Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONFERINTA
`KINFTA TI11713EI IN DOMINICA DE LA 15 iiithi.i t II- 1876
DE
BUCURESCI
TYPOGRAPIIIA CURTII , (LUCRATOR11 ASSOCIAT1)
12, PASSAGIUL 110MANU, 12.
1876
www.dacoromanica.ro
B1BLIOTECA
BATALIONULUI 10 DE VENATORI
CONFERINT A
TINUTA TRUPEI IN DOMINICA DE LA 15 FEBRUARIU 1876
DE
BUCURESCI
TYPOGRAPIIIA CURTII, (LUCRATORII ASSOCIATI)
12, PASSAG1UL ROMANO, 12.
1876
www.dacoromanica.ro
Seumpi famarazi!
Prin suta a 15-a dupa Christos , la annul 1456,
adica acum vre-o patru sute si mai bine de anni,
s'a suit pe tronul Moldovei Stefan al 4-lea numit in urma cel Mare , ajutat fiind de catre Vlad
Tepes ce domnea in acel tamp peste Munteni, cad
pc atuncea aceste dou iri surori Muntenia si Moldova , nu era sub acelasi guvern unite , ci numai
cu inima, cu sangele si cu. numele lor de Romani,
adevserati coboritori din Dad si Romani ce in yechime locuiati pe aceste parti ale pamintului.
Despre acest mare Domn , am adunat de prin
earti de istorie, ce s'aii scris, ca s. v povestesc faptele si marirea lui petrecute in tilnp de vr'o 48 anni,
cad* Stefan a domnit pind la annul 1504 cind , El
a trecut in viata cea vecnica , in virsta fiind de 71
anni, ca cel ce se ndscuse la annul 1433 din Bogdan Voivod. Din vita de domn se trdgea Stefan si
domnind chiar pe tron, a si apus , la adinci batri--nete, plin de glorie, avind pe capul s trei cothne
Una de argint , a perilor sT albi, ce 1-o pusese
timpul i intelepciunea sa ; alta de aux, pe care s
vedea stralucind. iubirea Orel' ce i-o dedese ; iar cea
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
5 ---
aveatt cite un sef, en indatorire, de a purta eatre Domnitor cererile poporuldi si, a implini both,rirele ce lua guvernul eatre locuitorii terel".
mir, la local de adunare, unde, in fata Domnitorului, ce se punea tot-de-una in fruntea lor, se asnail sr se intoemead in cete de zece, de o sut5.
de o mie i mai marl ; off pe jos , ori alare , asteptind , ast-fel, semnul de mars pentru fasborti.
Armele lor ere"' : Flinta,lancea, seigeata, zaoa (I),
la lumina soarelui pe cel maiaprigi dusmani i, intorcind a-se invingitori, tra domnitorul ii respldteati, dind, celor ce se deosebiaii prin vitejie, p5mintuff de sapinit din tata in flu numindu-le mosiT ; le
da si de nevasa vr'o fatd cinstith si de neam bun ; iar
in
fntane, pentru ca c1toril, inchinindu-se i adapindu-se, sb" porn eneascg numele lor in veci ; se redicaIi biserici spre a se face rugriciuni pentru 8u-
www.dacoromanica.ro
apararea vetrelor stramosesd, in cat, pe langa povetele ce le da, d'a merge la lupta si a murt sett a
imvinge, se mai puneati, chiar ele, lingiti dinsii si,
luptaIi ast-fel cii, racead vitezii de smeii. Se irnbarbiltaii Romanii in asa chip ca, in istoria tarei nstre,
nu se vede povestindu-se de cit numai invingeri.
Romanii, pe acele timpuri , aveaiii, atita incredere
Scumpi famarazi!
Petru Aron Voivod, omoritorul fratelui.silii Bog-
dan Voivod parmtele lul Stefan cel mare fugind in Polonia , la Suirea lul Ste fan pe tron , s'a
aseqat pe linga hotarele Moldova, de uncle, in timp
de vre-o trei anT, adunind ostire platita de el , trecea, din cind in eind hotarul, in Moldova si supgra
tinuturile marginene asa , in eit turburhnd i ra
si mai mult pe Stefan, Iarasi fugia in Polonia.
isclir am'endoi in luna lui Aprdie 1459, se fagaduiara ea : Casimir sa, nu mai turbure pe locuiwww.dacoromanica.ro
--
10
ruia, ii Ward nasul si urechile, histaidul de a se inthree, ast-fel slutt , la stdpdnul seu; 'ardthnd Stefan, cu aceste pedepse in potriva necredinciosilor,
cit line el la biserica cresting,. Indata dupe" acsta
el rOdid si Monastirea P'utna.
www.dacoromanica.ro
11
12
www.dacoromanica.ro
13
tefan se Cuit6rce 5i din cornu-I suna :
Oastea lui sdrobit4 de prin vai adunh.
La anul 1486 Unguril, sub ordinele luI Cralot, intea in Moldova; Stefan IT prinde in sesu Romanului
la Schei si II bate de IT prapadeste ; aceasta lupta fu.
foarte crincena ; intrinsa pen i kircalabul din
Roman ; Stefan chtar crtzu in acel amestec cu calul sfl ce fusese impuscat ; atunci striga El copnlor sel de casa : Copii, nu ye' dal' Aprodul
Purice, descrtlicrt, Ii ridica i 'I dede calul se'il care
find prea nalt, ir Stefan prea mic de talie, Purice
se puse in genuchl i ii dise : Sleipne , las se'
me' fac muiuroi,x i puind piciorul hif Stefan
pe umerul s6i1, IT ajutA d a se sui pe sea ; atunci
Stefan, IT zise : Mai mu.siuroiA , am se te fac
movild, ! . Inteadevr, dup6 isbinda, Ste fan ilchiema la Sucva , l'engrt dinsul , i in fata curia sle
intregi II zise : Purice, 'mi-ai slujit de musiu-
www.dacoromanica.ro
14
Moldova, de la El le avea. Legiuirile sale cele Inelepte i-ati adhogat numele de cel Mare.
La annul 1494 , duph mrtea Regelui Casimir,
ion Albert se suih pe Tronul Polonid i, vaind la
hotarele sle tra Moldova care strducea ca un sOre
printre cele l'alte ri, chci asa o ridicase Stefan de
sus si de frumOsh o Meuse, Albert rhnani la dinsa
si la mhrirea ml Stefan si, puse gaud s. coprinzh,
aceasth terrt ; pentru aceea , cu 80 de mil rneni,
vine de pune inconjiurare la cetatea Suceava.Stefan, avend puteri mai mici, se feri d'a da bhthlii regalate, dar se tinu in aphrare, multumindu-se de a
hhrtui armata Polonesh , de al' iMpedica cele de
hranh si de viath, aduchnd'o astFel la frnete.
Albert, ast-fel strins , fh nevoit a se retrage si,
www.dacoromanica.ro
15
Din aceastA faptN nasce-vor dumbrave
Ce-or vorbi prin veachuri d'armele Moldave. .
Noi scrim istoria nu pe ca'rti ce per,
Ci pe fru4 de popoli cu palo de fer !
16
tara find mica, nu putea rgmane mult timp scuiitd de rele daca, n'ar fi cautat prietesugul vreunui
din vecinii sei eel tarT, chiar platind cate-ceva, de
INA numai, ca s5. 'si lie intreagi neattrnarea i,
O. nu fie, mai curind sari mai tirmil, supus a. la vreun stap^n.
In urmatrea cuv'entare, rostita de Stefan , la
mrtea sa, El povatuesce pe Moldoveni si pe fiTul
s'ati Bogdan sa se invoiasca cu Turcil.
Iata acea cuvntare la care Moldovenii a tinut
ca la o legatura lasata cu limba de mrte :
0 Boadane, 0 fiul mei", si vol top' prietenii si
tovarail mei de arme, cad ag.impartasrt cu mine
atite isbinde, m. vedep ca am ajuns i efl s. platesc birul eel firesc. Toata marirea_vielei mele este
ca o inchipuire ce se perde in intunerec. Nu se mai
intoarce omul, ticalos verme, care se trhste pe pimint cite-va (jibe pe poteca vietei; moariea, nu
www.dacoromanica.ro
17
strem, a lipit'o de el, verind in ea si credinta Turceasc5,; in Besarabia si-a purtat invingerile kiT,
Munterni ce sunt crestini ea noT trebunl so recunnoasch" ascultare liii. Intr'un cuvOnt, cea mal frurnoasa parte a EuropeT si a Asiel e supuse legilor
seale. Frir6 sO fie multumit c`a se vede aseclat pe tronul
18
noastra va h ca o apa aruncata la tulip preste aceast flacare ce sta gata a isbucm ; efl nu ved alt lee
ca so nu cadem. Pentru aceasta chiar, ye povatuesc
1.9
apitan.
www.dacoromanica.ro
20
,Dragi famarazi!
Peste tot in aceastii, povestire atT putut vedea pe
fratiT nostri MoldovenT cat de vitezT era' si biruitorT
apururea neuniy? Nu! Si dovada" este, &a ei, invma0 and or ce pedicT, vointa lor ad implinit; asa in
cat, astil-clY , Moldova si Muntenia sunt , o singurg
teari sub nurnele de Romnia ; Tar poporul sd formeazsa un neam mare, tot ant de voinic ca si str6bum Mr.
Incredintati-v6, Ind, odat, c5, voinu putetT fi de
cat tot atht dP, neinvinsi, in fata vriismasului, precurn erad ostasiT lin' Stefan cel Mare si aT lui Mi-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro