Ca un zvon de vnturi line, peste noi, Pentru ca n suflet s-i simim chemarea, Cnd plecm genunchii, seara, amndoi; Pentru ca-n iubirea Lui s ne-mpreune, Cnd, cuprini de patimi, numele-I strigm, Pentru ca-n vecia Lui s ne cunune, Domnului s ne rugm. Zorica Lacu