De trunchi se scarpin leproii Hulind pe oamenii cei teferi. Sunt floarea cea n chip de lir, Nascut ntr-o vreme crud. Cznitul suflet o admir, Beivul peste ea se ud. Sunt cartea cea cu pagini sfinte. Pe fa preoi o sarut, Pe spate scrnave cuvinte nir golnimea brut. Sunt o albin truditoare "Fardat" cu polenul Lunii. M ponegresc mereu lidacii Rujai cu roul Uniunii. Sunt, poate, nsui viitorul Poporului cu chip de salce Pe care-l mai nva chiorul Pe unde i-n ce fel s calce. Sunt cel ce vrea s cnte-n Pia A libertii dulci prescur, n gur c-un baston de gum, Cu un clu cazon n gur. Sunt pata cea de snge, zis Republica Moldoveneasc Ce-n loc s frig ucigaul, ncearc venic s-i zmbeasc. Sunt dorul care zboar peste Zagaz i apa nspumat Un fel de trist libertate Cu lacrimi mari ncoronat. Sunt Prutul singur i istoric, Ghimpata srm l rnete. l suge de-o vecie marea, El de-o vecie izvorte. Sunt doina, taina ei, pe care Nu poi s-o-nbui, nici s-o sperii Chiar dac-ar fi acoperit Cu-o mie una de Siberii.