Curs 7

Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS

http://ocw.mit.edu/courses/physics/8-01physics-i-classical-mechanics-fall-1999/videolectures/lecture-33/
23 (45), 40.20, 42.20, 46, 49.39

Postulatul 1

Un sistem termodinamic izolat evolueaz spre

starea de echilibru pe care o atinge fr a o putea
depi atta timp ct parametrii externi sunt
meninui constani.

Postulatul 2 (Principiul zero)

Daca avem trei sisteme, A, B si C, aflate in

echilibru termodinamic, iar fiecare din sistemele
A si C este in echilibru cu B, atunci si sistemele A
si C sunt in echilibru intre ele.

Deseori, comportamentul unei substane este descris cu

ajutorul anumitor parametri specifici, definii prin
derivarea unei cantiti caracteristice unui alt
parametru:
Coeficientul de dilatare termic la presiune constant
este egal cu variaia unitii de volum n raport cu
temperatura, la presiune constant

Coeficientul termic al presiunii se definete ca variaia

unitii de presiune n raport cu temperatura, la volum
constant

Coeficientul de comprimare izoterm a unui gaz

reprezint variaia unitii de volum n raport cu
presiunea la temperatur constant

unde semnul minus indic faptul c la creterea

presiunii se va produce o micorare a volumului
gazului, datorit comprimrii acestuia.
Ecuaia care leag toi aceti coeficieni termici este

Cldura, ca i lucrul mecanic, este o mrime de proces,

adic valoarea sa depinde de condiiile n care se
realizeaz schimbul de energie sistem-mediu. Din
aceast cauz valoarea cldurii specifice a gazelor
depinde de modul n care se desfoar procesul de
nclzire sau de rcire al acestora:

cldura specific la volum constant

cldura specific la presiune constant

variaia infinitezimal a energiei interne a unui sistem

termodinamic ntre dou stri (dU) este egal cu suma
variaiilor infinit mici de cldur (Q) i de lucru mecanic
(dL) schimbate de sistem cu mediul nconjurtor
dU =Q-dL
deoarece lucrul mecanic absorbit de sistem este negativ

Pentru o variaie finit =>

U =Q-L
=> variatia energiei internea unui sistem termodinamic se
poate realiza prin variaia cantitii de cldur i/sau prin
variaia lucrului mecanic
8

Nu se poate realiza o main termic care s produc lucru

mecanic fr a consuma o cantitate echivalent de cldur
(o astfel de o main termic se numete perpetuum
mobile de speta I).

Intr-un proces ciclic, deoarece U2 = U1, vom

avea
Pentru un gaz dL = p dV , prin urmare

Folosind marimi specifice (prin raportarea la

masa sau volum):

10

Transformarea izocora

relaia Robert Mayer

pentru gaze perfecte
- exponentul adiabatic
cp - cldura specific la presiune constant
cv - cldura specific la volum constant

Transformarea izobara

Transformarea izoterma

11

12

Ciclu termodinamic = succesiune de transformri n urma

crora sistemul termodinamic revine la starea iniial fr
a trece de mai multe ori prin aceleai stri intermediare.
n funcie de sensul de parcurgere al ciclului din fig., se
deosebesc:
Cicluri directe sau motoare - sensul de parcurgere este cel al acelor
de ceasornic (1231). Aceste cicluri absorb cldur i produc
lucru mecanic (cedeaz lucru mecanic spre exterior).
Cicluri inversate sau generatoare - sensul de
parcurgere este cel trigonometric sau invers acelor
de ceasornic (1321). Aceste cicluri consuma
lucru mecanic (absorb lucru mecanic din exterior) i
produc (cedeaz) cldur.

12 izoterm,
23 izobar i
31 izocor 13

transformare ciclic => U=0 i Q=L =>

a) L = 0 ; Q = 0
b) L > 0 ; Q > 0 - sistemul funcioneaz ca o main termic,
primete cldur i efectueaz lucru mecanic
c) L < 0 ; Q < 0 - sistemul funcioneaz ca o main frigorifica,
absoarbe lucru mecani i cedeaz cldur

transformare ciclic =>

Randament termic al ciclului () = raportul dintre energia

util produs pe ciclu (lucrul mecanic produs) i energia
consumat (cldura consumat)

cu

14

Main termic (motor termic) = un dispozitiv sau un

echipament termodinamic care funcioneaz pe baza unui
ciclu direct i care produce lucru mecanic pe baza cldurii
absorbite.

15

16

Ciclul cu randament maxim a fost imaginat de ctre Sadi

Carnot.
Este compus din dou izoterme (12, 34) i dou
adiabate (2 3, 41).
Agentul de lucru primete cldura Q12 n timpul
destinderii izoterme 1-2 i cedeaz cldura Q34 n timpul
comprimrii izoterme 3-4.

17

Se poate scrie
=>

Expresia randamentului
termic pentru ciclul Carnot va
fi
punctele 1 i 4,
respectiv 2 i 3 se
gsesc pe
transformri
adiabate =>

Ciclul Carnot este un ciclu

ideal, teoretic, deoarece nu
exist o main termic a
crei funcionare s se
deruleze dup acest ciclu
termodinamic.

18

Formularea lui W. Thomson (lord Kelvin)

Nu este posibil un proces ciclic reversibil prin care sa fie

transformata in lucru mecanic caldura primita de la o singura
sursa de caldura. (Un perpetuum mobile de spea aII-a este
imposibil)

Formularea lui S Carnot

O main termic nu poate produce n mod continuu lucru

mecanic, dect dac agentul termic schimb cldur cu dou
surse de cldur, cu temperaturi diferite.

Formularea lui Clausius

Caldura nu trece ,,de la sine" de la un corp cu temperatura mai

mica la un corp cu temperatura mai mare.

Formularea lui Caratheodory

In vecinatatea unei stari arbitrare a unui sistem termodinamic

izolat, exista stari care nu pot fi atinse prin procese adiabatice
reversibile.

19

Formularea generala

Pentru ca un sistem sa poata efectua l.m. intr-o transformare

in ciclu el trebuie sa primeasca en. calorica de la o sursa calda si
sa cedeze o parte din ea unei surse reci

Clausius a introdus noiunea de entropie, S, definit cu ajutorul

relaiei
Principiului al doilea al termodinamicii afirm c procesele
termodinamice se desfoar n mod natural (fr intervenie
exterioar) astfel ca
adic evoluia natural a unui sistem termodinamic spre starea
sa de echilibru este nsoit de o cretere de entropie.
= procese reversibile
> procese ireversibile.

20

entropia absolut are urmtoarele proprieti:

mrime de stare aditiv, conservativ, ariaia sa nu
depinde de drumul parcurs, ci numai de starea
iniial i starea final a sistemului

este definit pna la o constant arbitrar;

n cazul proceselor ciclice, variaia entropiei este
zero.

procesele reale, ireversibile, se desfoar n

sensul creterii entropiei,
21

Pt. gazele ideale

din

Prin integrare =>

analog se obtine relaia:

=>

=>

22

Cnd temperatura T 0K , entropia tinde ctre o

valoare finit, constant, independent de parametrii de
poziie, starea de agregare sau alte caracteristici ale
sistemului.
Constatrile experimentale au artat c pentru
sistemele omogene, pure, aflate n stare de echilibru
termodinamic, avem

lim S lim
T 0

T 0

Q
T

Entropia substantelor pure condensate tinde la zero

cand temperatura tinde la zero absolut
23

a) gazul este format dintr-un nr. foarte mare de

particule identice (1023)
b) dimensiunile particulelor sunt neglijabile
comparativ cu distantele dintre ele, a.i. Pot fi
considerate puncte materiale
c) moleculele sunt intr-o continua miscare haotica,
dezordonata; miscarea fiecarei molecule se supune
legilor mecanicii clasice
d) ciocnirile moleculelor cu peretii vasului sunt
perfect elastice;
f) fortele intermoleculare sunt neglijabile;
traiectoriile moleculelor sunt liniare, ele nefiind
supuse nici unor forte.
24

Conform teoriei Bernoulli presiunea exercitata de gaz asupra

peretilor vasului se datoreaza ciocnirii moleculelor cu peretele
Astfel, la fiecare ciocnire molecula de masa m cedeaza
peretelui un impuls egal cu 2mvx cu vx viteza dupa directia x
perpendiculara pe peretele vasului =>
p

2mvx mvx2
F mvx2 mvx2
F

l
l
A
A
l
V
t

2
vx

Daca in vas sunt N molecule cu viteza vxi si intre

molecule nu au loc ciocniri =>
m N 2
vx ;
V i 1 i
1
v x2 v 2
3
p

v x2

1
N

v
i 1

Nici o directie nu este privilegiata

RT

NkT
V

V
1N
p
mv 2
3V

2
xi

1N
1
1
mv 2 nmv 2 v 2
3V
3
3

2 mv 2 2
p n
nE
3 2
3

l
Relatia fundamentala a teoriei
cinetico-moleculara

25

Energia cinetica medie de

translatie a unei molecule libere
(cu 3 gr. de libertate)

=> temperatura este o masura a energiei cinetice a moleculei

Despicarea energiei unei molecule pe gr. de libertate
E1

vx

1
3kT
3RT
mv 2 kT vT v 2

3
m
viteza termica
pV NkT
3
E kT
2
2
p nE
3

Prin generalizare=>

1
kT
2

E1

f
kT
2

Principiul echipartitiei energiei pe

gr. de libertate
f nr. gr. de libertate

26

27

Distributiile Maxwell si Boltzman

Consideram un sistem termodinamic format din N

particule
Probabilitatea ca punctul reprezentativ (starea
microscopica) al sistemului sa se afle in elementul
de volum va fi de forma:
dW x1 x2 ,..., x6 N w x1 x2 ,..., x6 N dx1dx2 ...dx6 N
unde x1,..,x3N coordonatele celor N molecule iar
x3N+1x6N impulsurile moleculelor, iar w(x1x6N)
densitatea de probabilitate sau functia de
distributie a sistemului

28

In cazul unui sistem izoterm aflat in echilibru termic cu un

termostat, functia de distributie are expresia:
F H x ,v
kT

unde F energia libera

H(x,v) hamiltonianul sistemului (energia totala)
Distributia canonica

dw x e

In cazul gazului ideal putem scrie probabibilitate sub forma:

dW p x , p y , p z , x, y, z const e

1
p x2 p 2y p z2 E p x , y , z
m
2

kT

dp x dp y dp z dxdydz

Distributia Maxwell-Boltzman => poate fi descompusa

dW p x , p y , p z A e
dW x, y, z B e

p x2 p 2y p z2
2 mkT

dp x dp y dp z

E p x, y, z
kT

Distributia Maxwell
Distributia Boltzman

dxdydz

29

Din distributia Boltzman in cazul gravitational avem:

E p x, y, z mgz

=>fc. de distributie a moleculelor la inaltimea h=z este data

mgz
de:
dW
kT

f z

dz

B e

Dar f(z)~n nr. de molecule in unitatea de volum de la

mgz
inaltimea z =>
n nr. de molecule din unit. de
dar p~n =>

n z n0 e

p z p0 e

kT

mgz
kT

vol. de la inaltimea z=0

Formula barometrica

30

In cazul distributiei Maxwell (distributia dupa viteza)

p x2 p 2y p z2
avem:

dW p x , p y , p z A e 2 mkT dp x dp y dp z

dnv , v , v
Ae
x

m 2 2 2
vx v y vz
2 kT

dv x dv y dv z

nr. de particule cu vitezele in intervalul

In cazul distributiei dupa modulul vitezei =>

dnv x , v y , v z
N

3
2

m
4
e
2kT

mv 2

2 kT

3
2

mv 2

m
2
v 2 dv f v 4
e 2 kT v
2kT

Prin derivare si egalare cu zero=>

2kT Viteza cea
vp
m mai probabila
31