n scoala primara a fost un elev bun. nsa la gimnaziu, n Linz nu s-a remarcat.

Potrivit dascalilor lui, a fost un elev inteligent, dar fara nicio dorinta de munca.
Nu i placeau stiintele naturale si matematica, era nclinat mai mult catre arta. n
1907, la 18 ani, Adolf avea ambitii sa devina un pictor cunoscut, ca marii lui idoli.
Dupa moartea parintilor, s-a mutat n 1907 la Viena, unde a ncercat sa se nscrie
la Academia de Arte Frumoase, dar nu a reusit sa treaca examenele de admitere.
Moartea mamei sale (21 decembrie 1907) l-a marcat mult. Dupa cum afirma el
nsusi, Klara Hitler a fost singura femeie pe care am fost n stare sa o iubesc.
Dovada poate fi un poem scris n memoria mamei sale. Timp de sase ani a dus o
viata mizera n cele mai sarace cartiere ale orasului, singura sursa de venit fiindu-i
ilustratele cu diferite cladiri din Viena, pe care le picta si vindea n cafenele.
La Viena a ntlnit conceptiile pe care avea sa le puna n aplicare dupa ce a
devenit cancelar al Germaniei. Printre precursorii ideologici, autori ai unor teorii
si discursuri sovine, antisemite, rasiste care l-au influentat au fost ideologul
antisemit, rasist, ocultist si escroc Jrg Lanz von Liebenfels, cavalerul Georg
Ritter von Schnerer, liderul Miscarii Pangermane (Alldeutsche Bewegung sau
Alldeutscher Verband), o grupare politica nationalist-sovina, si primarul Vienei,
Karl Lueger, fondatorul unui partid crestin de orientare virulent antisemita.
Exasperat de ceea ce el, Hitler, percepea a vedea n Viena o babilonie de rase, a
plecat n mai 1914 n Germania, la Mnchen, pe care l considera cu adevarat
german. Dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial, s-a nrolat voluntar n
armata germana (n Austria nu fusese acceptat pentru satisfacerea stagiului militar
pe motiv de debilitate fizica). Pe front a fost decorat cu Crucea de Fier clasa I
pentru capturarea unor soldati englezi. Sfrsitul razboiului l-a surprins ntr-un
spital, ranit n urma unui atac englez cu gaze de lupta.