei parti a acestuia..

2.2 Analizati particularit in pozitia procesuala a intervenientilor principali in

raport cu reclamant si coreclamant
IP are drepturi si obligatii de reclamant.Astfel el poate inainta o actiune,sa
administreze probe ,sa renunte la pretentii,sa incehie tranzactii de impacare,etc.Dar
aceasta nu inseamna ca ipostaza lui procesuala este identica cu cea a reclamantului
sau coreclamantului in cadrul aceluiasi proces.IP se afla in relatii specifice cu celelalte
2 parti in litigiu.Daca pretentia lui este inaintata impotriva ameblor parti,atunci
acestea sint in ipostaza de piriti in raport cu IP,satisfacerea pretentiilor IP,afectindule
pe ambele.Totodata,daca IP va incheia o tranzactie de impacare cu una din parti sau
ambele,litigiul dintre reclamant si pirit nu va inceta.IP se deosebeste de
reclamant/coreclamant prin urm.:1-coreclamantii intenteaza sau pot intenta actiunea
in comu,dar IP intervine intrun proces deja pornit intre alte persoane.2-interesele
coreclamantilor coincid si totodata sint in contradictie cu cele ale piritului,interesle IP
nu coincid si sint de regula in contradictie cu interesele ambelor parti.
2.3Argumentati solutia in urmatoarele sit:
a)Oprea catre Guzun
b)Miron catre Timciuc
a)In situatia data Topala nu va avea nici o calitate procesuala.In primul rind Ca IP el
nu poate fi atras in proces civil,IP intervine doar din proprie initiativa,in al 2 rind
Contrcatul de imprumut nu are nici o legatura cu obiectul litigiului.
b)Instanta va trebui sa verifice daca exista acordul partilor privind intervenita lui Fusu
in calitate de IP,deaorece legea impune pt participarea IL in apel acordul partilor.
3. Repartizarea sarcinii de probatiune intre parti. Rolul prezumtiilor in
repartizarea sarcinii de probatiune.
3.1Identificati rol inst de jud in reclamarea probelor necesare solutionarii
pricinii. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol
diriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea
probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza
examinata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare.
Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei
presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de
judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca
instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se
anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exemplu referitoe la
rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care se canstata
tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona
efectuarea unei expertiza psihiatrice.
Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judectorul decide primirea
cererii de chemare n judecat sau respingerea acesteia n termen de 3 zile de la data
depunerii, n condiiile Codului de procedur civil.,ceea ce la fel demonstreaza rolul
active al instantei de judecata.

3.2Analizati regula generala de reparizare a sarcinii de probatiune intre parti si

rolul prezumtiilor probante. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a
dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama
cui este pusa aceasta sarcina.Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca
circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca
legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire
la o circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta esto
obligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se
va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei.
Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a
participantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se
apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor. Prezumtia
prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi
anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita
circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama
celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de
probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate
adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai mult
decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte.
Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti
casatoriti sau in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe
sotul sau fostul sot al mamei.Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul
este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt
altul.
3.3Determinati circumstantele ce formeaza obiectul probatiunii si indicati partea
obligata sa le dovedeasca,, in pricinile civile privind:
a)repararea prejudic:Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce
formeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin
deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa
obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat
astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila.
b)dezmintirea informatiei: In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si
demnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii
generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al
obiectiilor si pretentiilor sale.
c)repararea prejudiciului: Dovedirea circumstantelor in pricina repararea
pejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritul
invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat
exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta
circumstantelor de forta majora.
Test6
1.Asigurarea probelor
1.1dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probelor.

Asigurarea probelor-procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sa

dispara sau sa devina greu de administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelor
sunt:prevenirea disparitie probelor.2-imposibilitatea administrarii I viitor a unei probe
utile pt dovedirea pretentiilor.
1.2Descrieti procedura asigurarii probelor si modul de atacare a incheierii cu
privire la asigurarea probelor.
Asigurarea se face prin audierea martorului,efectuarea expertizei,cfercetarea la fata
locului si prin alte modalitati.Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta
care judeca pricina,dupa caz la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura in
vederea asigurarii probelor.In cerere urmeaza sa fie indicata esenta pricinii,datele
partilor,inclusiv domiciliul ori sediul lor,probele a caror asigurare se cere,faptele ce
urmeaza a fi confirmate sau infirmate a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi
confirmate sau infirmate prin aceste probe,motivul solicitarii asigurarii
probelor.Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite o incheiere.Incheierea
de respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacata cu recurs in termen de 5
zile de la pronuntare,daca sa emis cu citarea participantilor la proces sau de la
comunicare,daca sa emis fara citarea lor.Incheierea emisa in timpul judecarii cauzei
nu poate fi atacat decit o data cu fondul.Asigurarea probelor se efectueaza de catere
judecator.Persoana interesata si alti participanti la proces se instiinteaza dsp
locul,data si ora asigurarii probei.Incheierea si procesle-verbale si toate probele
adunate in cadrul asigurarii lor se trimit inst de judecata instiintind dsp aceasta
participantii la proces.
1.3Analizati particularitatile asigurarii probelor pina si dupa intentarea
procesului in judecata.
Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judecatoreasca se
efectueaza de notari,de persone oficiale ale misiunilor diplomatice ale RM in privinta
cetatenilor RM. Orice persoan ndreptit care a prezentat elemente de prob
suficiente pentru a-i
sprijini afirmaiile conform crora drepturile sale snt nclcate poate cere instanei de
judecat
sau unei alte autoriti competente, pn la iniierea unui proces mpotriva aciunilor
ilegale,
aplicarea de msuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva
asigurrii
proteciei informaiilor confideniale i cu condiia depunerii unei cauiuni sau a unei
garanii
echivalente corespunztoare, necesare s repare prejudiciile care ar putea fi cauzate
prtului n
cazul n care nu va fi constatat existena unei nclcri.Cautiunea se va depune in
bani pe contul special al oficiului de executare. n procesul pregtirii pricinii pentru
dezbateri judiciare participanii la proces pot solicita instanei de judecat efectuarea
aciunilor pentru asigurarea probelor n vederea prevenirii dispariiei sau
imposibilitii administrrii acestora n viitor.

Legislaia admite efectuarea aciunilor procedurale respective n acest scop dup

intentarea procesului civil.
2.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.
2.1Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile
acesteia.
Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante
judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in
prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care
este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita
genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede
expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea
investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza
concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusivacare este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in
exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la
ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata
dupa instnat in care se examineaza o alta cauza.
2.2Analizati criteriile dupa care se determina competenta jurisdictionala
teritoriala exceptionala.
In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea
alternativa.Criteriile:1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr
asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in
ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor
bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile
creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a
succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii
utilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se
intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu
exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului
imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de
competenta instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausuluiactiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si
bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.
2.3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm
categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le
examineze:
a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile
din Telenesti.
b)actiunea Intrepriderii de Sta Fabrica de sticla din Balti cu Calea Ferata a
MD
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale
exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei
case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea
va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun.

b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC

prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de
pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul
carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul
carausuluicalea Ferata a MD
3.Notiune de succesiune procesuala.Temeiurile si felurile succesiunii procesuale.
3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.
Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor
procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau
participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala:1-decesul
persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul
de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea
porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg
volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau
reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind predecesorul transmite
conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de
creanta sau preluarii datoriei.
3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale
in raport succesiunea in drepturile materiale.
Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte
persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu
caracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este
inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la
succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pina
la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot
obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate
produce doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului
disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale
predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza
renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul
succesorului piritului.
3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura
succedarii procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita
in cimpul muncii
B)Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind
rambursarea creditului
a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in
cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul
juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a
procesului.
b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.
TEST 7

1.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.

1.1indicati cerintele principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.
Esenta principiul-in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul
trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul
circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata.
Instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere ,bazata pe cercetarea
completa,nepartinitoarea si nemijlocita a tuturor probelor din dosra in
ansambul.Instanta,ca rezultat al aprecierii probelor e obligate sa reflecte in hotarire
motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe,precum si argumentarea
preferintei unor probe fata de alta.Pt asi putea forma propria convingere judecatorul
trebuie sa analizeze personal.in mod direct si nemijlocit de nimeni toata probele.
1.2Specificati cerintele principiului nemijlocirii privitor la componenta
completului de judecata.
Luind in consideratie faptul ca cercetarea trebuie sa aiba loc in sedinta de judecata
,nemijlocit de catre judecatorul sau judecatorii care urmeaza sa ia
hotarirea,componena completului de judecata trebuie sa ramina neschimbata pe
parcursul examinarii cauzei.Astfel,in cazul inlocuirii unui judecator in timpul
judecarii cauzei,dezbateriile se reiau de la inceput.
1.3Expuneti unele exceptii de la prevderile principiului nemijlocirii.
CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul
necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt
oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza
unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2-asigurarea
probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea
administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita instantei
judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea
cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele
proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii
cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este
necesara modificarea lor.
2.Reprezentarea judiciara in procesul civil.Temeiurile si felurille reprezentarii.
2.1Formulati notiunea de reprezentare judiciara in PC si enumerati persoanele
care nu pot fi reprezentati in judecata.
Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana
numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele
de procedura in numele si in interesele altei persoane.Nu pot fi reprezentani n
judecat judectorii, procurorii, ofierii de urmrire penal, poliitii, deputaii, cu
excepia cazurilor participrii lor la proces n calitate de mputernicii ai acestor
autoriti sau n calitate de reprezentani legali.Nu poate fi reprezentant n judecat
persoana care a acordat sau acord n pricina respectiv asisten judiciar unor
persoane ale cror interese snt n contradicie cu interesele persoanei pe care
o reprezint, sau care a participat n calitate de judector, de procuror, de ofier de
urmrire penal, de expert. n cazul existenei unor astfel de circumstane,
reprezentantul poate fi recuzat de participanii la proces.

2.2Indicati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare.

Temeiurile reprezentarii sunt:
1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater
persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu.2.imposibilitatea sau
nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la
process.3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la
process4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater
PJ participanti la proces.Din punct de vedere a vointei reprezentatului:
Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de
vointa reprezentatului.Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate
avea loc in dependenta de vointa reprezentatului.In functie de temeiul de aparitie a
reprezentarii avem:
1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant
trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata.2.reprezenytare contractualtemeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit3.reprez.statutarain cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant.4.reprezentarea din
oficiu.Are loc atunci cind: n cazul n care partea sau intervenientul snt lipsii sau
limitai n capacitatea de exerciiu i nu au reprezentani legali sau dac domiciliul
prtului nu este cunoscut; dac instana constat un conflict de interese ntre
reprezentant i reprezentatul lipsit ori limitat n capacitatea de exerciiu; dac
persoana a crei spitalizare n staionarul de psihiatrie se cere nu este reprezentat n
judecat de avocat, judectorul desemneaz un avocat din oficiu pentru a-i apra
interesele;dac, dup pornirea procesului privind limitarea persoanei n capacitatea de
exerciiu sau declararea incapacitii ei, aceasta nu este asistat n judecat de avocat,
pentru aprarea intereselor ei n proces judectorul numete din oficiu un avocat, care
va dispune de mputernicirile unui reprezentant legal.
5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca.
6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara.
2.3Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata in fiecare enuntate:
a)instanta a constatat un conflict de interese intre reprezentat si reprezentat
limitat in capacitatea de exercitiu.b)in lipsa reclamantului rezentantul sau
contractual a renuntat la o parte din pretentiile din actiune ca fiind
neintemeiata.c)in sedinta de judecata sa constat ca reprezentantul legal al
minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator.
3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz:
A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul
limitat in capacitatea de exercitiu- nu poate fi reprezentant in judecata persoana a
carei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul
dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum
ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu.B)in lipsa reclamantului
sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate: Pt a putea renunta total
sau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are nevoie de

imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,sub

sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat.
C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minoruluireclamant activeaza in calitate de judecator: Judecatorii sint persoane care nu pot
fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentant
legal.
3.Proba prin inscrisul si alte suporturi electronice de informatie.Clasificarea
inscrisurilor dupa subiect de provenienta ,continut si forma.
3.1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de
informatie ca mijloc de proba.
Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint
imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act,
conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne
grafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikare
sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la circumstantele
importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc electronik
-informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisa
cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de
program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor:1informat dsp
fapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul
intocmirii; 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce
permite citirea acestei informatii; 3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului
neavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun
suport electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrari
este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii.
3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si
dispozitive,autentice si neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de la
care provin, inscris se clasifica in: a)oficiale-actele care provin de la autorit publice,
pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emis
si/sau dispun de anumite rechizite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare,
de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare, sentintele, etc. b)neoficiale-provin de
la particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita.
Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevarata
manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor
scrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adika
genereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un
caracter normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele
imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationalemijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o
simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt
solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3 In
functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite
cumulativ 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie
competent din punct de edere teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile
prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele de
stare civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai

sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitor
exicente
3.3Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urm. Cazuri:
a)instanta a cercetat corespondenta personala dintre parti in sedinta publica
avind consimtamintul reclamantului
b)instanta a refuzat cercetarea inscrisului intocmit in limba straina
c)instanta a considerat nedovedit faptul adeverit numai prin copia de pe
document
a) ilegala
b) judecatorul nu trebuia sa declare inadmisibila proba din motiv ca nu cunoaste limba
in care a fost intocmit inscrisul, deoarece in conformit cu CPC inadmisibile sunt
considerate doar problele obtinute cu incalarea prevederilor legii cum ar fi inducerea
in eraore a participant la proces, inkeierea act de catre o pers neimputernicita,
inkeierea defectuasa a act procedural, alte actiuni ilegale.
c) legal, deoarece inst nu poate considera doovedit un fapt adeverit numai prin copia
de pe doc, daa originalul este pierdut, iar copiile de pe el prezentate de parti nu sunt
identice.
Test 8
1Proba prin declaratia martorului
1.1Dati defin si caracterizati declarat martor ca mijloc de proba. Depozitiile
martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma
anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are
interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor
nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indica sursa informatiilor
sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor false, sau de eschivarea
de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza in
declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de identificare a martor, in
ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele
aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.
1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot
refuza sa depuna marturii. Nu pot fi audiati ca martori in judec:1pers care din cauza
virstei fragede ori a handicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa inteleaga just
faptul si sa depuna asupra lor marturii viridice; 2 functionarii publici si fostii
functionari publici asupra datelor ce constit secret de lege, care le-au parvenit in
aceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pastrarii lui. 3slujitorii cultelor,
medicii, avocatii, notarii, si orice alte pers pe care legea le obliga sa pastreze secret
informatiei confidntiale primite in exercitiul funciunii. 4judecatorii referitor la
problemele aparute in dezbaterea circumstantelor pricinii in camera de deliberare la
pronuntarea hotaririi sau sentintei. 5 pers care in virtutea functiilor profesioanle au
participat la pregatirea, executarea sau raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor
telivizate referitor la personalitatea autorului de materiale ori documente, la
informatia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca materialele si doc

sunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in calitate de

martori: sotul impotriva sotiei si viceversa, inclusiv cei divortati, fratii si surorile unul
impotriva altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, deputatii referitor la datele care
le-au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat. Logodnicii,
concubinii, unii impotriva altuia, etc.
1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. La audierea martor
in virsta de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog,
sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers
precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna
intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul
depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este necesar de a constata unele
circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune ascultarea
minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce
completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se
comunika depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a
fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este
necesara.
2Subiectii RJ procesual civile si clasificarea lor.
2.1Definiti not de subiect al RJ PC, participant la proces, parte la proces si pers
care contribuie la faptuirea justitiei. Subiectele R PC-adika titularii de dr si
obligatii procesuale civile, din care fac parte inst judecatoresti- autorit de stat
specializate in efectuare justitiei; participantii la proces; pers care contribuie la
infaptuirea jjustitiei; pers care asitsa la proces(observatorii). Particianti la proces
partile(reclamat si pirit), interventientii, procurorul, pers care conform legii sunt
imputernicite sa se adreseze in ist cu cereri in apararea dr si intereselor legitime ale
altor pers; autori publ, petitionarul si pers interesate in auzele cu procedura speciala.
Toti participantii se caracterizeaza prin fapltul ca dispun de interes juridic pt
solutionarea cauzei, care poate fi material sau procesual. Partile in proces civ sunt
participantii la prces are au interes material si procesual fiind prezumati la momentul
intentarii procesului ca subiecti ai R material litigios. Pers care contribuie la
infaptuirea justitiei sunt pers care nu au interes juridic nici material si nici procesual in
solutionarea cauzei, aceste subiecte dispun de informatii utile pt judecata, ceea
contribuie la infaptuirea justa si rapida a cauzelor civile.
2.2Clasificati subiectii DPC prin prisma interesului acestora. In functie de interes
subiectii se clasifica:1. a)inst de judecata-indeplineste functiile acordate de
lege;b)grefier, c)executor. 2participantii la proces: a)care au interes material si
procesual: partile (reclamant , pirit),intervenienti,petitionari si pers interesata; b)care
au numai interes procesual: procurorul, reprezentatii legali, autorit publice,
organizatiile si cetatenii. 3 pers care contribuie la infaptuirea justitiei- care nu au
interes juridic nici material nici procesual: martorii, expertii, specialistii, inerpretii. 4
pers care asita la proces(observatorii).
2.3 Determinati calitatea procesuala a urmatoarelor pers. Argumentati rsp.
a)dl Marinescu,
b)autorit tutelara

c)copilul minor in act privind incasarea pensiei pt pierderea intretinator

a)suntem in prezenta unei proceduri speciale in care exista doar o parte petitionarul.
DnMarinescu nu va avea nici o calitate, nu va putea fi petitionare, ci petitionar va fi
pers care cere declararea disparitiei fara veste a acestuia.
b)autoritatea tutelara va avea calitatea de participant la proces.
c)Copilul nu poate avea nici o calitate deoarece nu intruneste toate conditiile necesare
ca subiect al procesului civil. Mama va fi reprezentantul lui legal.
3. Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea
drepturilor altor persoane.
3.1 Enumerati temeiurile de participare la proces a AP pt apararea dr altor pers.
Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:
1din proprie initiative
2la cererea participantilor la process
3din oficiul instantei
Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si
in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process
autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare.
3.2Descrieti formele de participare la process a autorit.publ, pt apararea dr altor
pers.
Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.:
-inaintarea actiunii in cazurile prevazute de lege AOC pot inainte 3 categorii de
actiuni:1 actiuni in interesele unei alte pers la cererea acesteia; 2actiunile in interesele
pers incapabile indiferent de cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal; 3 act in
interesele unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelare au dr sa ceara
declararea nulitatii casatoriei, decaderea din dr parintesti.
-depunerea concluziilor- se exercita in baza 3 temeiuri: 1 din proprie initiativa; 2 la
cererea participantilor la proces;3 din oficiul instantei. Depunerea concluziilor se face
numai daca legea prevede expres acest lucru. Depunerea concluziilor de catre autorit
publice se face in virtutea obligatiilor functionale in orice moment pina la pronuntarea
hotar, precum si in inst de apel. Scopul depunerii concluziilor este de a apara dr ,
libert , interesele altor pers, a inereselor stat si a societatii. Spre ex: participarea
reprezentantului autorit tutelare este obligatorie in caz incuviintatii adoptiei, etc.
3.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni
procesul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea
pricinii.Arg.raspunsul:
a)apararea dr,consumatorilor
b)decaderea din drepturile parintesti
c)declararea incapacitatii cetateanului.

a)Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta

judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre
asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor consumatorilor
prevede ca aciunile privind protecia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la
instana judectoreasc de ctre consumatorii nii sau reprezentanii lor legali, de
ctre autoritile administraiei publice abilitate sau de ctre asociaiile obteti de
consumatori.
b)Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de
celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca
AP care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti
este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din
drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare.
c)In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre
organelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea
incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cererea
membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau
curatela.
Test 9
1Not R PC si particulatritatile lor. Premisele pt aparitia R PC
1.1Dati defin R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst
de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu
examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator.
1.2Specificati particularit R PC. 1existenta R PC doar in forma juridika- R
procesuale nu pot exista in lipsa unui supert ormativ, de aceea analogia in cadr dr proc
civ aproape ca nu exista. 2subiect obligatoriu este inst de judecata- luind in
consideratie faptul ca justitia este realizata in exclusivitate de catre ins judecator,
aceste din urma participa la toate R PC in calitate de sub obligatoriu, indiferent de
faza procesului si felurile de procedura. 3 prluarilatea de sub in cadrul RPC- alaturi de
ins de judec, ca subiect ale RPC participa un nr mare de participanti la proces care
difera in de pendenta de felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 4unitatea
si uniformitatea RPC- toate RPC au un obiect comun- cauza civila concreta aflata pe
rol sau R material letigios, de aceea nu putem separa RPC dintre inst si reclamant, inst
si pirit, etc. Unitatea obiectului determina si unitatea scopului RPC. 5 caracterul
autoritar al RPC- confirmat prin caracterul imperativ al unor norme de DPC , prezenta
inst de judecata ca subiect obligatoriu si subordonarea prexenta in cadrul proces civ.
6caracterul dinamik- PC este in permanenta miscare, in masura in care PC este pornit
si ia amploare el trece dintr-o faza in alta respectindu-le consecutivitatea.
1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia R PC. Pt aparitia RJPC sunt
necesare urmatoarele premize: 1existenta N de procedura civila- in lipsa N de
procedura, RPC nu pot exista. NJ juridica reprez premiza generala care contureaza in
abstract faptul jurdic, sibiectele , continutul, si obiectul R. 2capaciatea juridica
procesuala al subectelor participante la proces- care este compusa din capacitatea
procesuala de folosinta si cea de exercitiu. 3producerea faptului juridic- care este o
imprejurare prevazuta in ipoteza NJ, care realizata in concret are consecite juridice,
adika atrage dupa sine, aparitia, modificar sau stinger unui RJPC. La rindul lor faptele

juridice se impart in evenimente si actiuni, insa pt aparitia RPC au iportanta doar

actiunile.
2Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.
2.1Expuneti esenta competentei teritoriale si felurile ei. Competenta jurisdictionala
teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad
de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta
jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa
domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se
aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai
multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea
unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita
expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care
rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o
derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se
examineaza o alta cauza.
2.2 Definiti competenta teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de pricini
care cad sub incidenta acestei competente. Competenta teritor exception determina
capacitatea unei inst judecatoresti de a solutiona in exclusivitate anumite cauze civile.
In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea
alternativa. 1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra
terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a
sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalriiacestor bunuri.2locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor
defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de
competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajuluiaqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza
impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia
cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sa
reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta
instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea
impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de
incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.
2.3 Calificati justificat in fiecare caz felul de competenta jurisdictioanal teritriala
si indicati inst competenta sa examineze urmatoarele categorii de pricini civile:
a)Cucu
b)IS fabrica de sticla
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale
exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei
case se intenteaza in instanta de la locul aflarii bunului dat,deci in cazul dat actiunea
va fi depusa in or.Strasani la judecatoria de drept comun.
b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC
prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de
pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul

carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul

carausuluicalea Ferata a MD
3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de
reprezentat si a volumului de imputerniciri.
3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata.
Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in
numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele
dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa
participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile
speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele reprexentatului toate actele
procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a
stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a
majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a
transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca, de a
primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii,
de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate
expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat.
3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii
de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se
produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte
juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul
corespunzator (prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin hot
jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului,
hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul
notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2Reprezentarea contractuala care
poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex:
un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. Reprezentarea contractuala are
ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile
reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea
coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a
coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare
judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a
unei PJ, conform careia in calitate de reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii
acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc prezentate
in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de
constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intr+o procura,
eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de PF se autetifica
notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de
baroul de avocati.
3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de
legalizare:
a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata.
b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului
c)de a semna cererea de kemare in judecata

a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres

imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata
arbitrala , ci nu la o alta instanta.
b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr
de a ataca hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca.
c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de
reprezentat.
Test 10
1Obiectul si continututl R PC
1.1Dati definitia R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre
inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu
examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator.
1.2 Determinati obiectul general si special al R PC. Obiectul RPC il formeaza
faptul asupra caruia sunt indreptate RJ concrete.Obiectul general il constituie litigiul
ce se afla inafara rel procesuale intre membrii R material jurid, pe care inst de jud treb
sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului
juridic, pe care inst de judecata treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa,
precum si cererea de constatare a faptului juridic sau a altor circumstante in cadrul
procedurii speciale. Obiectul general al rep procesual juridice exista si in cauzele ce
rezulta sin rel adminstrativ juridice. Fiecare rel juridica in parte, precum si grupele lor
au obiectul lor special. De ex: obiect spec al rel procesuale dintre inst de jud si
reprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el este
chemat sa le apere. Obiect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informat
dsp faptele ce au importanta esentiala pt cauza.
1.3Precizati continutul R PC. Continututl RPC este format din dr si oblig subiectelor
acestora, N de DPC stabilesc volumul dr si oblig subiectelor in functie de scopul
participarii si de calitatea lor procesuala. Privitor la caracterul corelativ al dr si
obligatiilor ce formeaza continutul RPC unii sunt de parerea ca acesta lipseste. Dr
procesuale sunt exercitate ca rezultat al unor manifestari unilaterale de vointa si
acestora nu le corespunde o obligatie impusa unui alt subiect. Se stie ca R PC apar
intre inst si participantii la proces. Dr procesuale ale partilor sau ale inst de judecata
deregula nu iau forma unei obligatii pt celalalt subiect. Intru cit dr si obligatiile
procesuale nu pot fi realizate decit prin actuni procesuale, doctrinarii sunt de parerea
ca si actiunile procesuale fac parte din continutul RPC.
II.Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la inst sesizata la o alta inst.
2.1Expuneti esenta regulii imutabilitatii competentei jurisdictionale.
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n
instan i de judectorii n a cror competen pricina este dat prin lege, cu
excepiile expres stabilite de CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt
instan ori s o preia pentru judecare n procedura sa.

2.2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alta.

Instana strmut pricina la o alt instan dac:
a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut,cere strmutarea
pricinii la instana de la domiciliul sau locul de aflare al su;
b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu
nclcarea normelor de competen jurisdicional;
c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii
majoritii probelor;
d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori
din alte motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil;
e) exist motive pentru msuri de securitate public;
f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele
pricinii sau de calitatea participanilor la proces;
g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate
funciona timp ndelungat.
Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c) se
face n temeiul unei ncheieri motivate a instanei n care este intentat procesul.
ncheierea de strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs.
Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre
instana ierarhic superioar, a crei ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de
recurs.
2.3 Selectati caz de stramutare a pricinii la o alta inst si numiti in fiecare dintre
ele inst competenta sa dispuna stramutarea:
a)pirit solicita stramutarea pricinii de la inst de la noul sau domiciliu.
b)pe parcurs proces sa constatat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea N de
comeptenta generala.
c)reclam si pirit solicita stramutarea pricinii la ins de la locul aflarii majorit
prob.
d)dupa pornirea rpoces judecator a constatat ca reclamantu nu a respectat N de
competenta teritor.
a)este caz de stramutare a pricinii la o alta inst, in cazul in care domiciliul pirit sau
locul lui de aflare nu era cunoscut-stramutarea se va face in temeiul unei inkeieri
motivate a inst in care este intenttat procesul.
b)nu este un caz de stramutare a pricinii
c)este caz de stramutare a pricinii, care la fel se face in baza unei inkeieri motivate a
inst in care este intentat procesul.

d)in CPC stramutarea pricinii la o inst la alta poate avea loc pe parcursul judecarii
cauzei daca sa constata ca pricina a fost retinuta spre judecare cu inkalcarea normelor
de competenta jurisdictionala. In speta este mentionat faptul ca s-au constata dupa
pornirea procesului din care nu este clar daca este sau nu faza dezbaterilor. Daca nu
este faza dezbaterilor nu poae avea loc stramutarea.
III.Temeiurile participarii procuror la judecarea pricinilor civile. Dr si obl
procesuale ale procuror ca participant la proces.
3.1Indicati temeiurile de participare a procuror in proces civ. Procuror participa
la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el
insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta
actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de
virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea
acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a
reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr
nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al
societetii in cazurile prevazute de lege.
3.2Analizati dr procesuale ale procuror. Procuroru care a inaintat o actiune are dr si
obligatii procesuale de reclamant.El nu este subiect al R material litigios si respectiv
el nu poate dispune de obiectul litigiului, fapt ce determina lipsa interesului juridic
material si existenta numai acelui procesual. Deci procuror care a inaintat catiunea are
aceleasi dr ca si reclamantul cu urmatoarele exceptii: 1 este scutit de plata taxei de
stat; 2 nu poate incheia tranzactii de impacare; 3fata de el nu poae fi inaintata o
actiune reconvetionala; 4procuror poate renunta la actiune si aceasta nu va influenta
dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Daca procurorul pe parcurusl
examinari cauzei va constata ca pretentiile inaintate sunt neintemeiate el este ind r sa
renunte la ducerea mai departe a procesului.
3.3Calificati actiunile procesuale ale inst:
a)inst din oficiu a atras procuror in procesul privind internarea in stationarul de
psihiatiea cet Gincu.
b)procuror Velicescu
a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la
judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la
pornit in conditiile legii.
b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in
calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor..
Test 11
1Not si esenta principiului contradictorialitatii
1.1Dati defin pr contradictorialit. Temei juridic: leg privind organizarea judecator,
CPC.Esenta:PC este organizat astfel incit partile si ceilalti participanti la proces
dispun de posibilit de asi formula, argumenta si dovedi pozitia in proces, de a alege
modalitatile si mijl sustinerii ei independent de nst, de alte organe si pers, de asi
expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de dr care are legatura cu cauza si d

asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata. Acest pr se aplica
doar in cadrul procedurilor litigioase. Contradictorialitatea se mai numeste pr
egalitatii armelor.
1.2Indicati specificul pr contradictorialit in fiecare faza proces civ. Acest pr este
viabil in toate stadiile si fazele in PC, exceptind etapa deliberarii si pronuntarii
hotaririi. Intentarea.: la cererea de chemare in jud se anexeaza: copiile pe de cererea
de chemare in jud si de pe inscrisuri, certificate in mod stabilit intr-un nr egal cu nr de
piriti si intervenieinti daca ei nu dspunde aceste acte- plus un rind de copii d pe aceste
acte. Pregatirea- judecatorul in faza de pregatire a pricinii pt dezbaterile judiciare,
cheama in judecata reclamantul pt al audia privitor la pretentiile lui, cheama in judec
pirit pt a audia prvitor la circumst pricinii, clarifica obiectiile pe care le are impotriva
actiunii si problele prin are pot fi dovedite aceste obectii. Judecatorul expediaza sau
inmineaza pirit copia de pe cererea de chemare in judecata. Dupa ce constata ca
pricina este pregatita suficient pt dezbateri judiciare, judecator pronunta o ikeiere prin
care se stalib termne de judecare a pricinii in sedinta de judecata notificind partilor si
altor participanti locul data si ora sedintei. Dezbaterile- cererile si demersurile
participantilor la proces in problema judecatii pricinii se solutioneaza prin inkeierea
judecatoreasca dupa ascultarea opiniilor celorlalti participanti la proces. In caz
neprezentarii in sedinta de jud a unui participant la proces, dsp a carui citare legala nu
exista date, procesul se amina. Dupa prezentarea R asupa pricinii inst de jud asculta
explicatiile reclaman t, pirit si ale celorlalti participanti la proces. Fiecare parte treb sa
dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obectiilor
daca legea nu dispune altfel.
1.3Demonstrati interactiunea pr contradictorialit cu princ egalitatii partilor in
dr procesuale, disponibilitatii si legalitatii. Pr disponibilitatii se refera mai mult la
obiectul litigiului, iar pr contradictor la procesul probatiunii. Egalitatea partilor in
drepturile procedurale este garantata prin lege si se asigura de catre inst prin crearea
posibilitatilor egale, suficiente si adecvate de folosire a tutuorr mijloacelor
procedurale pt sustinerea pozitiei asupra circumstantelor de fapt si de drept, astfel
incit nici una din parti sa nu fie defavorizata. Legalitatea costa in indepinirea exacta ,
neabatuta si uniforma anormelor de drept de catre instanta de judecata, de catre toti
participantii la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei in cadrul
examinarii si solutionarii cauzei civile si executarii hotar judecatoresti.Acest pr nu
este adresat doar inst de judec ci tuturor subiectelor participante la RPC. Pr legalitatii
este un prinipiu cadru inauntrul careia treb sa se regaseasca toate celelalte principii.
2Participarea intervenientilor accesorii la PC. Temeiurile si procedura
intervenirii in proces. Efectele neatragerii sau neintervenirii lor la proces.
2.1Formulati not de intervenient accesoriu. Descrieti temei si proced intervenirii
atragerii acestuia in proces. IA este persoana interesat ntr-un proces pornit ntre
alte persoane care poate interveni n el alturi de reclamant sau de prt pn la
nchiderea dezbaterilor judiciare n orice instan dac hotrrea pronunat poate s
influeneze drepturile sau obligaiile lui fa de una din pri. Dac, n urma
pronunrii hotrrii, partea n proces obine un drept fa de intervenientul accesoriu
sau acesta poate nainta pretenii mpotriva ei, partea interesat este obligat s-l
ntiineze despre pornirea procesului i s prezinte n judecat un demers, solicitnd
introducerea lui n proces. n acest scop, partea interesat depune n judecat o cerere,

copia de pe care o expediaz intervenientului accesoriu, precum i explicaia dreptului

acestuia de a interveni n proces n timp de 15 zile.
2.2Evidentiati particularit in pozitia proces a intervenientilor accesorii in R cu
coreclamant si copirit. POzitia procesuala a IA se deosebeste de pozitia copiritilor si
coreclamant.. Spre deosebire de coreclamanti nu au pretentii proprii asupra obiectului
litigiului, ei nu sunt subiecti ai R material litigios cum sunt coreclamanti si
copiritii,deci exista doar un R adiacet intre intervenient si partea in favoarea careia el
intervine Din punt de vedere al intereselor, coreclam si coprit au interese comune,
care nu se exclud reciporc. Dr si interesele intervenientilor aparate in proces nu
coincid cu dr si interesele partilr ceea ce este prezent in cazul coreclamantilor si
copiritilor. IA are dr si obligatiile procedurale ale partii care i se alatura, cu exceptia
dreptului de a modifica temeiul si obiectul actiuii, de a majora sau reduce cuantumul
pretentiilor din catiune, precum si de a renunta la actiune, de a recunoaste actiunea sau
de a incheia tranzactia, de a incheia actiunea reconventionala etc.
2.3Determinati pozitia procesuala a pers interesate in urmatoarele pricini civile
privind:
a)IS Calea ferata
b)Grecu catre Ursachi.
A)In cazul dat ISCalea Ferata va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a
adresat in instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat.
Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata
s-a inaintat o actiune civila.
Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele
intervin in proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului.
B)Grecu-Reclamant
SAApa-Canal-pirit
Ursachi va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes
material si procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitarea unei
actiuni ulterioare in regres de catgre APa canal
III. Not de proba materiala. Proced cercetarii probei materiale, inclusiv la fata
locului.
3.1Dati defin si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba. Probele
materiale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de
aflare sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt
solutionarea cauzei.
Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca
exemple de probe materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiuluiautomobile,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele
defectuoase s.a.

3.2 Descrieti proced cerceterii probei materiale la fata locului. Probele materiale
greu sau imposibil de a fi prezentate n instan judectoreasc pot fi examinate i
cercetate la locul lor de aflare sau pstrare. Referitor la examinarea i cercetarea
probelor la faa locului instana pronun o ncheiere.
Despre locul, data i ora examinrii probelor la faa locului instana comunic
participanilor la proces i reprezentanilor lor. Neprezentarea lor ns nu mpiedic
examinarea. Snt citai, dup caz, experii, specialitii i martorii.
Rezultatele examinrii i cercetrii probelor la faa locului se consemneaz n
procesul-verbal al edinei de judecat. La acesta se anexeaz planurile, schemele,
desenele tehnice, calculele, copiile de pe documente fcute sau verificate n procesul
cercetrii probelor, nregistrrile video, fotografiile de pe probele materiale fcute n
timpul cercetrii la faa locului, precum i raportul de expertiz, explicaiile
specialistului.
3.3Indicati actiunile inst de jud in urmat cazuri:
a)reclamant cere restituirea probei materiale cercetate de catre inst, inainte de
adoptar hoatr.
b)pirit nu sa prezentat la examinar la fata loc a probei materiale.
c)reclamantu nu poate prezenta proba materiala, deoarece acesta se afla in
posesia pirit.
a)in cazul dat, in conformit cu CPC probele materiale se restituie pers care le-au
prezentat, dupa ce hotar judecatoreasca ramine irevocabile. Deci, dupa regula
generala inst poate sa resituie problele materiale dupa terminarea procesului insa
probele materiale pot fi restituite si inainte de finalizarea procesului, numai daca acest
lucru nu ipiedica solutionarea cauzei. O conditie esentiala este ca anue reclamantul sa
prezinte proba a carui restituire o cere.
b)Dsp locul dat si ora examinarii probelor la fata locului inst a comunikat
participantilor la proces. Neprezentarea lor insa nu impiedica examinarea. Sint citati
dupa caz expertii, specialistii si martorii. Rezultatele examinarii si cercetarii probelor
la fata locului se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata. La acesta se
anexeaza problele materiale facute in timpul cercetarii la fata locului, precum si
raportul de expertiza, explicatiile specialistului.
c)in caz in care o parte se afla in imposibilitate de a prezenta proba materiala, inst
poate contribui la prezentarea probelor necesare. Astfel, in cererea de reclamare a
probelor treb sa fie specificate proba si circumstantele care ar putea fi confirmate sau
infirmate prin acea proba, cauzele ce impiedica prezentarea probelor. Inst
judecatoreasca (judecator) poate elibera dupa caz, la cererea partii un demers pt
obtinerea probei. Pers care detine proba reclamata, in caz dat pirit, pot trimite
nemijloct in judecata sau o inmineaza pers care detine demersul pt a o prezenta in
judecata.
Test 12
1Subiectii RPC si clasificarea lor

1.1Descrieti sub care din nume personal pornesc procesul sau intervin in proces
pt a apara dr proprii. Subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin
in proces pt a apara dr proprii sunt: 1partile reclamantul si piritul. Reclamantul este
pers prezumata ca fiind titularul drptului subiectiv sau al interesului legitim care s-a
adresat in inst de judecata sustinind ca dr sau subiectiv(interes) este incalcat sau
contestat neintemeiat de catre pirit. Pirit e pers impotriva careia in inst de judecata s-a
inaintat o act civila fiind presupus ca ar fi contestat sau incalcat un dr subiectiv al
reclamantului. 2intervenientii participantii la proces care intrvin sau se atrag intr-un
proces deja pornit pt asi apara interesele si dr ocrotite de lege care pot fi atinse prin
hot jud. IP inainteaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului, IA nu au pretentii
proprii asupra obiect litigiului.
1.2Descrieti subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in
proces pt a apara dr altor pers. 1Procurorul care participa la judecarea pricinilor
civile in prima instanta in calitate de participant la proces, daca el insusi l-a pornit in
conditile legii. El nu este subiect al R material litigios. El inainteaza actiuni in nume
propriu, dar in interesele reclamantului, deci el are doar un interes procesual. El
dispunde de aceleasi drepturi ca si reclamantul cu anumite exceptii prevazute expres
de lege. 2 Autorit publice, organizatiile si cetatenii- scop de baza al participarii lor
este de acorda asistenta jurid in proces civil pers care nu sunt in stare din anumite
motive sa-si apere dr si interesele personal. Participarea acestor subiecte are loc in
legatura cu competenta atribuita de lege acestor organe, organizatii sau cetateni intrun anumit domen de activitate si al vietii sociale. Legislatia procesual civila prevede 2
forme de participare a AOC la PC:*inaintarea actiunii- in interesele unei alte pers la
cererea acesteia, in interesele pers incapabie indiferent de cererea acestora, in interes
unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelara poate intenta procesul privind
declararea nulitatii casatoriei etc. *depunerea concluziilor- se face numai daca legea
prevede expres acest lucru. Scop depunerii concluziilor este de a apara dr , libert,
interesele altor pers, a intereslor stat si a ascoietatii.
1.3Caracterizati subiectii care participa la proces pt a contribui la infaptuirea
justitiei.
Martorii poate fi orice pers care nu are interes la proces si carei ii sunt recunoscute,
direct sau indirect fapte referitoare la pricina. Pers citata in calitate de martor este
obligata sa se prezinte in fata instantei la data si la ora stabilita si sa depuna marturii
veridice. Expertii sunt persoanele care poseda cunostinte temeinice intr-un anumit
domeniu stiintific, cultural, tehnic, legislativ etc., un bun specialist in acel domeniu.
Pers desemnata ca expert este obligata sa efectueze expertiza daca este numit oficial
ca ezpert in problemele care trebuie cercetate. Specialist- pers care cunoaste temeinic
o disciplina sau o anumita problema si este antrenat in procesul civil in modul
prevazut de lege pt a contribui la stabilirea adevarului. Interpret este pers invitata in
proces civ de catre organele competente care traduce oral dintr-o limba in alta sau
care traduce semele celor muti ori surzi mijlocind astfel intelegerea dintre 2 sau mai
multe persoane. Traducator- pers care traduce in scris un text dintr-o limba in alta.
2.Competenta generala si clasificarea ei.
2.1Formulati definitia competentei generale, coraportind notiunea acestea la
competenta jurisdictionala. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de
lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a

examina si solutiona o anumita cauza.Competenta jurisdicitionala reprezinta

aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti concrete de a examina si
solutiona o anumita cauza.
2.2Descrieti felurile competetei generale. In dependenta de faptul daca legea a
atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta
unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala
poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla.Competenta generala exclusive
tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor
judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea
adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de
modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta
alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini.
CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded
cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai
daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara:
-inaintarea pretentiei catre partea adversa
-esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala
-depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de
catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea
reclamantului
CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de
competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de
solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.CG dupa legatura intre pricni. n
cazul conexiunii mai multor revendicri, unele dintre care snt de competena instanei
judectoreti de drept comun, iar altele de competena unei instane specializate, toate
preteniile se examineaz de ctre instana judectoreasc de drept comun, cu excepia
litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. n cazul
conexiunii mai multor revendicri, unele dintre care snt de competena instanei
judectoreti economice, iar altele de competena instanei de contencios
administrativ, toate preteniile se examineaz de ctre instana economic, cu excepia
litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ.
2.3Indicati argumentat competenta generala in solutionarea fiecarui caz:
a)plingerea cet Fornea
b)pretentiile SA Moldova
A) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul politica
antimonopol sii infrastructura pieei al Ministerului Economiei si Reformelor i,
n caz de necesitate, n judecat (conform Legii cu privire la petiionare)-competenta
alternativa.
B) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in
prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece
proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura

de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei

catre partea adversa
III.Proba prin declaratiile de martor. Pers care nu pot fi audiate ca martor in
jud. procedura de audiere a martor.
3.1Dati defin si carcaterizati declaratiile martor ma mijl de proba. Depozitiile
martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma
anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are
interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor
nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indica sursa informatiilor
sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor false, sau de eschivarea
de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza in
declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de identificare a martor, in
ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele
aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.
3.2Analizati particularit procedurii d audiere a martor min. La audierea martor in
virsta de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint
citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers
precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna
intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul
depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este necesar de a constata unele
circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune ascultarea
minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce
completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se
comunika depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a
fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este
necesara.
3.3Apreciati legalit actiunilor inst de jud in urmat caz:
a)Pavlicenco
b)Popovici
c)martor Rusu
a)Daca medical de familie detine in virtutea functiei sale careva informatii dsp starea
sanatatii PavlicencoN.pe care este obligat sa le pstereze secretul,atunci acesta nu va
putea fi citat in judcata si audiat in calitate de martor.
B)Nu a procedat correct ,deoarece deputatii sint sint in drept sa refuse de a face
depozitii in calitate de martor,doar in cazul in care datele din litigiu i-au devenit
cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat.In cazul dat Popovici nu este
in drept a refuza depunerea marturiilor in litigiu de anulare a testamentului fostului
sau vecin.
C)O data ce detine calitatea de IA Rusu nu va putea depune marturii,cid oar explicatii
cu privire la litigiul.Rusu este parte la proces,iar martorii sint persoane care contribuie
la infptuirea justitiei.
Testul 13

I.Felurile de procedura in procesul civil

1.Dati definitia felului de proceduar
Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si
solutionare a unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul
drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara.
2.Motivati prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de
procedure
Legislaia procedural civil stabilete modalitatea de judecare a pricinilor n aciuni
civile ce rezult din raporturi juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare,
ecologice i din alte raporturi juridice, a pricinilor cu procedur special i cu
procedur n ordonan (simplificat), precum i a celor care apar n legtur cu
executarea actelor instanei judectoreti i actelor altor autoriti.
Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or
juridical,ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De
asemena,atunci kind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui
interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul
fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure speciale.Din aceste considerente
legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de examinare distincte ,astfel
putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri.
3.Descrieti succinct particularitatile esentiale a fiecarui fel de procedura
Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri:-clasice -de controlProcedurile clasice la
rindul lor se despart in contencioase(care constau in examinarea in contradictoriu a
unui litigiu intre 2 pari cu interese opuse) si necontencioase(constau in eaminarea
unor cauze in baza unei ordini lipsite de contradictorialitatea partilor).Din cele
contencioase fac parte:- Actiunea civila-stabileste ordinea de examinare a cauzelor
civile ,comercile,familiale,de minca,funciare si altele care au la baza un litigiu intre 2
persoane de drept privat.-contencios administrativ-stabileste ordinea de examinare a
cauzelor care rezulta din litigii de drept administrativ,electoral,fiscal,financiar,vamal
si altele care au la baza un litigiu intre o persoana de drpet privat si una de drept
public sau intre 2 persoane de drpet public.
Procedurile neconticioase sint:-,procedura in ordonanta-stabileste ordinea simplificata
de examinare a cauzelor,care desi au la baza un litigiu de drept care se manifasta prin
incalvcarea unui drept fara ca acesta sa fie ciontestat,se examineaza fara citarea
partilor,fara dezbateri judiciare si far de incheiere de proces verbal,judecatorul
adoptind unipersonal o ordonanta judecatoreasca,in baza materialelelor prezentate de
creditor.-procedura speciala-stabileste ordinea de examinare a cauzelor care nu sint
legate de examinarea unui litigiu de drept ,ci are drpet scop stabilirea unor fapte care
au valoare juridical sau stari ale persoanei sau ale bunurilor.-,procedeura de declarare
a insolvbiliatii-stabilseste ordinea de intentare a procesului de insolvabilitate side
supraveghere de catre instanta a realizarii acestui proces,solutionin toate chestiunile
relevante prt procesul de insolvabilitate.
Cele de control sint:-procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a
hotaririlor judecatoresti si arbitralilor straini-procedura de contestare a hot.arbitraleprocedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a hot,arbitrale

II.Comptenta jurisdictionala material a judecatoriilor si a curtilor de apel de

drept comun.
1.Enuntati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a
CA de dpret comun.
Ca instane de drept comun, curile de apel judec n prim instan pricinile
civile privind:
c) declararea legalitii unei greve;d) recunoaterea i ncuviinarea executrii silite
a hotrrilor judectoreti strine;
e) lichidarea i suspendarea activitii asociaiilor obteti de nivel republican;
f) ncuviinarea adopiei copilului de ctre ceteni ai Republicii Moldova
domiciliai n strintate i de ctre ceteni strini i apatrizi.Curile de apel de drept
comun judec n prim instan litigiile privind contestrile actelor juridice cu caracter
normativ, hotrrilor, aciunilor (inaciunilor) autoritilor administraiei publice din
municipii, ale consiliului municipal i primriei municipiului Chiinu, ale
funcionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz drepturile, libertile i interesele
legitime ale cetenilor i organizaiilor.
2.Analizati categoriile de pricini examinate in ordinea procedurii contanciosului
administrativ atribuite in competenta judecatoriilor de drept comun
Judectoriile, ca instane de contencios administrativ, examineaz:a) litigiile privind
nesoluionarea n termen legal a unei cereri i privind legalitatea actelor
administrative emise de autoritile administraiei publice din sate (comune), orae,
raioane, de funcionarii publici din cadrul acestora, precum i de persoanele de drept
privat de orice nivel, care presteaz servicii de interes public; b) cererile privind
constatarea circumstanelor care justific suspendarea activitii consiliului local de
nivelul nti; c) contestaiile n materie electoral, cu excepia celor date prin lege n
competena altor instane judectoreti; d) litigiile cu privire la refuzul organelor
notariale de a ndeplini anumite acte notariale.
3. Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini:
a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti republicane
b)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetateanul strain
c)contestarea ordinului de concediere a contabilului sef Moraru emis de SA
Franzeluta.
a)litigiul privind lichidarea si supendarea activitatii asociatilor obsteti republicane se
va solutiona de catre CA
b)CA-incuviintarea adoptiei copilului de catre un cetatean strain
c)judecatorie
III.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor.
1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelor

Aspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele
care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca
partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga
instanta de la obiectul probatiunei.
Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor
convingere,bazata pe cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si
nemijlocita a tuturor probelor din dosar n ansamblul i interconexiunea lor,
cluzindu-se de lege.
2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor
judiciare.
Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:
-instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere
-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv
-la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie
-nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce
inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii
c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici
o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata
forta probei.
3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea
probanta a fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii
contractul de v-c a ceasei de locuit.:
a)explicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a incheiat contractul de V-c a
casei de locuit
b)depozitile sotiei si vecinului ,piritului prin care se confirma achitarea de catre
pirit ca tre reclamant a pretului casei.
c)raportul de expertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v-c
autentificat notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant.
Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabilita fara
aprecierea lor.
a)Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material-juridic in
proces ele nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .De aceea legiuitorul
recomnada verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalte probe .Instanta poate sa
considere suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia
dintre parti daca cealalta parte detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta.
b)Aprecierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite de lege depinde ded
mai multi factiro.In primul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe
primare sau secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor depend de kit timp a
trecut de la producerea faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,conteaza
tipul psihologic al martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoare si nu in

ultimul rind atitudinea martorului fata de cauza aflata pe rol si persoanele implicate in
ea.
c)Raportul de expertiza se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in
ansamblu cu celelalte probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu pt instantele
judecatoresti si se apreciaza adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercetare
multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita.Respingerea raportului insa nu
tebuie ss fie motivate.
Testul 14
I.Incidente procesuale la compunerea completului de judecata
1.Numiti temeiurile de recuzare a judecatorului
Judectorul care judec pricina urmeaz a fi recuzat dac:
a) la judecarea anterioar a pricinii a participat n calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judectoresc;b) se afl n
raporturi de rudenie pn la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pn la al doilea
grad inclusiv cu vreuna dintre pri, cu ali participani la proces sau cu reprezentanii
acestora; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre pri; d) i-a expus opinia
asupra pricinii care se judec; e) are un interes personal, direct sau indirect, n
soluionarea pricinii ori exist alte mprejurri care pun la ndoial obiectivitatea i
neprtinirea lui.Din completul care judec pricina nu pot face parte persoane care se
afl n raporturi de rudenie sau de cstorie.
2.Dezvaluiti procedura de solutionare a cererii de recuzare
Propunerea de recuzare se examineaz de instana sesizat cu aciunea. Instana
audiaz persoana a crei recuzare se solicit, dac aceasta dorete s dea explicaii, i
ascult opinia participanilor la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovad
a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedur.
Recuzarea judectorului se hotrte, n lipsa acestuia, de un alt judector sau de un
alt complet de judecat, de regul n aceeai zi, iar dac problema aceasta este
examinat de instana ierarhic superioar spre care se ndreapt calea de atac
respectiv, n cel mult 10 zile. Judectorii care au fcut parte din completul de
judecat i crora nu le-au fost naintate recuzri pot fi inclui n noul complet pentru
soluionarea recuzrii.
Dac, din motivul recuzrii, n instana sesizat cu pricin nu se poate constitui
complet de judecat i dac recuzarea i privete pe toi judectorii ei, cererea de
recuzare se va judeca de instana ierarhic superioar spre care se ndreapt calea de
atac respectiv.
Recuzarea expertului, specialistului, interpretului i grefierului se examineaz de
instana care judec pricina.
Instana decide asupra recuzrii n camera de deliberare printr-o ncheiere motivat,
care nu se supune nici unei ci de atac dect o dat cu fondul hotrrii sau al deciziei.
3.Descrieti efectele admiterii cererii de recuzare

Dac cererea de recuzare a fost admis de instana sesizat, pricina se examineaz de

un alt judector sau de un alt complet de judectori al acestei instane. n cazul
neadmiterii cererii, pricina se examineaz de judectorii desemnai.
Dac instana superioar nvestit cu dreptul de a examina cereri de recuzare gsete
c cererea de recuzare este ntemeiat, va dispune trimiterea pricinii la o instan de
acelai grad, iar n cazul imposibilitii o va expedia spre examinare instanei ierarhic
superioare spre care se ndreapt calea de atac respectiv.
n cazul respingerii cererii, pricina se va restitui spre judecare instanei iniiale.
n ncheierea prin care s-a admis recuzarea se precizeaz n ce msur actele
ndeplinite de judectorul recuzat urmeaz s fie meninute.
II.Competenta jurisdctionlala materiala a JEC si a CAE
1.enumerati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a
JEC
Judectoriile economice de circumscripie judec n prim instan toate categoriile de
litigii economice date prin lege n competenta lor, cu excepia celor atribuite Curii de
Apel Economice.
Prin competen special, judectoriile economice de circumscripie judec n prim
instan pricinile dintre acionar i societatea pe aciuni, dintre membrii altor societi
i aceste societi, indiferent de subiect, ce rezult din activitatea economic a
societii respective.
2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor
economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun.
Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a
instantelor de drpet comun sint:1.componenta subiectiva a raportului2.natura juridical
a raportului material.Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei
judecatoresti economice,ambele parti in litigiu tre sa aiba calitatea de
intreprinzator,iar litigiul sa aiba un character economic,adica tre sa rezulte din
activitatea de intrprinzator.
De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater
instantele de drept comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea actelor
administrative cu character normative.In procedura speciala la fel sint competente
instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a
procedurii judiciare pierdute se depune de catre participanti la instanta care a
solutionat pricina in fond printr-o hotarire sau care a pronuntat o inchiere de incetare
a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabilitatii competente sint instaentele
economice.
3.Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini:
a)actiune SRL X catre SA Z privind incasarea datoriei in marime de 600 mii lei
b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea
societatii

c)declararea insolvabilitatii unei societati comerciale.

a)de catre JEC intrucit exista 2 subeicte care practica activitate de intrprinzator si
litigiul are un caracter economic.b) Prin competen special, judectoriile economice
de circumscripie judec n prim instan pricinile dintre acionar i societatea pe
aciuni, dintre membrii altor societi i aceste societi, indiferent de subiect, ce
rezult din activitatea economic a societii respective.c) Curtea de Apel Economic
judec n prim instan cererile de declarare a insolvabilitii;
III.Proba prin explicatiilor partilor si intervenientilor
1.Dati definitia si caracterizati explicatiile partilor si intervenientilor ca mijloc
de probaExplicatiile date de parti si de intervenienti reprezinta informatia furnizata
de catre aceste persoane in cadrul sedintei de judecata cu privire la cirumstantele
importante pt justa solutionare a cauzei.Urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv
cu celelalte probe. Explicaiile pot fi date oral sau n scris.Constituie probe doar
informatia dsp circumstantele care formeaza obiectul probatiunei.Emotiile ,aprecierile
date circumstantelor ,calificarea juridical a raportului nu reprezinta probe.Explicatiile
date de parti si de intervenieint sint o categorie de probe cu caracter personal si de
regula se atribuie la cele primare.
2.Analizati particularitatile aprecierii partilor si intervenieintilor dupa interesul
procesual al acestora
Partile si intervenientii dind explicatii in instants de judecasta,ocupa in proces o
pozitie dubla:-sunt subiecti ai raportului material litigious,avind interes juridic-sunt un
mijloc de probatie.
3.Care din explicatiile de mai jos se raporta la explicatiile partilor:
1.explicatiile mamei copilului minor(10Ani) care a cauzat un prejudiciu material.
2.explic psihologului pr cauyele comportam minorului.
3.explic reprezantantului reclamantului privitor la esenta pretentiilor repararii
prejudiciului material
4.Explicatiile minorului insasi.
Testul 16
I.Proba prin inscrisuri si alte suporturi electronice
1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de
informatie ca mijloc de proba.
Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint
imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act,
conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne
grafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikare
sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la circumstantele
importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc electronik
-informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisa
cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de

program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor:1informat dsp

fapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul
intocmirii; 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce
permite citirea acestei informatii; 3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului
neavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun
suport electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrari
este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii.
3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si
dispozitive,autentice si neautentice.
1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in:
a)oficiale-actele care provin de la autorit publice, pers cu functie de rsp si exprima
imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emis si/sau dispun de anumite rechizite
si au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere,
ordinile de angajare, sentintele, etc. b)neoficiale-provin de la particulari, de
ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita. Important este ca
ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevarata manifestare de
vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor
scrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adika
genereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un
caracter normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele
imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationalemijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o
simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt
solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3 In
functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite
cumulativ 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie
competent din punct de edere teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile
prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele de
stare civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai
sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitor
exicente
3.Expuneti ordinea de reclamare a inscrisurilor detinuta din partea adversa si de
alte persoane care nu participa la proces.
nscrisurile se depun n judecat de ctre pri i de ali participani la proces. La
solicitarea acestora, nscrisurile pot fi reclamate de instan prilor, altor participani
la proces, precum i persoanelor care nu snt participani la proces. nscrisul se depune
n original sau n copie autentificat n modul stabilit de lege, indicndu-se locul de
aflare a originalului. nscrisul se depune n original cnd, conform legii sau unui alt act
normativ, circumstanele pricinii trebuie confirmate numai cu documente n original
sau cnd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum i n
alte cazuri cnd instana consider necesar prezentarea originalului.
Dac, n conformitate cu afirmaiile prii interesate, documentul n original se afl pe
mna prii adverse, probaiunea se efectueaz prin naintarea unui demers privind
obligarea prii adverse la prezentarea lui n original. n cazul n care partea advers
nu execut ncheierea judectoreasc privind prezentarea documentului n original, se
va utiliza copia de pe original, prezentat de persoana interesat dac legea nu

prevede altfel. Instana va aprecia fora probant a copiei autentificate dup intima ei
convingere.Copiile de pe documentele prezentate n judecat de ctre participantul la
proces, precum i de pe cele reclamate din oficiu de instan, se nmneaz
participanilor la proces care nu dispun de ele.Partea care a prezentat un document sau
un alt nscris pentru a dovedi anumite circumstane poate renuna la acest mijloc de
probaiune numai cu consimmntul prii adverse.
II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta
instanta
1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n
instan i de judectorii n a cror competen pricina este dat prin lege, cu
excepiile expres stabilite de CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt
instan ori s o preia pentru judecare n procedura sa.
2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte.
Instana strmut pricina la o alt instan dac: a) prtul al crui domiciliu sau loc de
aflare nu era cunoscut cere strmutarea pricinii la instana de la domiciliul sau locul
de aflare al su;b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre
judecare cu nclcarea normelor de competen jurisdicional; c) ambele pri
solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii probelor;d) din
motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori din alte
motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil; e) exist motive
pentru msuri de securitate public; f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar
putea fi tirbit de circumstanele pricinii sau de calitatea participanilor la proces; g)
n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate funciona
timp ndelungat. Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate
la lit.a), b) i c) se face n temeiul unei ncheieri motivate a instanei n care este
intentat procesul. ncheierea de strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs.
Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre
instana ierarhic superioar, a crei ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de
recurs.
3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in
fiecare din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei.
a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu -in
cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta.
b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea
normelor de competenta generala -Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a
fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta procesul sau va
scoate cererea de pe rol.
C)reclamantulmsi piritul solicita solicita starmautarea pricinei la locul aflraii
majoritatii probelor- Instana strmut pricina la o alt instan dac ambele pri
solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii probelor;

III. Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de

reprezentat si a volumului de imputerniciri.
3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata.
Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in
numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele
dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa
participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile
speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele reprexentatului toate actele
procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a
stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a
majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a
transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca, de a
primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii,
de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate
expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat.
3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii
de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se
produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte
juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul
corespunzator (prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin hot
jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului,
hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul
notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2Reprezentarea contractuala care
poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex:
un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. Reprezentarea contractuala are
ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile
reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea
coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a
coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare
judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a
unei PJ, conform careia in calitate de reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii
acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc prezentate
in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de
constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intr+o procura,
eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de PF se autetifica
notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de
baroul de avocati.
3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de
legalizare:
a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata.
b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului
c)de a semna cererea de kemare in judecata
a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres
imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata
arbitrala , ci nu la o alta instanta.

b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr

de a ataca hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca.
c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de
reprezentat.
Testul 17
I.Proba prin explicatiile partilor si intervenieintilor
1.Caracterizati explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloace de proba.
Explicatiile pertilor si intervenieintilor sint informatii communicate de persoane care
au un interes juridic in proces si care nu poarta raspundere pt declaratiile
false..explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloc de proba urmeaza a fi verificate
si evaluate deopotriva cu celellate probe.
Constituie probe doar acele explicatii a partilor si intervenieintilor care servesc ca
informatie dsp circumstantele care formeaza obicetul probatiunei.Emotiile aprecierile
date circumstanetelor,calificarea juridical a raporturilor nu reprezinta probe.
2.Descrieti forma de administrare a explicatiilor partilor si intervenientilor.
Explicatiile ca mijloc de proba se pot mnifesta sub forma de :
1.afirmatie-acea explicatie care contine informatia cu privire la circumstantele
importsnte pt justa solutionare a cauzei.Instanta poate considera suficiente pt proces
circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte
detine proba,dar nu o reprezinta la solicitarea instantei.Daca partea obligate sa
dovedeasca afirmatiile sale ,detine,dar nu rezinta in judecata,probele necesare,instanta
este in drept sa-si intemeieze concluziile pe explicatiile date de partea adversa.
2.recunoastere-acea explicatie care consta in recunoasterea sau incuviintarea de catre
o parte a circumstantelor pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau
obiectiile,avind ca rezultat eliberareade obligatia dovedirii. Recunoaterea se
consemneaz n procesul-verbal al edinei de judecat. Recunoaterea expus n scris
se anexeaz la materialele dosarului.Renunarea la recunoaterea efectuat n judecat
influeneaz recunoaterea numai dac partea care a recunoscut faptele dovedete c
mrturisirea lor nu corespunde adevrului, ci este rezultatul unei erori. Numai n acest
caz, recunoaterea i pierde valabilitatea.
3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a
explicatiilor partilor si intervenientilor.
Explicaiile date de pri i intervenieni asupra circumstanelor care le snt cunoscute
i care au importan n proces urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv cu
celelalte probe.
Instana poate considera suficiente pentru proces circumstanele determinate n baza
explicaiilor uneia dintre pri dac cealalt deine proba solicitat de instan, dar nu
o prezint.

Dac partea obligat s dovedeasc afirmaiile sale deine, dar nu prezint n judecat,
probele necesare, instana este n drept s-i ntemeieze concluziile pe explicaiile date
de partea advers.
Dac o parte recunoate n edin de judecat sau n cadrul ndeplinirii delegaiei
judiciare faptele pe care cealalt parte i ntemeiaz preteniile sau obieciile, aceasta
din urm este degrevat de obligaia dovedirii lor. Recunoaterea se consemneaz n
procesul-verbal al edinei de judecat.
n cazul cnd instana judectoreasc are ndoieli referitor la recunoaterea efectuat,
constatnd c s-a procedat astfel pentru tinuirea circumstanelor reale ale pricinii ori
n urma unei nelciuni, violene, ameninri sau erori, ea va respinge, printr-o
ncheiere, recunoaterea. n acest caz, faptele recunoscute urmeaz a fi dovedite n
baza regulilor generale.
II.Notiunea si esebta principiului nemijlocirii si contiuitatii dezbaterilor judiciare
1.Definiti pricnipiul nemijlocirii si continuitatii dezbaterilor judiciare.
Instana trebuie s cerceteze direct i nemijlocit probele, s asculte explicaiile
prilor i intervenienilor, depoziiile martorilor, concluziile expertului, consultaiile
i explicaiile specialistului, s ia cunotin de nscrisuri, s cerceteze probele
materiale, s audieze nregistrrile audio i s vizioneze nregistrrile video, s emit
hotrrea numai n temeiul circumstanelor constatate i al probelor cercetate i
verificate n edin de judecat.
Esenta acestu I principiu consta in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile
judecatorul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai
in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de
judecata.Principiul dat confera instanytei drpetul si totodata obligatia de a cerceta in
mod nemijlocit si nemediat toate elementele care se impugn a fi analizate pt
solutionarea corecat,legala si temeinica a cauzei deduse judecatii.
2.Evedentiati si analizati exceptiile
CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul
necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt
oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza
unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2-asigurarea
probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea
administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita instantei
judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea
cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele
proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii
cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este
necesara modificarea lor.
3.Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urmatoarele cazuri:
1.instantas de judecata a admis in calitate de proba inregistrarea audio a
audierii unui martor care la momentul desfasurarii sedintei de judecata nu
potae fi present in instanta de judecata. -nu este legala actiunea instaneti,deoare

confom CPC martotul citat care nu poate sa se przinte in instantta poate fi audiat de
instanta la locul aflarii sale.
2.dupa sustinirile verbale ,din motive de sanatate,a fost inlocuit unul din
judecatori completului din 3 judecatori ,care a participat la deliberare si a
semnat hotarirea. -in speta nu este clar care judecator a participat la deliberare si a
semnat hotarirea,cela care a fost inlocuit sau cel cu care s-a inlocuit.In cazul in care
cel care a fost inlociut a participat la deliberare si a semnat hotarirea,nu este nici un
temei de inlocuire a judecatorului intrucit hotarirea dj a fost semnata.Insa daca dupa
sustoineri berbale a fost inlocuit cu un alt judecator,atunci dezbaterile trebuie sa se
reia de la inceput.
3.instanta de judecata a admis in procesul civil audierea martorului aflat in
locurile de dtentie ,facuta in prezenta sefului penitenciarului si legalizata prin
semnatura acestiuia. -in cazul dat sint legitime actiunile instantei asa cum audierea
martorului a fost facuta in prezenta sefului penetenciarului si semnata de catre acesta.
III.Competenta jurisdictionala materiala a CA de drpet comun.
1.Enuntati pricinile civilecare sint de competenta jurisdictionala materiala a CA
de dpret comun.
Ca instane de drept comun, curile de apel judec n prim instan pricinile
civile privind: c) declararea legalitii unei greve;d) recunoaterea i ncuviinarea
executrii silite a hotrrilor judectoreti strine;
e) lichidarea i suspendarea activitii asociaiilor obteti de nivel republican;
f) ncuviinarea adopiei copilului de ctre ceteni ai Republicii Moldova
domiciliai n strintate i de ctre ceteni strini i apatrizi.
Curile de apel de drept comun judec n prim instan litigiile privind contestrile
actelor juridice cu caracter normativ, hotrrilor, aciunilor (inaciunilor) autoritilor
administraiei publice din municipii, ale consiliului municipal i primriei
municipiului Chiinu, ale funcionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz
drepturile, libertile i interesele legitime ale cetenilor i organizaiilor.
2.Expuneti categoriile de pricini a contencioasului administrativ atribuite in
competenta CA de drept comun
Curtea de Apel examineaz n prim instan litigiile de contencios administrativ:
a) privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de
Parlament, de Preedintele Republicii Moldova i de Guvern, prin care snt vtmate
n drepturi i interese legitime persoanele fizice i juridice, n afara celor exceptate
prin lege;
b) privind nesoluionarea n termen legal a unei cereri referitor la legalitatea actelor
administrative emise de organele centrale de specialitate ale administraiei publice, n
afara celor exceptate prin lege, precum i legalitatea hotrrilor Comisiei Electorale
Centrale;c) privind verificarea legalitii hotrrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, n cazurile prevzute de lege; d) privind pstrarea secretului de stat.

3.Argumentati in fiecare caz instanta de drpet comun competenta sa judece

pricina privind:
a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti interbationale
b)declararea nulit adoptiei
c)contestarea dispozitiei primarului or.Balti cu privire la aprobarea listelor
persoanelor cu drept de circulare gratis in transportul public urban.
1)
2)CA incuviintarea adoptiei copilului d ecatre cet starini.
3)CA-judeca in prima instanta litigiile privind conytestatiiile acrelor juridice cu
character normativ.
Testul 18
I.Aprecierea probelor
1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelorAspectul
logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt
aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile
prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta
de la obiectul probatiunei.Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele
dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea
multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar n
ansamblul i interconexiunea lor, cluzindu-se de lege.
2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor
judiciare.
Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:
-instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere
-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv
-la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie
-nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce
inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii
c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici
o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata
forta probei.
3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a
explicatiilor partilor si intervenientilor.
Explicaiile date de pri i intervenieni asupra circumstanelor care le snt cunoscute
i care au importan n proces urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv cu
celelalte probe.

Instana poate considera suficiente pentru proces circumstanele determinate n baza

explicaiilor uneia dintre pri dac cealalt deine proba solicitat de instan, dar nu
o prezint.
Dac partea obligat s dovedeasc afirmaiile sale deine, dar nu prezint n judecat,
probele necesare, instana este n drept s-i ntemeieze concluziile pe explicaiile date
de partea advers.
Dac o parte recunoate n edin de judecat sau n cadrul ndeplinirii delegaiei
judiciare faptele pe care cealalt parte i ntemeiaz preteniile sau obieciile, aceasta
din urm este degrevat de obligaia dovedirii lor. Recunoaterea se consemneaz n
procesul-verbal al edinei de judecat.
n cazul cnd instana judectoreasc are ndoieli referitor la recunoaterea efectuat,
constatnd c s-a procedat astfel pentru tinuirea circumstanelor reale ale pricinii ori
n urma unei nelciuni, violene, ameninri sau erori, ea va respinge, printr-o
ncheiere, recunoaterea. n acest caz, faptele recunoscute urmeaz a fi dovedite n
baza regulilor generale.
II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta
instanta
1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n
instan i de judectorii n a cror competen pricina este dat prin lege, cu
excepiile expres stabilite de CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt
instan ori s o preia pentru judecare n procedura sa.
2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte.
Instana strmut pricina la o alt instan dac:
a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strmutarea
pricinii la instana de la domiciliul sau locul de aflare al su;
b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu
nclcarea normelor de competen jurisdicional;
c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii
majoritii probelor;
d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori
din alte motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil;
e) exist motive pentru msuri de securitate public;
f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele
pricinii sau de calitatea participanilor la proces;
g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate
funciona timp ndelungat.

Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c) se

face n temeiul unei ncheieri motivate a instanei n care este intentat procesul.
ncheierea de strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs.
Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre
instana ierarhic superioar, a crei ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de
recurs.
3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in
fiecare din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei.
a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu
b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea
normelor de competenta generala
C)din motivul recuzarii mai multor judecatori examinarea in instanta respective
este imposibila.
A)in cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat
locuinta.
B)Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea
competentei generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol.
C)Starmutarea pricinei din acest motiv se va efectua de cater instanta ierarhic
superioara,a carei inchieire este irevocabila si nu este susceptibila ded recurs.
III.Notiunea temeiurile si formale coparticiparii procesuale.
Testul22
1.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale.
Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi
reclamanti sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc.Temeiurile
coparticiparii procesuale sint: a) obiectul litigiului l constituie drepturile i obligaiile
comune ale mai multor reclamani sau pri; b) drepturile i obligaiile reclamanilor
i prilor decurg din aceleai temeiuri de fapt sau de drept; c) drepturile i obligaiile
ce formeaz obiectul litigiului snt de aceeai natur.
2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale.
Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi:
1.obligatorie2.facultativa.Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de
judecata,de reclamant sau de pirit ci este determinate de prvederile legii si de
caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti.
Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau
obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se
sting intr-o legatura indisolubila intre ele.Desi nu este pevazut expres de CPC efectul
juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta
este obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le

instiinteze ca pot participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea

rapid i just a litigiilor, instana judectoreasc este n drept s admit examinarea
concomitent a mai multor pretenii naintate de mai muli reclamani ctre acelai
prt ori de un reclamant ctre mai muli pri, ori de mai muli reclamani mpotriva
mai multor pri (inclusiv n cazul cnd fiecare pretenie poate fi examinat i
executat de sine stttor), cnd ele se afl n conexiune prin raportul material juridic
dintre coparticipani, prin preteniile naintate sau probele comune i cnd exist
posibilitatea examinrii lor n aceeai procedur i de aceeai instan.
3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct:
A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe
cote parti la 3 frati
B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu
A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept
de proprietate pe cote parti celor 3 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si
se sting intr-o legatura indisolubila intre ele.
B)
Testul 19
I.Probele materiale
1dati definitia si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba
Probele materiale sint obiectele care prin
aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici pot
servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei.
Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca
exemple de probe materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiuluiautomobile,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele
defectuoase s.a.
2.Descrieiti proceduara cercetarii probei materiale la fata locului.
Probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate n instan judectoreasc pot
fi examinate i cercetate la locul lor de aflare sau pstrare. Referitor la examinarea i
cercetarea probelor la faa locului instana pronun o ncheiere.
Despre locul, data i ora examinrii probelor la faa locului instana comunic
participanilor la proces i reprezentanilor lor. Neprezentarea lor ns nu mpiedic
examinarea. Snt citai, dup caz, experii, specialitii i martorii.
Rezultatele examinrii i cercetrii probelor la faa locului se consemneaz n
procesul-verbal al edinei de judecat. La acesta se anexeaz planurile, schemele,
desenele tehnice, calculele, copiile de pe documente fcute sau verificate n procesul
cercetrii probelor, nregistrrile video, fotografiile de pe probele materiale fcute n
timpul cercetrii la faa locului, precum i raportul de expertiz, explicaiile
specialistului.

3.Analizati particularitatile probei materiale in raport cu inscrisurile.

In cazul probelor materiale informatia necesara pt solutionarea cauzei nu este
imprimata prin semne ,litere,cifre,asa cum este in cazul inscrisurilor ,ci o percepem
din caracteristicile obiectelor lumii materiale.Prin aceasta se deosebesc probele
materiale de cele scrise.De ex:un act scris atunci kind este examinat in instanta din
punctual de vedere a contiunutului constituie o proba scrisa ,iar daca acelasi act este
examinat din cauza stersaturilor,sau altor agresiuni fizice sau chimice ,atunci va
constitui o proba material.Mai mult decit atit probele materile in procesul civil
aproape intotdeauna constituie probe cu character primar,adica instanta le examineaza
si apreciaza nemijlocit,fara a sloicita copii.Iar probele scrise pot fi inlocuite cu copii
in cazurile admise de lege.
II.Felurile de procedura in procesul civil
1.Definiti notiunea felului de procedura civila.Enumerati felurile de procedura
civila
Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si
solutionare a unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul
drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara.
Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri:
-clasice
-de control
Procedurile clasice la rindul lor se despart in contencioase si necontencioase.Din cele
contencioase fac parte:
- Actiunea civila,
-contencios administrativ
Procedurile neconticioase sint:
-,procedura in ordonanta,
-rocedura speciala
-,procedeura de declarare a insolvbiliatii
Cele de control sint:
-procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a hotaririlor judecatoresti
si arbitralilor straini
-procedura de contestare a hot.arbitrale
-procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a hot,arbitrale
2.Argumentai prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de
procedure

Legislaia procedural civil stabilete modalitatea de judecare a pricinilor n aciuni

civile ce rezult din raporturi juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare,
ecologice i din alte raporturi juridice, a pricinilor cu procedur special i cu
procedur n ordonan (simplificat), precum i a celor care apar n legtur cu
executarea actelor instanei judectoreti i actelor altor autoriti.
Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or
juridical,ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De
asemena,atunci kind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui
interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul
fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure speciale.Din aceste considerente
legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de examinare distincte ,astfel
putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri.
3.Determinati felul de procedura in care urmeaza a fi examinate urmatoarele
pricini civile_
a)anularea adoptiei
b)restabilire in functie a unui functionar public
c)recunoasterea dreptului de proprietate asupra unui automobile
a)anularea adoptiei va fi examinata in actiune civila deoarece exista un litigiu rezultat
din raporturi de dreptul familial.
b)in contencios administrativ ,intrucit sint 2 parti cu interes contrar. Si este obligatoriu
ca o parte sa fie exponent al puterii de stat,ceea ce aici avem.
c)in procedura speciala pt ca avem doar un singur subiect si in cazu dat nu exista un
litigiu de drept ci are drept scop constatarea unor fapte care au valoare
juridical,recunasterea unui drept fara de care acesta nu poate fi exercitat.
IIINotiune de succesiune procesuala
3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.
Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor
procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau
participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala:1-decesul
persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul
de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea
porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg
volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau
reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind predecesorul transmite
conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de
creanta sau preluarii datoriei.
3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale
in raport succesiunea in drepturile materiale.
Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte
persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu
caracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este

inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la

succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pina
la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot
obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate
produce doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului
disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale
predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza
renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul
succesorului piritului.
3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura
succedarii procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita
in cimpul muncii
B)Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind
rambursarea creditului
a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in
cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul
juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a
procesului.
b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.
Testul20
I.Proba prin raportul de expertiza
1.Caracterizati raportul de expertiza ca mijloc de proba
Expertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunostintelor
speciale a obiectelor prezentate de catre instanta cu scopul aflarii informatiei
importante pt cauza,efectuata intro anumita ordine stabilita de legea
procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci raportul expertului intocmit
in urma petrecerii expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in scris si se depune
in instnata cu cel putin 5 zile inainte de data judecarii pricinii.El cuprinde descrierea
ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .El se examineaza in sedinta de
judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de exper nu este
obligatori pt inst de judecata,insa daca el este respins aceasta trebuie sa fie motivat.
2Descrieti puterea probanta a raportului de expertiza.Evidentiati distinctia
dintre raporturile de expertiza si consultatia specialistului.
Raportul de expertiza se prezinta in scris ,si trebuie sa cprinda descrierea amanuntita a
investigatiilor,si consluziile pe marginea lor,raspunsul la intrebarile instantei.Raportul
se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelate
probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu si se apreciaza dupa intima convingere
a instantei de jud,raportul d expertiza nu are pt insnata o forta probanta prestabilita
fara aprecierea lui.Daca raportul este respins ,respingerea trebuie sa fie motivata.
Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de
judecata. Se atentioneaza instantele de judecata ca specialistul nu este somat de

raspundere penala. Specialistul isi expune opinia referitor la anumite fpate,pe cind
expertul analizeaza nemijlocit circumstantele faptei.
3.Dezvaluiti cazurile de ordonare a expertizei:colegiale,complexe,suplimentare si
repetate
1-Expertiza colegiala-consta din invgestigatii complicate,infaptuite de catre mai multi
experti de aceiasi specialitate.2Complexa-care e ordonata cind pt constatarea
circumstantelor importante pt solutionarea cauzei sint necesare date din diferite
domenii stiintifice sau din diferite ramuri ale aceluiasi domeniu.3-Suplimentara-care
are loc atunci cinr raportul de expertiza nu este suficient de clar sau este incomplet,ori
apar noi probleme referitot la circumstantele examinate ulterior.Expertiza
suplimentara o poate efectua acelasi expert sau altul.4-Repetata-poate fi dispusa in
urm cazuri:1-cind concluziile mai multo experti sunt contradictorii.2-au fost incalcate
normele procesualede efectuare a expertizei.3-temeinicia sau veridicitatea raportului
de expertiza este pusa la indoiala de catre instanta.
II.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei
1.Expuneti esenta competentei jurisdictionale si felurile ei.
Competenta jurisdictionala teritoriala delimiteaza competenta instantelor de acelasi
grad in vederea solutionarii cauzelor civile in functie de teritoriul asupra caruia se
extinde.
Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este
determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala
deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres
altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea
investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza
concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusivacare este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in
exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la
ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata
dupa instnat in care se examineaza o alta cauza.
2.Definit competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si descrieti
categoriile de pricine care cad sub incidenta acestei competente.
Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante
judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in
prima instanta.
Categoiila de pricini care cad sub incidenga acestei competente sint:
1- actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor
acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la
locul afalrii cestor bunuri.
2- actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catre mostenitor
a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.

3- actiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza

impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia
cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.
4- -actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei
org imputernicit.
5- actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si
bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.
3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm
categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le
examineze:
a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile
din Straseni
B)actiunea dnei Donea catre SA1 si SA2 privind anularea ordinului transfer de
la un angajator la altul.
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale
exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei
case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea
va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun.

b)in cazul datva fi competenta jurisdictionala teritoriala in mai multe pricini

civile.CPC prevede ca aciunea mpotriva mai multor pri cu diferite domicilii se
intenteaz n instana de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea
reclamantului.
III.Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil.Temeiurile si
procedura intervenirii lor in process.Efectele neatragerii sau neintervenirii IA in
process.
1.Definiti notiunea de IA.Descrieti procedura intervenirii\atragerii in proces
IA este persoana interesat ntr-un proces pornit ntre alte persoane care poate
interveni n el alturi de reclamant sau de prt pn la nchiderea dezbaterilor judiciare
n orice instan dac hotrrea pronunat poate s influeneze drepturile sau
obligaiile lui fa de una din pri.
Dac, n urma pronunrii hotrrii, partea n proces obine un drept fa de
intervenientul accesoriu sau acesta poate nainta pretenii mpotriva ei, partea
interesat este obligat s-l ntiineze despre pornirea procesului i s prezinte n
judecat un demers, solicitnd introducerea lui n proces. n acest scop, partea
interesat depune n judecat o cerere, copia de pe care o expediaz intervenientului
accesoriu, precum i explicaia dreptului acestuia de a interveni n proces n timp de
15 zile.
2.Analizati efectele neatragerii sau neintervenirii in procesa IA

n caz de examinare a pricinii fr ca partea interesat s atrag n proces

intervenientul accesoriu, faptele i raporturile juridice stabilite prin hotrre
judectoreasc irevocabil nu au efecte juridice la examinarea aciunii de regres
depuse mpotriva intervenientului.
Neintervenirea n proces fr motive ntemeiate a intervenientului accesoriu, ntiinat
n modul stabilit l decade din dreptul de a dovedi c litigiul a fost soluionat greit din
cauza incorectitudinii n proces a prii la care urma s se alture n msura n care nu
dovedete c explicaiile, aciunile i mijloacele de aprare ale prii au fost greite
din intenie sau din culp grav.
3.Determinsti pozitia proecsuala a persoanelor interesate.
A)actiunea ISCaleaa ferata catre Axenti Mihai..
B)actiunea dlui Grcu catre Ursachi.
A)In cazul dat ISCalea Ferata va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a
adresat in instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat.
Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata
s-a inaintat o actiune civila.
Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele
intervin in proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului.
B)Grecu-Reclamant
SAApa-Canal-pirit
Ursachi va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes
material si procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitarea unei
actiuni ulterioare in regres de catgre APa canal
Testul 21
IProbatiunea judiciara si probele
1.dati definitia probatiunei judiciare.Descrieti etapele probatiunei judiciare.
Probatiunea judiciara reprezinta o activitate procesuala desfasurata de instanta de
judecata si participantii la process ce reiesi din principiuul contradictorialitatii si este
indreptata spre realizarea cunoasterii corecte a faptelor juridice ce au importanta pt
justa solutionre a cauzei civile.Etapele probatiunei judiciare sint:
1determinarea obiectului probatiunei .Initial determinarea obiectului probatiunei este
pus ape seama partilor.Totusi determinarea definitive a circumstantelor care a\u
importanta pt solutionarea justa a cauzei ii revine instantei.
2.afirmarea unor fapte.
3. indicarea probelor ce pot confirma faptele indicate
4.prezentarea si reclamarea probelor.

Ultimele 3 etape pot avea loc concomitant .Subiectii acestor etape sunt participantii la
process
5.administrarea probelor probelor.In cadrul acestei etape ca subiect poate aparea atit
instanta de judecata kit si participantii la proces
6.Aprecierea probelor.Subiectul-instanta de judecata
7.verificarea aprecierii probelor.Este etapa finala si definitorie al procesului de
probatiune judiciara.Subiect-instanta de control judiciar.
2.Formulati definitia si caracterizati probele judiciare.
Definitia de proba este reflectata atit in doctrina kit si in legislatia procesuala.In
doctrina probele sint definite ca mijloacele legale prin care se obtin informatii
veridice dsp circumstantele care au importanta pt examinarea cauzei.CPC defineste
proobele ca fiind elemengte de fapt dobindite in modul prevazut de lege,care servesc
la constatarea circumstanetlor ce justifica pretentiile si obiectiile partilor ,precum si a
altor circumstante importante pt justa solutionare a cauzei
Probele constituie un concept unic in care se intercaleaza informatiile despre anumite
fapte si mijloace prin care se obtin acestea.Natura juridical a probelor este tripla:
-in primul rind ,probele au un anumit continut-informatie dsp circumstantele cauzei
-in al doilea rind,au o forma procesuala,numita mijloc de probatie,care garanteaza
veridicitatea informatiei
-in al 3-lea rind probele trebuie sa urmeze o anumita ordine de administrare.Datele
obtinute cu incalcarea legii nu au putere de probatiune si nu pot fi puse de instanta in
temeiul hotarirei..
In aceasta ordine de idei proba constituie informatia cu rivire la circumstantele de fapt
pe care se intemeiaza pretentiile si obiectiile partilor,precum si alte circumstante
impotante pt justa solutionare a cauzei,care in ansamblu alcatuiesc obiectul probatiei
in cauza data,informatie care se contine pe anumite suporturi numite mijloace de
probatie si care terbuie sa fie determinate,colectata,prezentata si cercetata intr-o
anumita ordine procesuala stabilita de lege.
3.Descrieti rolul instantei de judecata si a participantilor la process in cadrul
probatiunei judiciare.

Subiectele probatiunei nu sint doar partile ci si instantade judecata,precum si ceilalti

participanti la process .Instanta de judecata nu poate fi exclusa din cadrul probatiunei
judiciare.Anume instanta de judecata determina definitive circumstantele care au
importanta pt solutionarea justa a cauzei.La fel importanta instantei de judecata in
cadrul probatiuii judiciare se reflevcta in faptul ca propune partilor si altor
participanti la process sa prezinte probe suplimentare sis a dovedeasca faptele ce
constituie obiectul probatiunei pt a se convinge de veridicitatea lor.La fel instanta
contribuie la procesul de adunare a probelor,daca partile sau alti participanti la process
solicita ajutorulinstantei din cauza dificultatilor intilnite.Instanta apreciaza probele
dupa intima convingere.

Importanta participantilor la probatiunea judiciara nu este mai mica.Participantii

colecteaza probele si ulterior le pun la dispozitia instantei.
II.Fazeke procesului civil si sarcinile fiecarei faze.
1.Definiti notiunea de faza .Enumerati fazele obligatorii si facultative.
Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre
instanta de judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfasurarii
procesului,indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat.
Faza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice cauza
civila in cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea participantilor la
proces.
Fazele obligatorii ale procesului civil sint :
1.intentarea procesului civil
2.pragatirea pricinei pt dezbateri judiciare
3.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape:
-partea pregatitoare
-judecarea pricinei in fond
-sustinerile orale si replicile
-delibirarea ,adoptarea si pronuntarea hotarirei
4.executarea hotarirei.
Faza facultative a procesului civil este faza pe care o poate parcurge examinarea unei
cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la process.
Faze facultative ale procesului civil sint:
1.caile de atac:
-apelul
-recursul impotriva hotaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul
-recusrul impotriva deciziilor instantei de apel
-revizuirea hotaririlor irevocabile.
2.executarea silita hotarirlor judecatoresti.
2.Analizati sarcinile fiecarei faze a procesului civil.
Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este
indreptata spre atingerea unui scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste
sarcini sint realizate atunci kind printr-o totalitate de actiuni procesuale intreprinse se
creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta.

Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii
,restituirea cererii sau nu da curs cererii.
In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea
judecarii juste si prompte a pricinei in cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea legii
care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical dintre parti,constatarea
circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea
componentei participantulor la process si implicarea in ptoces a alor
persoane,prezentarea de probe.
Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si examinarea
tutror probelor.
3.Determinati la care faza a procesului civil pot fi effectuate urmatoarele acte de
procedura.Argumentai raspunsul:
-incetarea procesului
-dispunerea efectuarii exprtizei
-asigurarea actiunei.
A)incetarea procesului poate avea loc doar dupa faza intentarii lui.Poate avea loc in
faza pregatirii pt dezbateri judiciare si in faza dezbaterilor judiciare.
B)dispunerea efectuarii expertizei are loc in cadrul pregatirei pricinei pt dezbaterilor
judiciare
C)conform CPC la cererea participantilor la process ,judecatorul sau instantade
judecata poate lua masuri de asigurare a actiunei.Asigurarea se admite in orice faza a
procesului-in cazul in care neaplicarea masurilor de asigurare a actiunii ar crea
dificultati judecatoresti sau ar face imposibila executarea hotaritlor judecatoresti.
III.Reprezentarea judiciara in procesul civil.temeiurile si felurile
reprezentarii.Imputernicireli reprezentantuui in judecata.
1.definiti notiunea de reprezentare judiciara in procesul civil.Enumerati
persoanele care nu pot fi reprezentanti in judecata
Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana
numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele
de procedura in numele si in interesele altei persoane.
Nu pot fi reprezentani n judecat judectorii, procurorii, ofierii de urmrire penal,
poliitii, deputaii, cu excepia cazurilor participrii lor la proces n calitate de
mputernicii ai acestor autoriti sau n calitate de reprezentani legali.
Nu poate fi reprezentant n judecat persoana care a acordat sau acord n pricina
respectiv asisten judiciar unor persoane ale cror interese snt n contradicie cu
interesele persoanei pe care o reprezint, sau care a participat n calitate de judector,
de procuror, de ofier de urmrire penal, de expert. n cazul existenei unor astfel de
circumstane, reprezentantul poate fi recuzat de participanii la proces.
2.Analizati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare.

Temeiurile reprezentarii sunt:

1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater
persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu.
2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a
participa personal la process.
3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process
4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater PJ
participanti la proces.
Din punct de vedere a vointei reprezentatului:
Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de
vointa reprezentatului.
Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta
de vointa reprezentatului.
In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem:
1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant
trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata.
2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros
sau gratuit
3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant.
4.reprezentarea din oficiu.Are loc atunci cind: n cazul n care partea sau
intervenientul snt lipsii sau limitai n capacitatea de exerciiu i nu au reprezentani
legali sau dac domiciliul prtului nu este cunoscut; dac instana constat un conflict
de interese ntre reprezentant i reprezentatul lipsit ori limitat n capacitatea de
exerciiu; dac persoana a crei spitalizare n staionarul de psihiatrie se cere nu este
reprezentat n judecat de avocat, judectorul desemneaz un avocat din oficiu
pentru a-i apra interesele;dac, dup pornirea procesului privind limitarea persoanei
n capacitatea de exerciiu sau declararea incapacitii ei, aceasta nu este asistat n
judecat de avocat, pentru aprarea intereselor ei n proces judectorul numete din
oficiu un avocat, care va dispune de mputernicirile unui reprezentant legal.
5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca.
6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara.
3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz:
A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul
limitat in capacitatea de exercitiu.
B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind
neintemeiate

C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minoruluireclamant activeaza in calitate de judecator.
A)nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu
interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar
instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in
capacitatea de exercitiu.
B)Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa
reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului
care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d
reprezentat.
C)Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului
participarii lor in calitate de reprezentant legal.
Testul 22
I. Delegatiile judecatoresti
1.Dati definitia si caracterizati delegatiile judecatoresti.
n cazul necesitii de a aduna probe ori de a nmna acte judiciare ntr-un alt ora,
municipiu sau raion, instana care judec pricina d instanei judectoreti respective,
prin ncheiere, o delegaie pentru efectuarea unor anumite acte de procedur,aceasta
delegatie se numeste delgatie judecatoreasca..Deci ,instantele de judecata apeleaza la
acesta modalitate cind probele se afla in alt raion administrative-teritorial,adica in
afara teritoriului de actiune a instantei de judecata ce examineaza cauza..In incheierea
privind delegatia judecatoreasca se indica fondul pricinei,datele referitoare la
parti,inclusive domiciliul sau locul aflarii lor,circumstantele ce urmeaza a fi clarificate
si probele pe caretre sa le adune instanta executoare a delegatiei.Aceasta incheiere
este obligatorie pt instanta careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in cel
mult 10 zile de la dat primiriii delegatiei. Instanele judectoreti ale Republicii
Moldova pot da delegaii instanelor judiciare strine n vederea efecturii diferitelor
acte de procedur n conformitate cu legislaia Republicii Moldova i cu tratatele
internaionale la care aceasta este parte.
2.Descrieti procedura de iniantare si de indeplinire a delegatiilor judecatoresti
Delegaia judectoreasc se ndeplinete n edin de judecat conform regulilor
stabilite de CPC Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei.
Neprezentarea lor ns nu mpiedic ndeplinirea delegaiei. Procesele-verbale i
probele adunate n legtur cu ndeplinirea delegaiei se remit imediat instanei care
judec pricina. n cazul n care participanii la proces, martorii sau experii care au
depus mrturii, au dat explicaii ori au expus concluzii n faa instanei executoare a
delegaiei se prezint n faa instanei care judec pricina, ei depun mrturii, dau
explicaii, expun concluzii conform regulilor generale.
3.evidentiati particularitatile inaintarii si indeplinirii delegatiilor judecatoresti
straineInstanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da delegaii instanelor
judiciare strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n conformitate cu
legislaia Republicii Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte.

II.Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriei ecoomice de

circumscriptie Chisinau si a CAEconomice.
1.Expuneti criteriile de delimitare a competentei jurisdictionale materiale ,a
judecatoriei econmice de circumscriptie Chisinau de competenta CA ecnomice.1.In
actiune civila jud,econom.de circumscriptie solutioneaza litigiile economice dintre
PF si PJ care practica activitate de intreprinzator,cu excedptia celor litigii care tin de
competenta CAE.La fel prin competen special, judectoriile economice de
circumscripie judec n prim instan pricinile dintre acionar i societatea pe
aciuni, dintre membrii altor societi i aceste societi, indiferent de subiect, ce
rezult din activitatea economic a societii respective.
CAE in actiune civila solutioneaza litigiile cu privire la pricinile privind aprarea
drepturilor i intereselor statului, ale unitilor administrativ-teritoriale ce in de buget,
privind rezilierea, rezoluiunea i declararea nulitii contractelor ce lezeaz interesele
statului, privind protecia mediului nconjurtor si cererile de declarare a
insolvabilitii
2.JEC nu are competenta de a solutiona cauze in contencios administrative,pe cind
CAE solutioneaza pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizeaz
dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au intrat n circuit civil;3.In procedura
speciala atit JEC kit si CAE solutioneaza pricinile privind reconstituirea procedurii
judiciare pierdute.4.Doar CAE are competenta de a solutiona cauzele in procedura de
insolvabilitate.
2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor
economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun.
Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a
instantelor de drpet comun sint:
1.componenta subiectiva a raportului
2.natura juridical a raportului material.
Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economice,ambele
parti in litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul sa aiba un character
economic,adica tre sa rezulte din activitatea de intrprinzator.De regula litigiile in
procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept
comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu character
normative.In procedura speciala la fel sint competente instantele de drept comun cu o
exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a procedurii judiciare pierdute se
depune de catre participanti la instanta care a solutionat pricina in fond printr-o
hotarire sau care a pronuntat o inchiere de incetare a procesului..In cadrul procedurii
declararii insolvabilitatii competente sint instaentele economice.
3.Indicati in fiecare caz care instanta economica este in drept sa judece pricina:
a)litigiile privind apararea dreptului de autor sia drepturilor conexe.
b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitaeta sicietatii
c)cererile de declarare a insolvabilitatii.

A)Litigiile privind apararea dreptului de autor si a drepturilor conexe nu tine de

competenta instantelor economice.Litigiul dat este de competent CA Chisinau in
prima instanta.
B)Conform CPC litigiile dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din
activitatea societatii se judeca de cater instanta economica in prima instanta.
C)Cererile de declarare a insolvabilitatii se judeca ded cater CAE in prima instanta.
3.Notiunea ,temeiurile si felurile coparticiparii procesuale .Drepturile si
obligatiile procesuale ale participantilor.
1.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale.
Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi
reclamanti sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc.
Temeiurile coparticiparii procesuale sint:
a) obiectul litigiului l constituie drepturile i obligaiile comune ale mai multor
reclamani sau pri;
b) drepturile i obligaiile reclamanilor i prilor decurg din aceleai temeiuri de
fapt sau de drept;
c) drepturile i obligaiile ce formeaz obiectul litigiului snt de aceeai natur.
2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale.
Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi:
1.obligatorie
2.facultativa.
Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit
ci este determinate de prvederile legii si de caracterul raportului material litigious cu
mai multi subiecti.
Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau
obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se
sting intr-o legatura indisolubila intre ele.
Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii
consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa atraga toate
persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in
process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapid i just a litigiilor, instana
judectoreasc este n drept s admit examinarea concomitent a mai multor pretenii
naintate de mai muli reclamani ctre acelai prt ori de un reclamant ctre mai muli
pri, ori de mai muli reclamani mpotriva mai multor pri (inclusiv n cazul cnd
fiecare pretenie poate fi examinat i executat de sine stttor), cnd ele se afl n
conexiune prin raportul material juridic dintre coparticipani, prin preteniile naintate
sau probele comune i cnd exist posibilitatea examinrii lor n aceeai procedur i
de aceeai instan.

3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct:

A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe
cote parti la 3 frati
B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu
A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept
de proprietate pe cote parti celor 3 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si
se sting intr-o legatura indisolubila intre ele.
Testul 23
I.Pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba
1.descrieti cerintele cu privire la pertinenta probelor

Instana judectoreasc reine spre examinare i cercetare numai probele pertinente

care confirm, combat ori pun la ndoial concluziile referitoare la existena sau
inexistena de circumstane, importante pentru soluionarea just a cazului.
Din definitie rezulta cerinta conform careia determinarea pertinentei poate fi facuta
doar de catre instanta de judecata,deoarece celelalte subiecte ale procesului de
probatiune pot dag res in determinarea pertinentei.La del din definitie rezulta cerinta
ca probele pertinente trebuie sa confirme, combata sau sa puna la indoiala concluziile
referitoare la existenta sau inezistenta circumstantelor.Pt asta este nevoie de de
cercetarea tutror probelor necesare examinarii si solutionarii cauzei civile si
excluderea probelor care nu au legatura cu cauza ,astfel pprobele trebuie sa fie
necesare si importante pt cauza data.
Pt a califica o proba ca fiind pertinenta este nevoie de parcurgerea a 2 etape:
1.determinarea circumstantei care intra in obiectul probatiunei
2.se decide in ce masura proba poate confirma ,combate ori pune la indoiala faptele ce
formeaza obiectul probatiunei.
2.Descrieti cerintele cu privire la admisibilitatea mijloacelor de proba.
Admisibilitatea mijloacelor de prioba reprezinta cionditia potrivit careia
circumstantele cauzei care tre sa fie dovedite prin anumite mijloace de
probatiune,expres indicate in lege,nu pot fi dovedite prin anumite mijloace de proba
cu respectarea regulilor cu privire la colecatre,prezentare si administrarea lor.
Fata de admisibilitatea mijloacelor de proba sint puse urmatoarele cerinte:
A. Regulile generale :
- sint admisibile doar mijloacele de proba exhaustive prevazute de lege
- probele trebuie sa fie obtinute si administrate in conformitate
cu
legislatia.
B.regulile speciale:

-admisibilitatea negative-interzicerea utilizarii anumitor mijloace de proba.In caz

de nerespecatare a formei simple scrise nu va putea fi invocate proba cu martori
-admisibilitatea pozitiva-potrivit acestei reguli se admit doar anumite mijloace de
proba expres prevazute de lege.
3.Demonstrati efectele juridice ale incalcarii regulilor cu privire la pertinenta
probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba.
Efectele juridice ale incalcarilor regulilor de pretinenta probelor nu sint
dure.Nerespectarea pertinentei nu adduce la nulitatea actului.Probele neperttinente pur
si simplu se exclude din hotarire si ea se modifica.
In cazul nerespecatrii formei scrise a admisibiliattii mijlocului de roba nu se va
pute invoca proba cu martori.
II.Competenta generala si clasificarea ei.
1.Formulati definitia competentei generae,coraportind-o la competenta
jurisdictionala.
Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante
judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si
solutiona o anumita cauza.
Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei
instante judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza.
2.Descrieti formele competentei generale.
In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei
categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai
multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in
competenta exclusive si multipla.
Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in
aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona
nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea
paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea
adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in
dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in
competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini.
CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded
cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata
numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale
extrajudiciara:-inaintarea pretentiei catre partea adversa
-esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala
-depunerea cererii prealbile.
CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de
judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului

CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de

competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ
de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.
CG dupa legatura intre pricni. n cazul conexiunii mai multor revendicri, unele dintre
care snt de competena instanei judectoreti de drept comun, iar altele de
competena unei instane specializate, toate preteniile se examineaz de ctre instana
judectoreasc de drept comun, cu excepia litigiilor privind legalitatea actelor
administrative cu caracter normativ.
n cazul conexiunii mai multor revendicri, unele dintre care snt de competena
instanei judectoreti economice, iar altele de competena instanei de contencios
administrativ, toate preteniile se examineaz de ctre instana economic, cu excepia
litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ.

3.Indicati argumentat compertenta generala de solutionare in fiecare caz:

a.plingerea cet.Fornea impotriva hotarirei Agentiei nationale pt reglementare
ain energetica a RM privind tarifele la gezele naturale,energie electrica si
termica.
b.cererea lui CE de anulare a hotarirei consiliuilui superior al magistraurii din
RM si restabilirea in functie de judecator
c.pretentiile SAMoldova(cu sediul in Hincesti)Impotriva SA Codru (cu sediul in
mun.Balti dsp estituirea pagubei in legatura cu indeplinirea necorespunzatoare a
obligatilor contractuale.
A) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul
politica antimonopol sii infrastructura pieei al Ministerului Economiei si
Reformelor i, n caz de necesitate, n judecat (conform Legii cu privire la
petiionare)-competenta alternative
B)C.E va depune o cerere la CSM prin care va solicita rerstabilirea in functie de
judecator,iar ulterior se va adresa instantei de judecata.
C) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in
prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece
proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura
de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei
catre partea adversa
III.Partile in PC.Conditiile necesare prt a fi parte la process.
2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in
proces.
Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind
prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material
litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materila
litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul din nume
propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite

urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma capacitatii

procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e
aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din
momentul nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a
participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum
deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de
exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea procesuala-ceea ce presupune
existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul
ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile
in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor
judiciare.
2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala
a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor
persoane.
Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul
legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita
apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca parte
activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii
drepturilor sau intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului
material litigios.El inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele
reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes
material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii
procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia
tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el
este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza
dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint
participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt
ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele
sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea
drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care
sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror
drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor
publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si
anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe
orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie
initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de cauze care sunt
expres prevazute de lege.
2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13
ani si Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani.
1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis
de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile
ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura
indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC
deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea
avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprezentantii lui legaliparinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor
curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta

ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui

vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l
introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani.
2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte
din categoria PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si
anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit.
Testul 24
I.Formele si modalitatile de aparare a drepturilor civile
1.Distingeti conceptul formei de aparare a drepturilor civile de modalitate de
aparare.
Forma de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpet procesual care consta
dintr-un anumit tip de activitate a organelor competente,in vederea apararii unui drpt
sau intees legitim al persoanei,activitate reglementata de norme juridice.
Modalitatea de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpt material si constituie
acele masuri de protectie care necesita a fi intreprinse in vederea apararii unui drept
subiectiv incalcat sau contestat,avind drpt scop inlaturarea impedimentelor de
realizare a dreptului respectiv.
Deci spre deosebire de forma de aparare modalitatea de aparare reprezinta o categorie
de drept material si metodele dsate sint prevazute de catre CC,pe cind forma de
aparare este o categorie de drpet procesual si constituie activitatea organelor
jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examinarii si solutionarii
cauzelor civile,in vederea apararii drepturilor inculcate sau contestate ale persoanei.
2.Descrieti formele de aparare.
Putem deosebi urmatoarele tipuri de forme de aparare a dreptulor si intereselor
legitime:judiciara,administrative,neguvernamentala,notariala si mixta.
Forma judiciara reprezinta acea forma de apaarare a drepturilor si intereselor legitime
ale persoanei care este realizata de catre instantele judecatoresti si reglementata de
normele de procedura civila.Din punct de vedere a criteriului subiectiv aceasta forma
este o activitate realizata de institutii specializate numite-instanta de judecata.
Forma administrative reprezinta acea forma de aparare a drpeturilor si intereselor
legitime ale persoanei care este realizata de catre autoritatile publice si reglementate
de acte normative speciale.Acest tip de forma include activitatea urmatoarelor organe:
1.autoritatile tutlere
2.organele de stare civilas
3.alte organe administrative in competenta carora este data prin lege exminarea si
solutionarea litigiilor.
Forma neguvernamentatla reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor
legitime ale persoanei care este realizata de catre anumite persoane,organe sau
anumite orgenizatii neguvernamentale si este reglementata de norme ce se contin in

acte normative speciale.Forma neguvernamentala de aparare este realizata prin

activitatea organelor nestatale,create liber si benevol de catre partile aflate in
litigiu.In acest tip de organe se include activitatea urmatoarelor organe:
1judecata arbitrala-se infatiseaza ca o modalitate privta de solutionare a litigiului
dintre parti de catre o persoana aleasa de acestea.
2comisia de conciliere
3alte organe nestatatale create prin acordul partilor aflate in litigiu si investite cu
competenta de a solutiona litigiul.
Forma notariala-Notarul sau alt persoan care desfoar activitate notarial, lund
msurile pentru paza bunurilor succesorale, informeaz notarul de la locul deschiderii
succesiunii despre luarea acestor msuri.
Forma mixta-reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale
persoeni care este realizata de catre mai multe organe,din cadru diferitor forme de
aparare.
3.expuneti modalitatile de aparare.
Aprarea drepturilor civile se face prin:

a)Recunoaterea dreptului. Necesitatea aplicrii metodei respective apare n cazul n

care dreptul subiectiv al titularului este contestat, negat sau exist pericolul real de a fi
exercitate asemenea aciuni. Recunoaterea dreptului, ca metod de aprare a
drepturilor, se poate realiza pe cale judiciar.
b) Restabilirea situaiei existente anterior nclcrii dreptului este alt metod
independent de aprare a dreptului. Aceast metod se aplic n cazurile n care
dreptul subiectiv civil nclcat nu se stinge i poate fi restabilit ca rezultat al nlturrii
consecinelor negative ale nclcrii lui. Esena acestei metode de aprare a dreptului
const n posibilitatea titularului dreptului de a suprima (nltura) aciunile care
nclc dreptul sau care creeaz pericolul nclcrii lui.
c) Aprarea drepturilor subiective civile poate avea loc i prin metoda recunoaterii
nulitii actului juridic. Nulitatea este o sanciune civil, ndreptat mpotriva efectelor
actului juridic civil, care este ncheiat cu nerespectarea condiiilor de valabilitate
d) Aprarea drepturilor i intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau
juridice se poate realiza prin intermediul declarrii nulitii actului emis de o
autoritate public. Dac prin emiterea de ctre o autoritate public a unui act se
ncalc drepturile titularilor, acetia sunt n drept s cear instanei de judecat
nulitatea lui.
e) Impunerea la executarea obligaiei n natur se caracterizeaz prin aceea c
debitorul este obligat, la cererea creditorului, s execute acea prestaie la care s-a
obligat. Prestaia poate consta n a da, a face sau a nu face. Aceast metod de aprare
a dreptului se aplic n raporturile obligaionale.

f) Autoaprarea ocup un loc aparte n sistemul mijloacelor de aprare a drepturilor

subiective civile. n scopul autoaprrii, nu sunt considerate ilicite aciunile persoanei
care ia, sustrage, distruge sau deterioreaz un bun sau reine persoana obligat care ar
putea s se ascund, sau nltur rezistena celui obligat la aciunea pe care acesta
trebuie s-o tolereze, dac nu se poate obine asistena organelor competente i, fr o
intervenie imediat, exist pericolul c realizarea dreptului va deveni imposibil sau
substanial ngreuiat
g) Repararea prejudiciilor reprezint acea metod de aprare a drepturilor civile
nclcate, care d posibilitate persoanei drepturile creia au fost lezate s cear
repararea integral acestora
h) Clauza penal reprezint o evaluare anticipat de ctre pri a prejudiciului.
Stabilirea clauzei penale prin contract sau prin lege are ca scop prentmpinarea
nclcrii drepturilor civile i stimuleaz executarea obligaiilor. De aceea clauza
penal este nu numai mijloc de aprare a drepturilor civile, dar i mijloc de garantare
a executrii obligaiilor civile
i) Repararea prejudiciului moral este acea metod de aprare a dreptului civil care
const n obligarea persoanei care a cauzat suferine fizice sau psihice la plata unei
compensaii bneti unei alte persoane. Aplicarea metodei date de aprare a
drepturilor civile se limiteaz la urmtoarele circumstane: n primul rnd, cererea de
compensare a prejudiciului moral poate fi intentat de o persoan fizic concret i n
al doilea rnd, prin fapta persoanei obligate la compensarea prejudiciului sunt
nclcate drepturile personale nepatrimoniale.
j) Metod specific de aprare a drepturilor civile constituie desfiinarea sau
modificarea raportului juridic. n temeiul acestei metode de aprare a dreptului
nclcat, titularul dreptului este ndreptit s solicite de la contraagentul su
desfiinarea sau modificarea raportului juridic
k) Neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce contravine legii emis de o
autoritate public. n cazul emiterii de ctre autoritatea public a actelor care
contravin legii, instana de judecat nu le aplic, chiar dac declararea nulitii lor nu
este de competena sa.
l) Aprarea drepturilor civile poate avea loc i prin intermediul altor metode.
Posibilitatea dat rezult din coninutul articolului comentat, deoarece enumerarea
metodelor nu este exhaustiv. Astfel, prin lege pot fi prevzute alte metode de aprare
a drepturilor civile.
IICompetenta jurisdictionala matteriala a judecatoriilor de drept comun
1.Enuntati criteriu de atribuire a pricinilor civile in competenta jurisdictionala
materiala a judecatoriilor de drpt comun.
Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor:
-judeca doar in prima instanta
-este generala,adica judedva toate categoriile de cauze cu exceptia celor care sint date
in competenta altor instante judecatoresti

-se face distinctie intre competenta ca instanta de drept comun,adica in ordinea

procedurii in actiune civila si competenta ca instanta de contencios
administrative,adica in ordinea procedurii contenciosului administrative
Competenta jurisdictionala materiala a curtilor de apel:
-este speciala,adica judeca numai categoriile de cauze date in competenta lor expres si
exhaustive prin lege
-se face distinctia intre competenta ca instanta de dpet comun si ca instanta de
contencios administrative
-se face distinctia inre competenta ca instanta de fon si c instanta de apel sua recurs.
Competenta jurisdictionala materiala a CSJ:
-judeca cauze doar ca instanta de recurs.
2.Descrieti categorille de pricini a contenciosului administrative atribuite in
competenta judecatoriilor de drept comun.
Judectoriile, ca instane de contencios administrativ, examineaz:
a) litigiile privind nesoluionarea n termen legal a unei cereri i privind legalitatea
actelor administrative emise de autoritile administraiei publice din sate (comune),
orae, raioane, de funcionarii publici din cadrul acestora, precum i de persoanele de
drept privat de orice nivel, care presteaz servicii de interes public;
b) cererile privind constatarea circumstanelor care justific suspendarea activitii
consiliului local de nivelul nti;
c) contestaiile n materie electoral, cu excepia celor date prin lege n competena
altor instane judectoreti;
d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ndeplini anumite acte
notariale.
3.INdicati in fiecare caz instanta de drept comun competenta sa judece pricina
cu privire la:
A)contestarea refuzului notarului de a elibera certificate de mostenire legal din
cauza existentei unui testament.
b)contestarea deciziei consiliului raional Briceni
c)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domiciliati in
strainatate.

Conform CPC litigiile cu privire la refuzul organelor organelor notariale de a

indeplini aniumite acte notariale sunt examinate de catre judecatorii,ca instante de
contencios administrativ.

La fel judecatoriile ca instante de contencios administrative examineaza litigiile

privind contestarea actelor adiminstrative emise de APL.Respectiv , litigiul privind
contestarea deciziei consiliului raional Briceni va fi examinat de catre judecatorie ca
instanta de contencios administrativ.
CPC prevede ca ca instanta de drept comun,CA judeca in prima instanta pricinile
civile privind incuviintarea adoptiei da catre cetateni ai RM domiciliati in
strainatate .Daca CA are competenta de a judeca litigii cu privire la incuviintarea
adoptieiei,tot de competnta ei tine si declararea nulitatii adoptiei copilului de catre
cetatenii RM domivciliati in starinatate.
III.obiectul probatiunei
3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui
obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au
importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de
participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii:
1circumst de fapt cu caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de care
depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger RJ. 2 circums de fapt cu
caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si
desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt
utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic.
4 faptele de verificare.
3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol
inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii.
Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a
procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a
obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipoteza si dispozitia
normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa
dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor
sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este
facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta),
insa rolu decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de
judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la
proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate.
Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii
neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia.
3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la:
a)dezmintirea informatiei
b)repararea prejudiciului
c)incasarea pens de intretinere
a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al
faptelor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor
informatii unui cerc larg de persoane

b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar

necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre
executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia.
c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major
inapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a
fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca
pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.
Test 25
I.Not.de DPC.obiectul si metoda de reglementare
1.1Dati definitia DPC.
DPC-reprezinta o ramura autonoma de drept care cuprinde totaliatea NJ ce
reglementeaza relatiile care apar intre instanta de judecata si participantii la proces in
cadrul examinarii si solutionarii pricinilor civile,precum si executarea hotaririlor
judecatoresti si altor organe jurisdictionale.
1.2Determinati obicetul de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare
referitor la obiectul DPC.
Obicetul de reglementare a DPC-activitatea reglementata de lege a instantei de
judecata de examinare si solutionare a cauzelor civile,precum si ansamblul actiunilor
procesuale ale participantilor la proces si altor subiecti a procesului civil.In litaratura
de specialitate exista opinii diferita referitor la obiectul de regelematare a DPC,si
anume in viziunea unor autori obicetul de reglemenatre a DPC-acitivatea
regelementata de lege ce consta in initierea,derularea procesului civil,precum si
finalizarea sa prin executarea silita a hotaririi judecatoresti.Intro alta opinie-relatiile
sociale ce apar intre instantele de judecata si participantii la proces in cadrul
examinarii si solutionarii cauzelor civile si executarii hotaririlor judecatoresti.CPC
prevede definitia legala a obiectului de reglementare,si anume:relatiile sociale
referitoare la raporturile procesuale civile ce apar la infaptuirea justitiei de catre
instantele judecatoresti de drept comun si cele specializate in cadrul judecarii cauzelor
in actiuni civile,precum si a altor cauze,date in competenta lor.
1.3Specificati metoda de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare
privitor la meoda de reglementare a DPC.
Referitor la metoda de reglementare a DPC in lit de spec nu exista o parere
unica.Sigur este doar caracterul mixt al metodei,constituind o uniune dintre caracterul
dispozitiv si cel imperativ.Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul
raportului juridic procesula civil,precum si pozitia de subordonare a participantilor la
proces fata de instanta de judecata ,denota caracterul imperativ al metodei.Totodata
existenta principiului disponibilitatii ii atribuie si caracterul dispozitiv.Divergentele de
opinii apar la stabilirea rolului dominant al celor 2 caractere.Unii autori definesc
metoda re reglementare a DPC ca fiind imperativ-dispozitiva,iar altii ca fiind
dispozitiv-imperativa.Particularitatile metodei:1-pozitia juridica a subiectilor
raportului procesual civil-subiectul obligatoriu este instnata de judecata care are un rol
diriguitor.in ceea ce priveste participantii la proces acestia dispun de dr si oblig egale
exercitate conform principiului contracdictorialitatii.In raporturile PC nu exista pozitii
de subordonare,ci relatii bilaterale..2-continutul R proc civ-se caracterizeaza prin

disponibilitate in dr a participantilor la proces imbinata cu rolul diriguitor al

instantei..3-modalitatea de aparitie,modificare,si stingere a dr si oblig-specificul
faptelor juridice in PC consta in aceea ca acestea de regula imbraca forma actiunilor
procesuale care sunt expres prevazute de lege si se efectueaza in termene si modul
prevazut de lege.Evenimentele nu duc la aparitia,modif,sau stingerea dr si oblig
procesuale,dar pot constitui parte componenta a faptelor juridice complexe..4sanctiunile juridice pt neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a actelor de
procedura.
II.Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea
drepturilor altor persoane.
2.1Descrieti temeiurile si formele de participare la process a autorit.publ.
Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.:
-inaintarea actiunei
-depunerea concluziilor
Temeiurile de inaintare a actiune sint:
-cererea persoanelor care considera ca lise incalca drepturile,libertatile si interesele.
- indifferent de cererea persoanei incapabile sau a reprezentantului ei legal
-propria initiative pt apararea drepturilor si intereselor legitime ale unui cerc
nedeterminat de persoane.
Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:
1din proprie initiative
2la cererea participantilor la process
3din oficiul instantei
Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si
in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process
autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare.
2.2Analizati particularitatile pozitiei procesuale a autorit.pub. in raport cu
reclamantul si reprezentant.
Autorit pub nu sint subiecti al raportului material litigious.Ele inainteaza actiune in
numele propriu dar in interesul reclamantului.Prin urmare AP au doar un interes
procesual in process neavind unul material,asa ca reclamantul.In cazul in care AP
inainteaza o actiune in interesele altei persoane,aceasta din urma trebuie sa fie
instiintata despre pornirea procesului,urmind sa participa la process in calitate de
reclamant.Daca reclamatul nu sustine actiunea AP sau nu intervinein process,instanta
scoate cererea de pe rol.Daca insa AP renunta la pretentiile inaintate,reclamantul poate
solicitaexaminarea cauzeiin fond cu conditia achitarii taxei de stat.

AP care au inaintat actiune au dr.si oblig.de reclamant,cu exceptia :AP este scutita de
achitarea taxei de stat,nu pot incheia tranzactie de impacare,fata de AP nu poate fi
inaintata o actiune reconventioanala.
Deosebit de AP repezentantul actioneaza in proces in numele si interesele altor
persoane si el are drepturi si obligatii prorii in proces.
2.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni
procesul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea
pricinii.Arg.raspunsul:
a)apararea dr,consumatorilor
b)decaderea din drepturile parintesti
c)declararea incapacitatii cetateanului.
Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta
judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre
asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor consumatorilor
prevede ca aciunile privind protecia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la
instana judectoreasc de ctre consumatorii nii sau reprezentanii lor legali, de
ctre autoritile administraiei publice abilitate sau de ctre asociaiile obteti de
consumatori.
Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de
celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca
AP care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti
este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din
drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare.
In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle
de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii
persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cererea membrilor ei e
familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela.
IIIRepartizarea sarcinii de probatiune intre parti
1.Descrieti regula generala de repartizare a sarcinii de probatiune intre parti.
Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de
fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina.
Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le
invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel
daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de
fapt,care-I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca
existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca
nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei.
Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a
participantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se
apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor.

2.Demonstrati rolul instantei de judecata in reclamarea probelor necesare si

rolul prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune.
In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea
determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probelor,pune
in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune
partilor sa prezinte probe suplimentare.
Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei
presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de
judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca
instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se
anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exemplu referitoe la
rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care se canstata
tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona
efectuarea unei expertiza psihiatrice.
Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judectorul decide primirea
cererii de chemare n judecat sau respingerea acesteia n termen de 3 zile de la data
depunerii, n condiiile Codului de procedur civil.,ceea ce la fel demonstreaza rolul
active al instantei de judecata.
Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia
de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazul
prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar
dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform
regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se
instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi
vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea
faptelor prezuamte.
Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti
casatoriti sau in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe
sotul sau fostul sot al mamei.
Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al
bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul.
3.Determinati partea obligate sa dovedeasca circumstantele ca formeaza obiectul
probatiunei in pricinile civile privind:
a)repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunului(delict civil)
b)dezminitirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea
c)repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a
obligatiilor contractuele,daca piritul invoca existenta e forta majora.
Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul
probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea
bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa
obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat
astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila.

In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea

informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte
tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si
pretentiilor sale.
Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea
necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor de
forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula generala, si
piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta majora.