Curs 1

Mul
timi. Func
tii. R
si R: Numere
cardinale
1.1

Mul
timi

Notiunea de multime este una fundamental

a, adic
a nu se deneste (ca si punctul sau dreapta
n geometrie). Accept
am totusi c
a o multime este o colectie de obiecte diferite, pe care le vom
numi elemente. De obicei, multimile vor notate cu litere mari iar elementele multimilor cu
litere mici.
Dac
a A este o multime, atunci vom nota prin x 2 A faptul c
a x este element al multimii
A, iar prin x 2
= A vom marca faptul c
a x nu este element al lui A. Numim mul
time vid
a,
notat
a ;, multimea care nu contine niciun element.
Fie A si B dou
a multimi. Dac
a orice element al multimii A este si element al multimii
B vom spune c
a A este o submul
time a lui B sau c
a B este o supramul
time a lui A. sau
c
a A este inclus
a n B si vom nota acest lucru prin A B sau B A. n caz contrar A nu
este submul
time a lui B si vom nota acest lucru prin A 6 B sau B 6 A:
Spunem despre dou
a multimi c
a sunt egale dac
a au aceleasi elemente. Not
am acest lucru
prin A = B si observ
am imediat c
a A = B dac
a si numai dac
a A B si B A. Dac
a A si
B nu sunt egale vom scrie A 6= B.
Pe parcurs vom folosi submultimi ale multimii numerelor reale:
N = f0; 1; 2; 3; :::g - multimea numerelor naturale
Z = f:::; 2; 1; 0; 1; 2; :::g - multimea numerelor ntregi
nm
o
Q=
j m; n 2 Z; n 6= 0 - multimea numerelor rationale
n
R - multimea numerelor reale

N ; Z ; Q ; R reprezint
a multimile respective din care se elimin
a elementul 0.
Fiind dat
a o multime oarecare X; vom nota prin P(X) familia tuturor submultimilor lui
X, adic
a P(X) = fA j A Xg. Pentru dou
a submultimi A si B ale X denim urm
atoarele
multimi:
1. A [ B = fx j x 2 A sau x 2 Bg numit
a reuniunea multimilor A si B;
2. A \ B = fx j x 2 A si x 2 Bg numit
a intersec
tia multimilor A si B;
3. A n B = fx j x 2 A si x 2
= Bg numit
a diferen
ta multimilor A si B;
1

CURS 1. MULTIMI.

FUNCTII.
R SI R: NUMERE CARDINALE
4. A B = (A n B) [ (B n A) numit
a diferen
ta simetric
a a multimilor A si B;
5. A

B = f(a; b) j a 2 A si b 2 Bg numit
a produsul cartezian al multimilor A si B;

6. cA = X n A numit
a complementara multimii A.
Reuniunea si intersectia pot extinse la familii oarecare de multimi. Astfel, dac
a I este
o multime de indici si (Ai )i2I este o familie de p
arti ale unei multimi arbitrare X, numim
reuniunea familiei (Ai )i2I multimea
[
Ai = fx 2 X j 9i 2 I astfel nct x 2 Ai g:
i2I

Numim intersec
tia familiei (Ai )i2I multimea
\
Ai = fx 2 X j x 2 Ai ; 8i 2 Ig
i2I

Dac
a I = f1; 2; :::; ng sau I = N, atunci vom scrie n loc de
sau

1
[

Ai (respectiv

n
T

Ai sau

i=1

i=1

1
T

Ai (respectiv

i2I

\
i2I

Ai )

n
[

Ai

i=1

Ai ), dup
a caz.

i=1

Exerci
tiul 1.1 S
a se arate c
a au loc legile lui de Morgan:
!
\
[
Ai = cAi ;
c
i2I

\
i2I

Ai

i2I

cAi

i2I

Solu
tie. Avem
x2c

[
i2I

Ai

, x 62

[
i2I

Ai , x 62 Ai ; 8i 2 I , x 2

cAi :

i2I

Cealalt
a relatie se arat
a analog.

1.2

Func
tii

Deni
tia 1.2.1 O submultime a produsului cartezian X Y se nume
ste func
tie sau rela
tie
func
tional
a de la X la Y , notata f : X ! Y , daca pentru orice x 2 X exista un singur
y 2 Y a
sa nct (x; y) 2 f .
n locul termenului de functie mai sunt folositi si termenii de aplica
tie, transformare,
operator. Multimile X si Y poart
a numele de domeniu de deni
tie, respectiv domeniu
de valori pentru functia f . Dac
a (x; y) 2 f vom spune c
a y este valoarea lui f n x si vom
nota aceasta prin f (x) = y. Din denitie remarc
am c
a dac
a f (x) = y1 si f (x) = y2 ; atunci
y1 = y2 . Altfel spus, o functie nu poate lua dou
a valori distincte ntr-un acelasi punct.
Dac
a f : X ! Y este o functie, A este o submultime a lui X, multimea
f (A) := ff (x) 2 Y j x 2 Ag

1.3. MULTIMEA

NUMERELOR REALE

se numeste imaginea lui A prin func

tia f , iar dac
a B este o submultime a lui Y , multimea
f

(B) = fx 2 X j f (x) 2 Bg

se numeste imaginea reciproc

a sau contraimaginea multimii B prin functia f .
Deni
tia 1.2.2 Fie f : X ! Y o functie.
(i) Spunem ca f este o injec
tie sau ca este func
tie injectiv
a daca pentru orice x1 ; x2 2
X cu x1 6= x2 avem f (x1 ) 6= f (x2 ) sau, echivalent,
(x1 ; x2 2 X; f (x1 ) = f (x2 )) ) x1 = x2 :
(ii) Spunem ca f este o surjec
tie sau ca este o func
tie surjectiv
a daca pentru orice
y 2 Y exista x 2 X astfel nct f (x) = y sau, echivalent,
f (X) = Y:
(iii) Spunem ca functia f este o bijec
tie sau ca este func
tie bijectiv
a daca este, simultan, injectiva si surjectiva.
Observa
tia 1.2.3 Pentru o functie f : X ! Y , relatia f 1 : Y ! X data prin f 1 (y) =
fx j f (x) = yg nu este, n general, o functie. Se observa ca f 1 este o functie daca si numai
daca f este o bijectie. n aceasta situatie si f 1 este o functie bijectiva.
Deni
tia 1.2.4 Daca f este o functie de la X la Y; iar g este o functie de la Y la Z,
compunerea functiilor g si f , notata g f; este aplicatia de la X la Z data prin
(g f )(x) := g(f (x));

8x 2 X:

Se veric
a imediat asociativitatea compunerii functiilor: f (g h) = (f g) h Este
evident c
a aceast
a operatie nu este comutativ
a: n general, f g 6= g f .
Dat
a o multime nevid
a X; vom vota prin IdX aplica
tia identic
a, i.e. IdX : X ! X;
IdX (x) := x; 8x 2 X:

1.3

Mul
timea numerelor reale

Denim multimea R axiomatic, unele din axiome sunt de fapt propriet

ati ale multimilor
N, Z, Q; ceea ce face ca prin aceast
a denitie s
a se reg
aseasc
a n multimea R propriet
atile
multimilor anterioare.

1.3.1

Structura algebric
a a numerelor reale

n denirea axiomatic
a a multimii R vom cere ca aceast
a multime s
a verice un sistem de
axiome mp
artit n cinci grupe.
1. Axiomele opera
tiei de adunare
Pe R denim o lege intern
a notat
a " + "; numit
a adunare:
+ : R R ! R; 8(x; y) 2 R2
x + y 2 R:
n acest fel ec
arei perechi ordonate de elemente (x; y) 2 R2 i se ataseaz
a un singur
element x + y 2 R, astfel nct sunt satisf
acute propriet
atile:
GA1
8(x; y; z) 2 R3 : x + (y + z) = (x + y) + z; proprietatea de asociativitate,
GA2
9!0 2 R : 8x 2 R : x + 0 = 0 + x = x; proprietatea de existenta elementului
neutru, 0 este element neutru,

CURS 1. MULTIMI.

FUNCTII.
R SI R: NUMERE CARDINALE

GA3
8x 2 R; 9 x 2 R : x + ( x) = ( x) + x = 0; proprietatea de existenta
elementului opus,
GA4
8(x; y) 2 R2 : x + y = y + x; proprietatea de comutativitate.
Rezult
a c
a (R; +) este grup abelian.
Observa
tia 1.3.1 Elementul x + ( y) l vom nota cu x
x si y:

y si l vom numi diferenta dintre

2. Axiomele opera
tiei de nmul
tire
Introducem nc
a o lege intern
a notat
a " " numit
a nmul
tire:
: R R ! R; 8(x; y) 2 R2
x y 2 R:
n acest fel ec
arei perechi ordonate de elemente (x; y) 2 R2 i se ataseaz
a un singur element x y 2 R, pentru care vom folosi si notatia xy, astfel nct sunt satisf
acute propriet
atile:
GM1
8(x; y; z) 2 R3 : x (y z) = (x y) z; proprietatea de asociativitate,
GM2
9!1 2 R : 8x 2 R : x 1 = 1x = x; proprietatea de existenta elementului unitate,
1 este element unitate
GM3
8x 2 R n f0g ; 9x 1 2 R : x x 1 = x 1 x = 1; proprietatea de existenta
elementului invers,
GM4
8(x; y) 2 R2 : x y = y x; proprietatea de comutativitate.
Rezult
a c
a (R n f0g ; ) este grup abelian.
1
1
al elementului x 6= 0 se mai noteaza : Produsul x dintre
x
y
x
un numar x si inversul unui numar y 6= 0 se mai scrie
si se nume
ste ctul dintre x si
y
y: mpartirea cu 0 nu se poate efectua, deoarece 0 nu are invers. Nu dam niciun nteles
mpartirii cu 0; nu o denim. Spunem ca mpartirea cu 0 este o operatie fara sens.
Observa
tia 1.3.2 Inversul x

3. Axioma distributivit
a
tii
3
AD
8(x; y; z) 2 R : x (y +z) = x y +x z proprietatea de distributivitate a nmultirii
fata de adunare.
Multimea (R; +; ) ale c
arei elemente satisfac GA1 GA4 ; GM1 GM4 si AD este corp
comutativ numit corpul comutativ al numerelor reale. Axioma AD asigur
a compatibilitatea ntre ntre operatiile de adunare si de nmultire. Aceste axiome concentreaz
a toate
disponibilit
atile de calcul n R.
Rezult
a urm
atoarele propriet
ati:
P1
x 0 = 0; 8x 2 R;
P2
( 1) x = x; 8x 2 R;
P3
x (y z) = x y x z; 8(x; y; z) 2 R3 ;
P4
x y = 0 ) x = 0 sau y = 0:
Axiomele de mai sus nu-l determin
a pe R, deoarece si multimea Q le veric
a.
4. Axiomele de ordine
Deni
tia 1.3.3 Spunem ca (R; +; ) este un corp comutativ total ordonat daca daca
ntre elementele sale este denita o relatie notata cu "
" astfel nct sunt ndeplinite
relatiile:
O1
8x 2 R : x x (proprietatea de reexivitate),
O2
8(x; y; z) 2 R3 : x y; y z ) x z (proprietatea de tranzitivitate),
O3
8(x; y) 2 R2 : x y; y x ) x = y; (proprietatea de antisimetrie),
O4
8(x; y) 2 R2 ; avem x y sau y x; (proprietatea de totala ordonare),

1.3. MULTIMEA

NUMERELOR REALE

O5
8(x; y; z) 2 R3 : x y ) x + z y + z; (proprietatea de compatibilitate a relatiei
de ordine cu adunarea),
O6
8(x; y; z) 2 R3 : x
y si 0
z ) xz
yz, (proprietatea de compatibilitate a
relatiei de ordine cu nmultirea).
Dac
a x y iar x 6= y; vom folosi notatia x < y:
Evidentiem propriet
a
tile:
1
1
P5
dac
a 0 < x y atunci
;
y
x
P6
dac
a x y atunci y
x;
2
P7
0 x pentru 8x 2 R;
P8
dac
a x2 + y 2 = 0 atunci x = 0; y = 0:
Deoarece si Q veric
a toate axiomele enuntate mai sus, rezult
a c
a ele sunt insuciente
pentru a-l determina pe R si de aceea este necesar
a introducerea unor noi axiome. Pentru
aceasta este necesar s
a introducem unele notiuni noi.
Intervale
Fie a si b dou
a numere reale astfel nct a < b. Denim urm
atoarele multimi:
(a; b) := fx 2 R j a < x < bg, numit interval deschis;
[a; b] := fx 2 R j a

(a; b] := fx 2 R j a < x
[a; b) := fx 2 R j a

bg, numit interval nchis;

bg, numit interval deschis n a, nchis n b;

x < bg, numit interval nchis n a, deschis n b.

Spunem despre intervalele denite mai sus c

a sunt intervale m
arginite. De asemenea,
denim si urm
atoarele tipuri de intervale nem
arginite:
( 1; a) := fx 2 R j x < ag;
( 1; a] := fx 2 R j x

ag ;

(a; +1) := fx 2 R j a < xg ;

[a; +1) := fx 2 R j a

xg ;

( 1; +1) := R:
Se remarc
a faptul c
a o multime de numere reale este interval dac
a odat
a cu dou
a elemente
distincte ale sale contine si orice num
ar real situat ntre acestea.
Mul
timi majorate/minorate. Supremum/inmum.
Deni
tia 1.3.4 Fie A o multime de numere reale.
1. Daca exista 2 R a
sa nct x
pentru orice x 2 A; vom spune despre multimea A
ca este m
arginit
a superior, iar despre ca este un majorant pentru A. n caz contrar,
spunem despre multimea A ca este nem
arginit
a superior.
2. Daca exista 2 R a
sa nct
x pentru orice x 2 A vom spune despre multimea A
ca este m
arginit
a inferior, iar despre ca este un minorant pentru A. n caz contrar,
spunem despre multimea A ca este nem
arginit
a inferior.
3. Daca pentru A exista si majoranti si minoranti, spunem ca A este o mul
time
m
arginit
a.

CURS 1. MULTIMI.

FUNCTII.
R SI R: NUMERE CARDINALE

Exemplul 1.3.5 1. N este o multime m

arginit
a inferior de orice num
ar negativ, dar este
nem
arginit
a superior.
2. Z este nem
arginit
a, att inferior ct si superior.
3. Pentru intervalul I = [a; b) observ
am c
a orice num
ar real cel putin egal cu b este
un majorant n vreme ce orice num
ar cel mult egal cu a este un minorant, deci I este o
multime m
arginit
a. Observ
am de asemenea c
a putem da exemple de multimi pentru care
un majorant (minorant) este un element al multimii. Remarc
am totusi c
a exist
a si multimi
care nu contin nici majoranti, nici minoranti ca elemente ale multimii: intervalele deschise
(a; b).
1
; n 2 N ; num
arul 1 este un majorant, iar 0 este un
4. Pentru multimea A =
n
minorant.
Deni
tia 1.3.6 Fie A R.
Spunem despre un numar real M ca este marginea superioar
a a multimii A; sau
supremum al multimii A; si notam M = sup A; daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii:
(i) M este un majorant al multimii A :
a

M; 8a 2 A;

(ii) M este mai mic dect orice alt majorant al multimii A :

(a

M 0 ; 8a 2 A) ) M

M 0:

Deni
tia 1.3.7 Spunem despre un numar real m ca este marginea inferioar
a a multimii
A; sau inmum al multimii A; si notam m = inf A; daca sunt ndeplinite urmatoarele
conditii:
(i) m este un minorant al multimii A :
m

a; 8a 2 A;

(ii) m este mai mare dect orice alt minorant al multimii A :

(m0

a; 8a 2 A) ) m0

m:

Urm
atoarele rezultate caracterizeaz
a marginea superioar
a, respectiv marginea inferioar
a
a unei multimi de numere reale.
Teorema 1.3.8 Fie A R, nevida si M 2 R. Atunci M = sup A daca si numai daca:
(i) a M; 8a 2 A si
(ii) pentru orice " > 0; exista un element x" 2 A astfel nct M " < x" :
Demonstra
tie. Fie M = sup A. Conform denitiei, este un majorant, deci prima conditie
este ndeplinit
a.
Fie acum " > 0. Deoarece M " < M , M " nu este un majorant pentru A. Deci, relatia
a M " nu are loc pentru orice a 2 A si, astfel, exist
a x" 2 A astfel nct M " < x" .
Reciproc, dac
a M 2 R ndeplineste conditiile din enunt, observ
am n primul rnd c
a este
un majorant al multimii A (conditia (i)). Fie acum un alt majorant, M 0 ; al multimii A si s
a
M M0
0
a c
a exist
a x" 2 A asa nct
presupunem c
a M < M: Not
am cu " := 2 . Din (ii), rezult
M +M 0
M +M 0
M " < x" , adic
a 2 < x" . Dar M < 2 si atunci M < x" , ceea ce contrazice conditia
(i). Deci, presupunerea f
acut
a este fals
a si atunci M M 0 , ceea ce ncheie demonstratia.

1.3. MULTIMEA

NUMERELOR REALE

Observa
tia 1.3.9 Conform acestei teoreme, daca M = sup A, pentru orice numar natural
nenul n exista xn 2 A astfel nct 0 < M xn < n1 .
n mod analog se poate demonstra urm
atorul rezultat, care caracterizeaz
a marginea inferioar
a a unei multimi:
Teorema 1.3.10 Fie A R, nevida si 2 R. Atunci m = inf A daca si numai daca:
(i) m a; 8a 2 A si
(ii) pentru orice " > 0; exista un element x" 2 A astfel nct x" < m + ":
Exemplul 1.3.11 Dac
a a; b 2 R, a < b; atunci sup(a; b) = b, inf(a; b] = a etc.
Teorema 1.3.12 Exista numere irationale.
p
Demonstra
tie. Ar
at
am c
a num
arul 2; care exist
a conform teoremei precedente, este
irational. Dac
a ar rational, ar exista dou
a numere naturale p si q, care se pot presupune
p
p
a c
a 2q 2 = p2 ) 2=p )
prime ntre ele, nct 2 = ; p si q prime ntre ele; de aici rezult
q
p = 2p0 ) q 2 = 2p02 ) 2=q adic
a p si q ar avea factor comun pe 2.

p
Exemplul 1.3.13 Dac
a A = fq 2 Q j 0 q 2 2g atunci sup A = 2 2
= Q iar inf A = 0.
Desi Q este un corp total ordonat, el nu este complet n sensul precizat de urm
atoarea
axiom
a.
5. Axioma de completitudine (Cantor - Dedekind). Orice submultime nevid
aa
lui R care este majorat
a admite cel putin o margine superioar
a n R, adic
a exist
a sup A 2 R.
Propozi
tia 1.3.14 Daca A si B sunt submultimi nevide ale lui R astfel nct A
este majorata, atunci sup A sup B:

B iar B

Demonstra
tie. Deoarece A B iar B este majorat
a rezult
a c
a si A este majorat
a. Conform
axiomei de completitudine, exist
a sup A si sup B n R. S
a not
am sup A cu iar sup B cu
si s
a presupunem prin reducere la absurd c
a > . Conform Teoremei 1.3.8, pentru orice
" > 0 exist
a un element x" 2 A astfel nct
" < x" . Alegem " :=
. Exist
a, deci,
x" 2 A B astfel nct
(
) < x" , adic
a < x" . Dar acest lucru contrazice faptul
c
a = sup B.
Propozi
tia 1.3.15 Daca A este o submultime nevida, majorata a lui R, atunci multimea
A := f x j x 2 Ag este minorata si inf( A) = sup A.
Demonstra
tie. Multimea A ind majorat
a, exist
a = sup A 2 R. Atunci, x
pentru
orice x 2 A, de unde avem x
.
Din x
pentru orice x 2 A rezult
a c
a
x pentru orice x 2 A, deci
este un
minorant pentru A.
Fie acum " > 0. Conform Teoremei 1.3.8, exist
a x" 2 A astfel nct
" < x" . Dar
atunci x" 2 A si ( ) + " > ( x" ). Aplic
am acum Teorema 1.3.10 pentru a concluziona
c
a inf( A) =
= sup A.
Urm
atoarele rezultate se deduc analog.
Propozi
tia 1.3.16 Orice submultime nevida, minorata a lui R admite margine inferioara
n R.

CURS 1. MULTIMI.

FUNCTII.
R SI R: NUMERE CARDINALE

Propozi
tia 1.3.17 Daca A si B sunt submultimi nevide ale lui R astfel nct A
este marginita, atunci A este marginita si
inf B

inf A

sup A

B iar B

sup B:

Teorema 1.3.18 (Proprietatea lui Arhimede) Daca x si y sunt numere reale strict pozitive, atunci exista n 2 N astfel nct nx > y.
Demonstra
tie. Presupunem c
a are loc contrariul: pentru orice n 2 N, avem nx
y.
Atunci, multimea A := fnx j n 2 Ng este majorat
a de y si deci, conform axiomei de
completitudine, are margine superior
a n R. Fie = sup A 2 R. Pentru " := x > 0, exist
a
un element de forma kx 2 A astfel nct
" < kx sau, echivalent, < kx + x = (k + 1)x:
Dar (k +1)x 2 A si astfel relatia < (k +1)x contrazice faptul c
a este marginea superioar
a
a lui A. Presupunerea f
acut
a este deci fals
a si exist
a n 2 N cu nx > y.
Observa
tia 1.3.19 1. Aplicnd Proprietatea lui Arhimede pentru x := " > 0 oarecare si
1
1
y := 1, obtinem ca exista n 2 N astfel nct < ". De aici rezulta ca inf
j n 2 N = 0.
n
n
2. Aplicnd Proprietatea lui Arhimede pentru x := 1 si y := a > 0; obtinem ca exista
n 2 N astfel nct a < n.
Corolarul 1.3.20 Daca a

0; iar pentru orice " > 0; rational, are loc a < ", atunci a = 0.

Demonstra
tie. S
a presupunem c
a a 6= 0. Rezult
a c
a a este strict pozitiv si conform
1
2 Q si conform ipotezei
propriet
atii lui Arhimede exist
a n 2 N astfel nct na > 1. Dar
2n
1
1
avem a <
. Obtinem c
a na < < 1, ceea ce contrazice relatia obtinut
a anterior, na > 1.
2n
2
Presupunerea f
acut
a este, deci, fals
a si atunci a = 0.
Deni
tia 1.3.21 Se nume
ste parte ntreag
a a lui y 2 R numarul ntreg n cu proprietatea
n y < n + 1: Partea ntreaga a lui y se noteaza [y] :
Teorema 1.3.22 (Densitatea lui Q n R) ntre orice doua numere reale distincte se aa
cel putin un numar rational.
Demonstra
tie. Fie x si y numere reale cu x 6= y. Pentru a xa lucrurile, s
a presupunem
c
a x < y. Trebuie s
a ar
at
am c
a exist
a r 2 Q astfel nct x < r < y. Deoarece y x > 0,
conform Propriet
atii lui Arhimede exist
a n 2 N astfel nct
1
<y
n

x:

Fie m := [nx + 1], partea ntreag

a a lui x. Atunci m 1
relatie prin n:
m 1
m
<x< :
n
n
n
Combinnd acum relatiile (1.2) si (1.1), obtinem:
x<
Num
arul rational c
autat este r =

m
.
n

m
n

x+

1
< y.
n

(1.1)
nx < m sau, mp
artind aceast
a
(1.2)

1.3. MULTIMEA

NUMERELOR REALE

Teorema 1.3.23 (Densitatea lui R n Q n R) ntre orice doua numere reale distincte se
aa cel putin un numar irational.
Demonstra
tie. Fie x; y 2 R, x < y: Folosind densitatea lui Q n R, putem g
asi p 2 Q astfel
nct x < p < y:
lui Arhimede, g
asim c
a, pentru n 2 N sucient de
p Folosind Proprietatea
p
2
2
mare, x < p + n < y: Cum p + n 2 R n Q, rezult
a concluzia.
Elemente de topologie pe R
n dezvoltarea conceptelor de analiz
a matematic
a vom utiliza diverse notiuni topologice,
toate acestea sprijinindu-se pe cea de vecin
atate a unui punct. Vom da n cele ce urmeaz
a
denitia acesteia pe R si vom enumera cteva propriet
ati de baz
a. Mai multe detalii legate
de aceste aspecte, prezentate ntr-un cadru mai general, vor studiate n capitolul Spa
tiul
Rk :
Pentru a o deni notiunea de vecin
atate, vom folosi distanta dintre dou
a puncte.
Deni
tia 1.3.24 Pentru orice numar real x denim modulul sau valoarea absolut
a a lui
x prin
x; daca x 0
jxj :=
x; daca x < 0:
Se arat
a cu usurinta urm
atoarele propriet
ati:
Propozi
tia 1.3.25 Fie x; y 2 R. Atunci:
(i) jxj 0 pentru orice x 2 R si jxj = 0 daca si numai daca x = 0;
(ii) jxyj = jxj jyj pentru orice x; y 2 R;
(iii) jx + yj jxj + jyj pentru orice x; y 2 R;
(iv) jjxj jyjj jx yj pentru orice x; y 2 R.
Deni
tia 1.3.26 Fie x0 2 R.
(i) Se nume
ste interval deschis centrat n x0 un interval de forma (x0 "; x0 + "),
unde " > 0.
(ii) O multime V
R se nume
ste vecin
atate pentru x0 2 R daca exista " > 0 astfel
nct (x0 "; x0 + ") V .
Not
am cu V(x) multimea tuturor vecin
at
atilor lui x.
Exemplul 1.3.27 Intervalul (0; 2) este deschis, centrat n 1. Acest interval este vecin
atate
pentru orice punct din (0; 2), dar nu este vecin
atate pentru 0 sau pentru 2.
Exemplul 1.3.28 Multimea numerelor rationale nu este vecin
atate pentru niciun punct
x0 2 Q deoarece orice interval de numere reale contine si numere rationale, si irationale.
Teorema 1.3.29 (Proprietatea de separa
tie Hausdor) Daca x; y 2 R si x 6= y, atunci
exista o vecinatate U pentru x si o vecinatate V pentru y astfel nct U \ V = ;.
Demonstra
tie. Deoarece x 6= y rezult
a c
a " = jx yj este un num
ar strict pozitiv.
Considernd U = (x 3" ; x + 3" ) si V = (y 3" ; y + 3" ) remarc
am c
a U \ V = ;. ntr-adev
ar,
dac
a ar exista z 2 U \ V am avea:
" "
2"
" < jx yj jx zj + jy zj
+ = ;
3 3
3
2"
adic
a " < , ceea ce este absurd.
3
Multimea vecin
at
atilor unui punct are urm
atoarele propriet
ati.

10

CURS 1. MULTIMI.

FUNCTII.
R SI R: NUMERE CARDINALE

Propozi
tia 1.3.30 Fie x0 2 R. Atunci:
(i) pentru orice V 2 V(x0 ), x0 2 V ;
(ii) orice supramultime a unei vecinatati pentru x0 este de asemenea vecinatate pentru
x0 ;
(iii) daca U si V sunt doua vecinatati ale lui x0 , atunci U \ V este vecinatate a lui x0 .
(iv) daca V este vecinatate pentru x0 , atunci exista o vecinatate W pentru x0 astfel nct
V este vecinatate pentru orice y 2 W .

1.4

Dreapta real
a ncheiat
a

n sectiunea anterioar
a am observat c
a exist
a submultimi ale lui R minorate dar nemajorate
(N) sau invers, respectiv altele care nu sunt nici majorate, nici minorate (Z). Pentru a
evita aceast
a situatie (dar si din alte motive) se face conventia de a ad
auga multimii R dou
a
elemente care nu fac parte din R, notate cu +1 si 1: Multimea R [ f 1; +1g o vom
a ncheiat
a sau compacticat
a. Vom prelungi
nota cu R si o vom numi dreapta real
ordinea uzual
a a lui R la R prin:
1 < x;

x < +1;

1 < +1;

8x 2 R.

n acest fel, R devine o multime total ordonat

a.
ar
a a ns
a denite peste
De asemenea, prelungim si operatiile algebrice din R la R, f
tot:
x + 1 = 1 + x = 1; 8x 2 R n f 1g
x + ( 1) = 1 + x = 1; 8x 2 R n f+1g
1 x = x 1 = 1; pentru x > 0 si x 2 R
1 x = x 1 = 1; pentru x < 0 si x 2 R:
Urm
atoarele operatii sunt nedenite (se mai numesc si nedetermin
ari, si vor reluate
mai trziu):
1 + ( 1);

( 1) + 1;

0 1;

1 0;

0
;
0

1
;
1

10 ;

00 ;

11 :

Dac
aA
R este o multime nevid
a, majorat
a, atunci sup A 2 R, conform axiomei de
completitudine. Dac
a A nu este majorat
a, atunci vom pune, prin denitie, sup A := +1,
iar daca A nu este minorat
a, vom pune inf A := 1: n acest fel, orice submultime nevid
a
a si margine inferioar
a n R.
din R are margine superioar
Putem s
a extindem acum si notatiile pentru intervale de numere reale. Dac
a a si b sunt
dou
a elemente din R, cu a < b denim:
(a; b) = x 2 R j a < x < b , numit interval deschis;
[a; b] = x 2 R j a

(a; b] = x 2 R j a < x
[a; b) = x 2 R j a

b , numit interval nchis;

b , numit interval deschis n a, nchis n b;

x < b , numit interval nchis n a, deschis n b.

Deni
tia 1.4.1 Numim vecin
atate a punctului +1 (respectiv 1) orice multime V
care contine un interval de forma (a; +1] (respectiv [ 1; a)), unde a 2 R.

Conform acestei denitii, orice interval de forma (a; +1] este vecin
atate a punctului +1;
n timp ce orice interval de forrma [ 1; a) este vecin
atate a punctului 1:

1.5. NUMERE CARDINALE

1.5

11

Numere cardinale

n continuare prezent
am cteva elemente legate de numerele cardinale. Num
arnd elementele
unei multimi, stabilim de fapt o bijectie ntre elementele multimii de num
arat si o multime
de numere naturale f1; ; :::ng. Pornind de la acest aspect, denim urm
atoarea relatie pe
multimea p
artilor unei multimi X.
Deni
tia 1.5.1 Spunem ca doua multimi A; B 2 P(X) sunt echipotente sau cardinal
echivalente daca exista o bijectie de la A la B: Vom nota A B:
Se veric
a usor c
a \ " satisface urm
atoarele propriet
ati (spunem c
a este o rela
tie de
echivalen
ta
):
(i) reexivitatea: Dac
a A B; exist
a f : A ! B, bijectiv
a. Dar atunci inversa acestei
functii este o bijectie ntre B si A. Deci, B A
(ii) simetria: A A pentru orice A 2 P(X) deoarece aplicatia identic
a IdA : A ! A
este bijectie
(iii) tranzitivitatea: Dac
a f : A ! B si g : B ! C sunt bijective, atunci g f : A ! C
este de asemenea o bijectie. Astfel, dac
a A B si B C atunci A C:
Deni
tia 1.5.2 Pentru orice multime A 2 P(X) vom numi cardinalul lui A; notat card A,
clasa de echivalenta a multimii A, adica familia tuturor submultimilor lui X echipotente cu
A. Deci, pentru A; B 2 P(X); card A = card B este echivalent cu A B.
Deni
tia 1.5.3 O multime A 2 P(X) echivalenta cu o multime de numere naturale de
forma f1; ; :::; ng se nume
ste mul
time nit
a iar n acest caz spunem ca A are cardinalul
n. Daca A 2 P(X) nu este nita, vom spune ca este mul
time innit
a.
Convenim c
a multimea vid
a este nit
a, de cardinal 0.
Deni
tia 1.5.4 O multime A 2 P(X) echipotenta cu N se nume
ste num
arabil
a. Cardinalul sau se noteaza cu @0 . O multime care este nita sau numarabila se nume
ste cel mult
num
arabil
a.
Observa
tia 1.5.5 Pentru o multime nevida A; vom numi sir de elemente din A o functie
f : N ! A: Vom putea atunci nota ai := f (i); 8i 2 N. A
sadar, pentru o multime numarabila,
va exista f : N ! A bijectiva, si atunci ecare element din A se va putea scrie n mod unic
sub forma ai ; cu i 2 N, iar multimea sub forma
A = fai j i 2 Ng :
Exemplul 1.5.6 Multimea Z este num
arabil
a: f : N ! Z,
f (n) =

k;
dac
a n = 2k
k; dac
a n = 2k + 1

este n mod clar o bijectie. Deci, N si Z au acelasi cardinal.

Pe multimea numerelor cardinale se poate introduce o relatie de ordine.
Deni
tia 1.5.7 Fie A; B 2 P(X). Spunem ca avem card A
de la multimea A la multimea B.

card B daca exista o injectie

Este usor de vericat c

a aceast
a relatie este reexiv
a si tranzitiv
a. Pentru antisimetrie
vom ar
ata mai nti urm
atoarea lem
a.

12

CURS 1. MULTIMI.

FUNCTII.
R SI R: NUMERE CARDINALE

Lema 1.5.8 Daca A1

A2

A3 iar card A1 = card A3 ; atunci card A1 = card A2 :

Demonstra
tie. Fie f : A1 ! A3 ; bijectiv
a. Deci, A3 = f (A1 ): Dar A2
A1 : Not
am
A4 := f (A2 ) si avem c
a A4 = f (A2 ) f (A1 ) = A3 : Procednd recurent, vom construi un sir
de multimi
An = f (An 2 ) pentru n 4:
Observ
am c
a A1

A2

:::An

An+1 ::: Fie M0 :=

1
\

n=1

A1 =

1
[

Mk iar A2 =

k=0

An si Mk := Ak nAk+1 , k

1
[

1. Atunci,

Mk :

k=0
k6=1

Deoarece f este bijectie de la A1 la A3 ; rezult

a c
a An n An+1
An+2 n An+3 pentru orice
n 2 N sau, echivalent, Mn
Mn+2 pentru orice n 2 N. Denim atunci functia bijectiv
a
g : A1 ! A2 n felul urm
ator:
8
1
[
>
>
>
M2k 1
>
< f (x); pentru x 2
k=1
g(x) =
1
[
>
>
>
M2k ;
x;
pentru
x
2
>
:
k=0

ceea ce arat
a c
a A1

A2 :

Teorema 1.5.9 (Schrder - Bernstein) Daca A; B 2 P(X) astfel nct card A

si card B card A, atunci card A = card B.

card B

Demonstra
tie. Fie f o bijectie de la A la f (A) B si g o bijectie de la B la g(B) A.
Not
am cu A1 := g(B); B1 := f (A) si A2 := g(B1 ).
Se observ
a c
a A2
A1
A, A2 = g(B1 ) = g(f (A)); iar g f este bijectiv
a. Atunci,
A A2 si conform lemei anterioare rezult
a c
a A1 A, de unde card B = card A:
Exemplul 1.5.10 Folosind cele de mai sus, putem ar
ata:
1. Dac
a A si B sunt num
arabile, atunci A B este num
arabil
a. n particular, N2 este
num
arabil
a.
ntr-adev
ar, dac
a A si B sunt num
arabile, atunci putem scrie
A = fai j i 2 Ng
Denim atunci f : A

si B = fbj j j 2 Ng :

B ! N prin
f (ai ; bj ) = 2i 3j :

Functia f este injectiv

a ntruct dac
a presupunem c
a f (ai ; bj ) = f (ak ; bl ) ar trebui s
a avem
2i 3j = 2k 3l :
Dac
a i 6= k atunci e i < k, e i > k. Dar dac
a i < k; rezult
a c
a
3j = 2k i 3l ;

1.5. NUMERE CARDINALE

13

de unde 3j trebuie s
a e divizibil cu 2, ceea ce este absurd. Analog ration
am dac
a j > k:
Deci, i = k si analog se justic
a j = l: n concluzie, f este injectiv
a si card(A B) @0 .
Cum n mod evident avem si @0 card(A B), rezult
a c
a A B este num
arabil
a.
n particular, N2 = N N este num
arabil
a.
2. Multimea numerelor rationale este num
arabil
a.
Denim functia
m
= (m; n):
f : Q ! N2 ; f
n
n mod evident, f este injectiv
a, deci card Q
card N2 = @0 : Avnd loc si inegalitatea
invers
a, avem, de fapt, egalitate si atunci Q este num
arabil
a.
Teorema 1.5.11 Multimea (0; 1) a numerelor reale cuprinse ntre 0 si 1 nu este numarabila.
Demonstra
tie. Fie X = (0; 1). Vom scrie ecare element al lui X sub forma unei fractii
zecimale innite procednd n felul urm
ator (simbolul lui Knig) :
- sau num
arul real se scrie n mod normal sub forma unei fractii zecimale innite, de
exemplu
1
= 0; 3333333 : : :
3
3 = 0; 1415926 : : :
p
2
= 0; 141421
10
si l vom p
astra sub aceast
a form
a;
- sau num
arul real nu are dect un num
ar nit de zecimale, de exemplu
1
= 0; 5
2
7
= 0; 175
40
si n acest caz se nlocuieste ultima zecimal
a prin num
arul imediat inferior si apoi se scrie o
innitate de 9, astfel :
1
= 0; 499999 : : :
2
7
= 0; 1799999 : : :
40
S-a realizat astfel o corespondenta biunivoc
a ntre elementele lui X si toate simbolurile lui
Knig de forma 0; a1 a2 a3 : : : ; ai ind o cifr
a oarecare cuprins
a ntre 0 si 9.
Pentru a demonstra c
a multimea X nu este num
arabil
a vom rationa prin reducere la
absurd presupunnd c
a toate elementele lui X pot scrise sub forma unui sir.
Primul element al lui X este 0; a11 a12 a13 : : :
Al doilea element al lui X este 0; a21 a22 a23 : : :
Al treilea element al lui X este 0; a31 a32 a33 : : : etc.
Presupunerea c
a toate elementele lui X sunt n acest sir este fals
a, deoarece exist
a un
simbol al lui Knig ce nu gurez
a aici si anume
b = 0; b1 b2 b3 : : : bp : : : ;
unde b1 6= a11 ; b2 6= a22 ; : : : : : : bp 6= app ; :::. Acest simbol reprezint
a un num
ar real cuprins ntre
0 si 1, deci va un element al lui X. Totusi el este diferit de orice element din sirul de mai
sus, deci b nu apartine lui X. Ajungem astfel la o contradictie ce ne conduce la a arma c
a
multimea X nu este num
arabil
a.

14

CURS 1. MULTIMI.

FUNCTII.
R SI R: NUMERE CARDINALE

Corolarul 1.5.12 Multimea R a numerelor reale nu este numarabila si are acela

si cardinal
cu (0; 1) :
Demonstra
tie. Se consider
a bijectia R 3 x 7!

1
2

1+

x
jxj + 1

2 (0; 1) :

Corolarul 1.5.13 Multimea R a numerelor reale nu este numarabila si are acela

si cardinal
cu [0; 1] :
Demonstra
tie. Se consider
a bijectia f : R ! [
8
2
< e x;
0;
f (x) :=
: x2
e ;

iar apoi bijectia g : R ! [0; 1] ; g(x) :=

1; 1] ;
dac
a x < 0;
dac
a x = 0;
dac
a x > 0;

1
(1 + f (x)) : Teorema este demonstrat
a.
2

Exerci
tiul 1.2 Punctele unui segment de dreapt
a constituie o multime nenum
arabil
a.
Solu
tie. Fie AB un astfel de segment. Alegem o ax
a x0 Ox astfel ca originea O s
a e
n A si astfel ca vectorul s
au unitar s
a coincid
a cu vectorul AB. Oric
arui punct M al
lui AB (punctele A si B ind excluse i va corespunde abscisa lui M care va un num
ar
cuprins ntre 0 si 1, deci un element al multimii X = (0; 1) si aceast
a corespondenta este
biunivoc
a. Multimea punctelor segmentului AB (A si B ind excluse) este astfel echipotent
a
cu multimea (0; 1) care nu este num
arabil
a. Faptul c
a ad
aug
am extremit
atile A si B nu
schimb
a cu nimic concluzia.