Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Structura si textura rocilor sunt notiuni care apreciaza aspectul fizico-geometric in care se
prezinta si se asociaza elementele componente ale sedimentelor, notiuni care se refera la aspectele
generale ale acestora. In domeniul formatiunilor sedimentare, termenii au o semnificatie exact
inversa, fata de domeniul magmatic.
A. Textura rocilor sedimentare apreciaza dimensiunile absolute si relative ale granulelor
constituiente, forma acestora (morfometria) si gradul de cristalinitate.
Granulometria apreciaza dimensiunile absolute, cuantificabile. Masurarea lor permite
stabilirea de categorii (fractiuni) granulometrice care se exprima prin termeni diferiti pentru rocile
epiclastice si pentru cele cristalizate. Astfel, pentru rocile detritice si al calcarelor clastice, texturile
se definesc conform tabelului 5 - cu etimologie greaca si latina.
In cadrul rocilor cristalizate (micrite, sparite, evaporite, silicolite), dimensiunile cristalelor
determina texturi care se definesc prin termenii cripto- , micro-, mediu-, sau macrocristalin.
Gradul de sortare determina pentru rocile detritice dimensiunile relative ale granulelor si
cristalelor constituente. Acest grad de sortare este reflectat prin valoarea abaterii standard ,
calculata din datele unei curbe cumulative. El poate fi foarte bun, bun, moderat sau slab (fig.
98;99). Morfometria sau forma granulelor clastice se apreciaza prin termenii:
angular (toata suprafata este colturoasa);
subangular (1/3 din suprafata este rotunjita);
subrotunjit (2/3 din suprafata este rotunjita);
rotunjit (toata suprafata este rotunjita).
Exista parametrii morfometrici care definesc indicele de rotunjire (Ro) si respectiv indicele
de sfericitate (Sf) al granulelor. Acestia reflecta gradul de prelucrare al materialului prin transport,
eroziune si diageneza (fig. 100).
- chimica;
- organogena;
-diagenetica (adica, prezentarea efectelor de cristalizare si recristalizare).
Asa cum am subliniat mai sus, structura poate prezenta atat partea interna, cat si partea
externa a unui depozit de roci sedimentare. Din acest punct de vedere, se poate face o clasificare a
structurilor dupa cum urmeaza:
Interne
Structuri
Secundare (postdepozitionale).
Mecanice (mecanoglife);
Externe
Chimice (chemoglife);
Hieroglife
Organogene (bioglife).
A. Structurile interne primare sunt specifice rocilor detritice sau epiclastice si reprezinta in
fapt forma de zacamant (modul de aparitie) a acestora. Ele pot fi de trei tipuri:
- mecanice, adica sunt realizate prin transport si acumulare gravitationala si pot prezenta
urmatoarele aspecte:
1.stratificatii paralele;
B. Structuri interne secundare sunt structurile penecontemporane si ele pot fi de trei feluri:
1. structuri de desprindere, adica structurile care iau nastere in urma actiunii fortei
gravitationale asupra unor strate de gresii localizate pe pante inclinate in cadrul unor bazine de
sedimentare;
2. structuri de alunecare sau convolute, caracterizate prin prezenta unor suprafete ondulate
sau cute de alunecare. Aceste structuri sunt caracteristice formatiunilor de flis;
3. structuri de injectie, adica structurile care rezulta in urma unor injectii de magma
(dycke-uri) in strate de roci sedimentare, fie ele calcaroase, grezoase sau de orice alta natura.
C. Structurile externe mecanice (mecanoglife) sunt structuri ale suprafetelor de strat. In
urma activitatii mecanice a diferitilor factori naturali pot lua nastere:
1. turboglife sau structuri mecanice de eroziune (scour marks) sunt datorate curentilor de
aer (fig. 102);
2. structuri mecanice de tarare (tool marks) sunt datorate unor elemente anorganice tarate pe
suprafetele de strat;
3. structuri mecanice de curgere (reoglife), de rostogolire, de lovire;
4. structuri mecanice de tasare (tegoglife);
5. structuri mecanice datorate curentilor si valurilor marine (ripple marks);
6. structuri mecanice datorate picaturilor de ploaie, crapaturilor de uscare;
7. liniatii, datorate urmelor de retragere a valurilor la suprafata unui sediment fin, urme de
alunecare pe suprafata unui plan de ruptura, orientarea galetilor sau mineralelor in interiorul rocii
sau a sedimentelor.
D. Structuri externe chimice (chemoglife) care dau nastere la imagini foarte interesante ale
suprafetelor de strat:
1. structurile con in con, caracteristice in mod special rocilor argiloase si marnoase;
2. stilolite - intrepatrunderea complexa a unor portiuni de roca (sunt structuri cilindrice) fig. 103.