STANDARD DE STAT ' : EDITIE OFICIALA STAS 8942/3-90 - ROMANIA _ TEREN DE FUNDARE y iwstrrurUL, nowAN na oan, DETERMINAREA MODULULUL DE STANORREZARE DEFORMATIE LINIARA PRIN INCERCARI . PE TEREN CU PLACA” Clasttcarsa altanoimeied ‘Terrain de fohation Fouridation ground DETERMINATION DU Qcaonainn perensiitatioe Serica cD RINATION Bo onpeae Sete otyaa REREMPATIOS Or TMA || MODULE DE DErORATON | Situenoil ae oopMAuin BY IN SITU TESTS WITH PLATE hat ESSAI nOGEBBNI HGhSIPA HI 1 GENERALITATI . 11. Obieet si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metoda de determinare a modulului we deformatie lini- ; ari a piminturilor, prin ineeieizt pe teren cu placa. O Prevederile prezentului standard se aplicd atit la piminturi coezive cit si la cele neco- In cazul piminturilor sensibile la umezire. ial piinintusilor eu umfldsi tem). /sSTAS $942/5-90" 9 Plcile care se incarck in foraje trebuie prevazute eu prelungitoare metalice, prin inter- ‘medinl eSrora s& se asigure transmiterea centrie& a inedredrilor ¢i masurarea tasirilor. La foraje ‘mai adinei de 10 m sint necesare disporitive speciale de ghidare a prelungitoarelor. OBSERVATIE ~ Pentru tncerciile In nsipuri situate sub nivel apei subterane si In plmioturt coezive ea Je < 0.25, se recomanda ullizarea unr plist avind eufite curliterey eu ajutoral chrora ade elelucte cork ‘rea fundulul torajulat Ja ayezarea plicit respective (ig. 2) Cutite corstiteare 3.2 Dispositivele de lestare sint constituite din platforme metalice, dimensionate cores: punzitor, pe care se acazi lestul necesar incireitii plicii. Transiniterea inciredrilor la plack se face prin intermediul preselor hidraulice. Ca dispositive de lestare pot fi folosite st gasturile aulovehiculelor sau altor utilaje de constructit Dispozitivele de ancorare sint aledtuite din grinzi sau eruci metalice dimensionate | > ‘or si din elemente de ancoraj (burghie, piloti ete.) introduse in teren in jurul pliei, ynizul elementelor de ancora} se stabileste din conditia preluarii unei forte de tractiune mai mare decit incdrearea maxima aplicatd. plicii Distanta dintre axele elementelor de ancoraj si centrul plicii trebuie si fie de minimum 2 d, jar in cazul in care elementele de ancoraj pAtrund sub nivelul plicii, distanfa acastora fafa Ge centrul plivii trebuie si fie de minimum 3d. 3.3 -Preyele hidraulice trebuie si aibi sectiunea pistonului etalonatil si sl fie prevaaute cu marcometre sau dinamometre cu o precizie de misurare de 5% din Valoarea fortei’ mi- nime aplieate. Presa hidraulicd trebuie'st asigure o presiune constant, cu abatere de max. din mirimea treptei de incircare. In scopul de a evita asllatla valotlor de Incireare aplcats lic, se recomanda’ Inter. elrea in elrcultul pompa-presé @ unul aopezity automat pentru meniineres constant a peste. 3.4 Cadrul de referint, fatii de care se misoarii tasarea, se confectioneazi din fevi sau profile metalice gi se fixeazd pe teren la distanti de ininimum 2 d faji de centrul plicii. opsERVATIE 1 Punetele de rezemare pe teron le eadrulul nu se amplasear4 in aproperea elementclor de ancora} sat) feqemeltplallrmelr ‘ce etre. e 2°fa eszul tneereailer pe lerenur foarte compresiile, sau In curs de conslidare tub greutates proprie, pre= um si in stuajille i eare apare positila influen(area punciclor de rezemmare ale caaiut de referin\@ de cAtre Durable de ancora} sot de estre punetele de resemare ale plaformei de lestare, posiia cadrull de reftintS fe Verified periodic (en aparate optce de nivelment) fala de reper silvate in afaa plaormel de hers a onel de deformare terenulpias ovaso-u -4- 3.5 __ Dispositivele de misurare a tasizilor in timpul incereirii tiebuie si asigure o precizie ae +0,05 mm. 3.6 In anesa A xe arati schemele’orientative pentru realizarea inceredrilor eu placa, in fondaje devehive si in foraje. 4.MOD.DE LUCRU ‘ . 4.1 Talpa sondajulai deschis, pe care xe executh incercarea trebuie si alba dimensiunile in plan de minimum trei ori diametrul sau latura plicii. Pe aceastd suprafag nu se admit _Bici un fel de alte inciveari in afara eelor care se aplicd pe plact. “2 Forajul in care se prevede efectuaren incereri eu"placa trebuie tubat pe intrea; adineime: dismetrul forajului trebuie 8H tie cu 4... 10 em mai mare decit diametrul plicii 4.3 Pe talpa orizontall a sondajului deschis sau a forajului, dupi indepArtarea mate. rialului provenit din sipare, se asterne un strat de nisip de 1... 2 em grosime, pestecare se ‘agazi orizontal placa. ansenvatn 1 Sopatea it 2'Placa se unge cu lel mineral i se agaed pe statu eyalizator de nisin fu acesta pe intreaga suprafata a pls 3 iveanul tole in forse. s plier prevazule eu eutite curtitoare, pe tala forajulul nu mal este neesara Ssiemeres siratul de nip de edaleare. icant Inceredrtor im Tora. sub avell apel sublerane, Urebuie sie fa masuri pentru evitarea eleula Spel ig strat in linpl neereir Shin cual Tecercanlgr pe mill msposss, situate sub nivelal ape sobterane, Urb luate masuel contra Fetus conform STAS 12H2 U8; este bmernndaseoured pile! pe mater eeu. ui strat de 20 cm dea alpa sondajulat aati a forjulut se face lnediat Inaiten axe- fel Inet 38 se asigure cantactul 44 Pentru cazurile curente de ealeul al defurmasiilor probabile ale terenului de fundare (Conform STAS S300/2-85}, mortal de deformatie Tinian K se determina in domeniul de pre= siuni totale pe plaed euprins intre ¢, si o> yy in care; este presiunea geologic’ in strat Ta nivelul de pozare al placii, iar p, este presiuiiea neta limita de proportionalitate, care se sta- bileste conform pet. Jn eani speciale, venti mudelarea tasirii fondatilor de'mari dimensinat (avind 1a timex £510 mj. cin exintd posibiltaten umfbiril fundulut sipatanit dupé exeavare, se pot determina valotile modulului de deformatie finiari tn taza de eeomprimare E in domenial de fi cuptin intr jy a4 opi ale modululsi de defoimatie Hiniars ba faza de inedreare suptl ‘ria teientilal £. in douteniul de presiuni cuptins intre oy sie + pv in cate py este pre siunea intial je placd datoratd gieutstit preprit a utilajalul/de ineiteare. di aod silat Pentre pamintulile’ suraconsolidate xe pot determina valorile E in intervalul de presiunt ex: }rins intre p, stoi, tespectiv valorile E in domeniul de presiuni ¢;....0;+p; ineare c’, este Presiunen de preconolidare @ stratului le nivelul de faceteare, 4.5 Pentiu cazuile emente mentionate Ia pet. 4.4, inaintea inceperit inedreinii proptin- zise, placa se preineated pind la realizarea wiei presitini cy aproximativ ezala eu cea din frentaten coloanei de pitmint indepirtat de deasupra niveluled placii. Inedxearen eu presiunea fe mentine pina In Stabilizarea tasiril corespunzitoare a plieii (conform pet. 4.9). Dupi sta~ Dilizarea tusiuil dispozitivele de misuare « tasisilor se yeadue la zet0. placa rami estunea 6, ONSEHVATH: — Greutaten propre ulilaslur ce ruzemd deet pe plaed (pres, lenient prefnstoare ele.) sear tw cuniuerare le sabilnea tet Terje dy proedreare mut stuve end Uepageste 1" a asst oleae In canuti specidle, inedacaren plicit xe realizenak dup un program special, iat trepte/f soficlout de miei pentru c@'fn donieniul de_presiuni euprns intre py sto fe aplice cel pit 5 trepte de iuettcave, dup eave ineduearea se continu a pestru caautile curente. Pentth aeeste eauti, dlsporitivele de misuiase a tactrilot muse Yendde Ia aero eh pentru eazurile curente % see | |4:6 In continvare, se trece In inedreareapropriv-zisi a plici, in trepte emile. Mirimen ireptel de incareare se stabilesteartfel en prestanea pe suprafata plicit si fie de 25...50 KPa, pentru. piminturi_nisipoase afinate sau de indesare medie si pentru pa Iminturi eoezive en Te < 0,505 50,..100 kPa, pentru pictrisuri, piminturi nisipoase indesate si plmintuti coezive ‘eu 1, > 0,50. In intervalele aritate, mirimea treptelor de incircare se alege astfel incit numiirnl lor si fie minimum patru, far inedrearea final pe suprafata de incereat si conde’ la tasiri care si Indeplineased conditia de opriro a inceredrii precizata la pet. 4.10. 4.7 Flecare treaptii de incircare ve mentine pind la stabilizarea tasiuii conform pet. 4.9. 4.8 __Incazal ineereirii in sondaj deschis tairile se misoari pe suprafata supericarit a plicl in minimum trei punete, dispuse in apropierea conturului plicii. {In cazul incereirii-n fora), taxtrile se misoara pe prelungitoral metalic soidarizat cu placa, in minimam tret puncte. Diferentele intre puncte trebuie si mu prezi Citirilor) eu mai mult de rile pe dispozitivele de misurare a taxirii (s,s, ...) in aceste fe abateri fai de valonrea medie a tasirii s (media aritmetied a: 30%, pentra <1 min; 30% pentru ¢.=1...5 mm; 20%, pentru s > 5 mm. + In caz contrar incercarea se consider neconcludenti. 4.9 _ Pentru fiecare treapt& de incireare se fac cititi 1a toate dispozitivele, de misurare @ tasdsilor, la unnitoarele intervale de timp dupi apliearen inedrednii : flecare 15 minute, In prima ora; =n fiecare 30 minute, ping In stabilizarea taxieii plicit. Se considers atinsd faza de stabilizare a taxirii cind eporul de tasare inregistrat este mie de Ol mm pentra un interval de timp de douk ore in cazul paminturilor coezive, Tespectiv pentru un interval de timp de o orf in cazul piminturilor necoezive. 4.10 Incerearea ge opreste atunei cind cresterea taxirii medii depigeste de cel putin 1.5 ori eiesterea valorii inregistrate la treapta precedent. ODSERVATIE — Incercarea se poste considers incheits, indileent de Ureapta Ue inciveare tins, cind te- Sores medic devine mal mare decit 0,1 ain diametrul Calura) pitt 4.11 Dupi atingerea ultimel trepte de incixcare (conforia pet. 4.10) se procedeazi In desear- area pldeii, in trepte de valoare egal eu suma a doud trepte de incircare, Ta flecare treapti de deseireare te efectueazi mixurarea tas: i Jo’ eel putin patra in- tervale de timp de cite 15 min. ‘Dupi desedrearea pind la valoarea presiunii de preincireare a, se efectueazi citiri ale tasinii, sub aceastd treapta, pind la realizares conditiei de stabilizare indicati la pet. 4.9, dar mi mai pufin de doud ore. 412 ‘Toate eitrile pe dispositivele de masurare a tésdtilor si misimea presiunll pe suprafata iucil ponte care sau produs tasirile respective se Anzegistreazd intrsun tabel dat exennpltt cativ in anexa B. onsenivatit 1 Pentru a se evita verlaile mart de temperaturd (datorate 5 face tub. @°constricte de protect 2 E Sputs conse necesare end se constatd (prin melode topografce) deplasir she eadrutai de referints Gotl ob care'se aportcord ite Uapositivelor de mist), bart coneitilor climatic), Incercarea 565 PREZENTAREA $1 INTERPRETAREA REZULTATELOR SA Pe baza datelor incereirii, se intocmese grafice centralizate (tig. 2) euprinzing : ~ —vaviatia presiunii nete pe placd p, ew timpul t; . — varinjia tasdtii stabilizate s, in functie de timpul t — Variatia tastirii stabilizate s, faf& de presiunea nett pe placi, p. Fig. 2 onsenvatit 1 Pentru cazile eurente mentionate Ia pet. 44 In valoile presunlt nets ale tie represontate tn graicele ‘mentionate. au se includ presiunes de prinesecare gp gi aearea corspunedtoae a acetcla In eanurt speciale, presiumea cy tasaren corepunzatoare acetelpresiutl 3s ia Considerar, 2 Pe planya care eenline arafieee &Inedreare se reprints schema iapeslivlul de Inesease fe coloana Meatsraes (determinatd pe bata elol mal apropiat onda) cu principale eatacersie gootsbaiee deters hale in Taborater patra strat pe care 4a Hic Incercarce Din graficul intocmit conform pet. 5.1 se determina presiunea limit de proportionali- site py pind la eare se pistreaat depeudenta Tinian intre presiuiwea unitara aplivata si tasave 5.21 In cazul in cai curbare pronuntata, (fig. 3). : Giagrama presiune-tasare, prezinti 0 portiune rectilinie wmati de 0 valoarea p, se determina direct pe diagramd, la limita porfiunii rectilinti Fig. afee 84 S18 (Be 5.2.3 Pentru inceredzile in sondaje des ise, efectuate pe piminturi coezive, in cazulin care n domeniul presiuniloraplicate plac, se determing, condiia de la pet. nu este indeplini prin calcul valoarea teoretici a presiunii limit f; cu relajia: yy Bra Ndy ty (kPa] in care X,Y" cocficienti adimensionali ce depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioari @ a stratului de pimint in care se face incerearea; valotile si sint date in tabelul 2; ~ @ — diametrut sau latura plicii, in metri; greutaten volumici a”pimintului incereat, in kilonetoni pe metru cub; © valoarea de calcul a coeziuuli stratului de pamint in care se face incercarea, in kilopaseali In acest az, diepi presiune limita fr, se consider presiunen corespunzitoare ultimet trepte de incireare, inainte de atingerea valor P OBSERVATIE ~ Se recomandd aplicareacriterulul de ta pet. 5.2.3 peninunlseh tm sondaie deschise stn ea arte In cae, datoritseubati progrsive a Gageamel preshune-tsare, ests eubi prving Salon 7 ob{inute fin contig dela pels 5.22, ] jos u as | SF ei | 40 | 4m | sao | 5,86 2 An cazul in care curbaren diagramei presiune-tasare se realizeazi progresiv, odat& cu’ efesterea IncdreSti, drept presiune limita se la presiunea corespungatoare Wreptel ™ de tek care (pi =P»), pentru care este indeplinita eonditia (ig, 4),5.3 Valoarea modulului de deformatie liniar B al stratului de pimint incereat se deter mind cu relafia: [kPa) in care © coeficient adimensicnal care depinde de forma plicii si anume 79 — pentru placa pAtratd, © = 0,88; . — pentru placa circular’, « P; presiunea limiti, determinati eonform pet. 5.2, in kilopascali ; @ diametrul sau latura plicii, in metri; s; tasarea corespunzitoare presiunii p,, din diagrama presiurie-tasare, in metri; ¥ eoeficient de deformare laterali (éoeficfentul Tui Pol on) conform tabelului 3 : Taba 5 [_ amin Beto: slp. nisi arsivs, nlsip pros Prat, pat arly, aril whiponss ates ease [pr rs waSCHE AL B= Paes: 2 = pr A2 Scher Schema incereiirii eu placa, eu SLAs 8942/9-90 ANEXA 4 IE ORIENTATIVE DE RBALIZARE A INCERCARILOR CU PLACA. ie rest blgraviens 3 — pomps: ‘z cadru de seferintd; 5 — comparat care Ge"instares 8 ast, Fla. 5 prelungiter 7 — plat- 1a incercdrit cu plaea, cu dispozitiv de ancorare, in sondaj deschis 1; @—grinda 1 presd hidratca; 9.~ compensator de presume 4 — pomp indraulled; § ~ grinda 1; 6 —ersid Phemate’s Ri cade de rlers{S; 9 "comparator eu suport maucetle.wey 1 = Paes; 2 — pres ‘in protic metaice; oe poms: jl foray 5 — cade de reterinla; 6 ~comparutcure; 7 — eruce Fig. 7Lucrarea . Obiectul : Operator INREGISTRARILE LA INCERCAREA OU PLACA Bree Sondaj desehis. — Ancereare ta aj — Adincimea de incercare, H ...m —Denumirea piimintului . = Greutatea volumiet medie a pimintului Yau -.-ES/m* — Presiunea geologict la nivelul de incercare, ¢, = QE yaw «++KPa ~ Diametrut (latura) plicti, d ...m - ~ Suprafata plicli, A = ...m? presei, Ap = semt — Suprafata_pistonul — Greutatea proprie (placi, presi, prelungiteare), @ = ...kN ANEXA B | LL y FEECEEEEEH FERRE EEE ES FEE * Preslunea din inearearea propyjucaist a plil, conform pet. 4.8.— * calnhnrator| itutul de Cerceti im Construct gt Eeo- | = Intreprinderca de Mitoproduclie 41 Lucrisi Experi lor rmentate de Construct sng. Waste Seshan ‘~ Tnttutel de Studt §t Proletaetpentea Imbonaeayet SUMEI— Insttutut de Gonstevets Bucuresti Funciare Ing, Anatole Sorew eedsctat final: Inattutal Romdn de Siandardizare Ing. Mayda Tonesca = Tnstlutel de Studi i Proletan Hiroenergetlee espectarca Standardelar de Stat este wrmarita conform leg, Reproduceres Snterait Neandardot fost elaborst Inia tp ant 1963 4a Feviauit in sf 1907, 1979. 911884 Seiturn Tenn Gheuresl 1001 Tiparit la 18.07.1092 Eig {S10 + 3) ea. SC. Untversul S.A. «. €n52