CONTROLUL I AUTOREGLAREA

RISCULUI BANCAR

Student:
Andreea Alexandra Bancu

Timioara
2014

Copyright 2014 - Toate drepturile privind lucrarea de fa aparin autorului acesteia i sunt
protejate prin Legea dreptului de autor L8/1996, cu modificrile i completrile ulterioare.
Folosirea coninutului sau a unor pri din acesta fr acordul autorului se pedepsete conform
legilor in vigoare.

CUPRINS
1.

PROBLEME GENERALE, INTRODUCTIVE ................................................................. 1

2.

TIPURI DE RISC ............................................................................................................... 2

2.1.

2.1.1.

Riscul referitor la credit........................................................................................ 2

2.1.2.

Riscul referitor la dobanda ................................................................................... 2

2.1.3.

Riscul de lichiditate .............................................................................................. 2

2.1.4.

Riscul referitor la schimbul valutar ...................................................................... 2

2.2.

Riscuri de livrare.......................................................................................................... 2

2.2.1.

Riscul operational ................................................................................................. 2

2.2.2.

Riscul tehnologic .................................................................................................. 2

2.2.3.

Riscul produsului nou........................................................................................... 2

2.2.4.

Riscul strategiei noi .............................................................................................. 2

2.3.

Riscuri de mediu .......................................................................................................... 2

2.3.1.

Riscul de furt ........................................................................................................ 3

2.3.2.

Riscuri economice ................................................................................................ 3

2.3.3.

Riscul referitor la competitori............................................................................... 3

2.3.4.

Riscul de reglementare ......................................................................................... 3

2.4.

Riscurile de produs ...................................................................................................... 3

2.4.1.

Riscul de strategie................................................................................................. 3

2.4.2.

Riscul resurselor umane........................................................................................ 3

2.4.3.

Riscul de marchandise .......................................................................................... 3

2.5.

Riscurile pietei de capital............................................................................................. 3

2.5.1.

Riscul referitor la discount ................................................................................... 3

2.5.2.

Riscul de baza....................................................................................................... 3

2.6.
3.

Risuri financiare........................................................................................................... 2

Alte riscuri ................................................................................................................... 3

CONTROLUL I MANAGEMENTUL RISCURILOR ................................................... 4

4. MSURI DE PRECAUIE ALE BNCII NAIONALE ROMNE

(AUTOREGLAREA) ................................................................................................................. 5
5.

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 6

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

CONTROLUL SI AUTOREGLAREA RISCULUI BANCAR

1. PROBLEME GENERALE, INTRODUCTIVE
Piata financiara este extrem de volatila datorita influentelor a mai multor factori,
obiectivi si subiectivi. Institutiile de credit sunt constiente de faptul ca o maximizare a
profitului implica automat si asumarea unui risc mai mare. Majoritatea definitiilor ale
riscului si ale managementul riscurilor in domeniul riscului financiar sunt impartite. Din
acest punct de vedere este vorba de pierderi neateptate ale activelor bancii, pierderi cauzate
de piata, credit sau riscurile de lichiditate.
Riscurile pot afecta considerabil banca sau institutia de credit, un impact in pierderi
directe si totodata un impact ce consta in efecte asupra clientilor sai, personalului,
partenerilor de afaceri sau chiar si asupra autoritatii bancare supreme.
Toate riscurile trebuie luate in considerare si vazute ca niste complexe de risc, de obiei
independente prin targete comune sau tinut cont de faptul ca un risc il poate induce pe altul.
Ca o consecinta, operatiunile desfasurate de o banca genereaza permanent o anumita
expunere la riscuri. De asemenea, bancile sunt expuse la toate riscurile la care sunt expuse si
clientii lor. Principalele riscuri in care o banca poate fi implicata le puteti vedea in figura 1.

Riscuri financiare
Riscul referitor la credit
Riscul referitor la dobanda
Riscul de lichiditate
Riscul referitor la schimbul valutar

Alte riscuri
Riscul de frauda
Riscul de piata
Riscurl referitor la tara debitorului

Riscuri de livrare
Riscul operational
Riscul tehnologic
Riscul produsului nou
Riscul strategiei noi

Riscuri de mediu
Riscul de furt
Riscuri economice
Riscul referitor la competitori
Riscul de reglementare

Riscurile pietei de capital

Riscurile de produs

Riscul referitor la discount

Riscul de baza

Riscul de strategie
Riscul resurselor umane
Riscul de marchandise

Figura 1. Tipurile majore de risc bancar

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

2. TIPURI DE RISC
2.1. Risuri financiare
Riscurile financiare provin din orice tranzactie de business operata de catre banca, care
este expusa unei posibila pierdere. Cele mai importante sunt riscuri financiare au fost
enumerate in figura precedenta.
2.1.1. Riscul referitor la credit
Acest risc poate fi definit ca riscul de esec in ceea ce priveste conditiile din contract
pentru unul din cei care opereaza o tranzactie finaciara, aceasta determinand la suferinta
unei pierderi din partea celui care detine activele.
2.1.2. Riscul referitor la dobanda
Un obiectiv fundamental al bancilor este sa imprumute fonduri la o anumita rata, si sa le
sub-imprumute la o rata mai mare. Riscul referitor la dobanda implica efecte in schimburi de
profitabilitate in dobanzile de pe piata. Acest risc se refera la fluctuatile de dobanda de pe
piata, care afecteaza profitul obtinut de client precum si gradul de indatorare al bancii.
2.1.3. Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate apare atunci cand banca nu este capabila sa isi atinga obligatiile de
plata dincolo de data lor scadenta. Acest risc apare din cauza cash flow-ului activelor si a
datoriilor care nu se potrivesc. In functie de marimea resurselor, bancile ofera imprumuturi
pe termen scurt sau lung. Aceasta duce la riscul ca cei care au depozite la banca sa isi
retraga fondurile, si atunci banca nu va mai fi capabila sa isi efectueze platile catre clienti,
doar printr-un nou depozit aditional, la un cost mai mare sau prin vanzare silita a activelor,
probabil la un cost foarte mic.
2.1.4. Riscul referitor la schimbul valutar
Acest risc este in stransa legatura cu riscul de lichiditate si cel referitor la dobanda, si
provine din nepotrivirea monedei din timpul respectiv cu activele si pasivele bancii. Astfel,
moneda poate fluctua intr-o directie neasteptata sau mai mult decat a fost anticipata.
2.2. Riscuri de livrare
2.2.1. Riscul operational
Riscul operational reprezinta abilitatea bancii de a oferi servicii financiare intr-un mod
profitabil. Cele mai importante elemente sunt abilitatea de a oferi aceste tipuri de servicii si
controlul asupra asocierii lor cu alte servicii.
2.2.2. Riscul tehnologic
Riscul tehnologic se refera la riscul ca sistemul sa devina ineficient datorita
implementarii a noi sisteme de operare.
2.2.3. Riscul produsului nou
Acest risc este pericolul asociat cu introducerea pe piata a noi produse si servicii bancare.
Mai putina cerere decat anticipata, costuri mai mari decat anticipate, lipsa managementului
profesionist in piete noi, toate acestea pot duce la probleme asociate cu produsele noi.
2.2.4. Riscul strategiei noi
Riscul strategiei noi se refera la abilitatea bancii de a selecta geografic zonele care pot fi
profitabile pentru banca in cadrul unui mediu complex din viitor.
2.3.Riscuri de mediu

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

2.3.1. Riscul de furt

Furtul sau hotia din partea ofiterilor bancii sau a angajatiilor trebuie cu grija controlat
impotriva pierderilor majore.
2.3.2. Riscuri economice
Asociate cu factori economici nationali sau regionali, riscurile economice pot afecta usor
performanta bancilor.
2.3.3. Riscul referitor la competitori
Acest risc provine din cauza faptului ca tot mai multe firme financiare si non-financiare
pot oferi servicii si produse financiare.
2.3.4. Riscul de reglementare
Riscul se refera la riscurile care provin din schimburi ale legislatiei sau aparenta de noi
obligatii care pot schimba in mod nefavorabil avantajele unei banci fata de competitorii sai.
2.4.Riscurile de produs
2.4.1. Riscul de strategie
Acest risc este asumat de toate liniile financiare din cauza competitiei. Un exemplu bun
in acest sens este disparitia pietelor traditionale cu credite mari la riscuri foarte mici pentru
companii, acestea fiind inlocuite de acte comerciale.
2.4.2. Riscul resurselor umane
Greu de masurat, riscul resurselor umane este rezultatul activitatii personalului:
recrutarile, trainingul, motivatia si mentenanta specialistilor. Daca un specialist paraseste
locul lui de munca, o parte sau chiar toata activitatea din departamentul sau poate fi
compromisa.
2.4.3. Riscul de marchandise
Preturile marfurilor pot afecta bancile, la fel si pe alti creditori si pot avea impact general
asupra debitorilor si a depozitelor.
2.5.Riscurile pietei de capital
2.5.1. Riscul referitor la discount
Riscul de discount este un tip de risc particular, care implica si competitorii unei banci.
Se refera la banii transferati intre bancile nationale si internationale. Acest risc este bine
controlat prin utilizarea unor tehnologii sofisticate pentru platile efectuate. Astfel, se
efectueaza o singura plata la final de zi, pentru a evita numeroasele tranzactii individuale.
2.5.2. Riscul de baza
Riscul de baza este mai mult o variatie a riscului de moneda. Pentru a se proteja
impotriva dobanzilor din tranzactii se folosesc varietati ale activelor. Institutiile financiare,
bancile comerciale isi administreaza singure riscurile din activitatea de imprumut financiar,
dar acest risc se refera si la acela al tranzactiilor.
2.6.Alte riscuri
Riscul de frauda, riscul de piata si riscul referitor la tara debitorului sunt alte cateva tipuri
majore de riscuri care pot aparea datorita pozitiei financiare a debitorului, sau a variatiei
preturilor de pe piata a valorilor financiare.

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

3. CONTROLUL I MANAGEMENTUL RISCURILOR

In zilele noastre nu exista un system general acceptat de management al riscurilor.
Capacitatile bancilor sa se asigure impotriva riscului excesiv depinde de:

Marimea capitalului;
Calitatea managementului bancar;
Expertiza tehnica;
Personalul experimentat in corespondenta cu segmentul de market.

Bancile trebuie sa aiba systemul lor propriu de monitorizare si control al riscurilor. In

general, masurile prudente ale bancilor impotriva riscurilor pot fi urmatoarele:

Managementul trebuie sa fie precaut in legatura cu riscurile ce rezulta din activitatea

bancii si trebuie sa fie in stare sa le mosoare, monitorizeze si controla aceste tipuri de
risc;
Banca trebuie sa aiba politici clare, la fel ca si masuri impotriva riscurilor si
procedure de control;
Managementul trebuie sa stabileasca limite interne de risc;
Period, sa se emita rapoarte, acestea sa fie analizate si controlate de controlori interni
ai bancii ( de exemplu, auditori interni).

In multe tari din lume, rezerva minima obligatorie reprezinta un instrument al politicii
monetare. Banca Centrala supervizeaza indicia de lichiditate care stabilesc ratingul general
al bancilor. Acesti indici sunt calculati in baza rapoartelor financiare prezentate periodic la
Banca Centrala sau in cazul unui control.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea unei persoane fizice sau juridice, ori banca, de a face
fata angajamentelor luand in considerare resursele care constituie patrimonial sau activele.
Solvabilitatea este interesanta atunci cand se imprumuta un credit, oferind identificarea unei
posibile ne-returnare a unei plati in termenul limita stabilit. Pentru banci, solvabilitatea
reprezinta capacitatea de a acoperi pierderile pentru creditele acordate fara sa afecteze
platile depozitelor.
Rolul major al autoritatilor de supervizare este acela de a preveni riscul systematic prin
promovarea evifienta a supervizarii bancare, care poate sa asigure atingerea stabilitatii si a
viabilitatii sistemului bancar.
In acest sens, in Romania, a fost necesara implementarea unui sistem de rating bancar si
a unui sistem de alarma din timp. Acest sistem reprezinta un instrument eficient in evaluarea
institutiilor bancare cu scopul de a identifica bancile care sunt ineficiente din punct de
vedere financiar si operational. Sistemul de rating este bazat pe evaluarea a sase elemente de
baza: capitalul adecvat, calitatea activelor, managementul, castigurile, lichiditatile. Fiecare
component este evaluata pe o scara de la 1 la 5, luand in considerare performanta bancii.
Astfel, 1 reprezinta cel mai inalt nivel, si 5 cel mai scazut.

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

4. MSURI DE PRECAUIE
(AUTOREGLAREA)

ALE

BNCII

5
NAIONALE

ROMNE

In Romania, pentru determinarea necesarului specific de provizioane pentru riscurile de

credit in legatura cu un anume credit sau investitie, sub politicile Bancii Nationale, este
necesar sa se parcurga pasii din figura 2.

Acordarea de credite sau investitii in

categoria de risc corespunzatoare
Determinarea bazei de calcul pentru
provizioane de risc de credit specifice
Aplicarea unui coeficient de provizion
asupra bazei de calcul obtinuta
Figura 2. Pasii de parcurs in cazul in care se doreste determinarea provizioanelor bancare
In Romania, imprumuturile de credit sunt acordate sub politicile interne ale bancii
respective, care sunt in acord cu directivele Bancii Nationale a Romaniei.
Masurile principale de prudenta stabilite de Banca Nationala a Romaniei sunt
urmatoarele:
1) Clasificarea creditelor si a investitiilor, precum si stabilirea ajustarilor si folosirea
provizioanelor de risc de credit specific
Bancile sunt obligate de Banca Nationala sa raporteze situatia clasificarii
creditelor, precum si a provizioanelor de risc de credit necesare, impreuna cu situatia
clasificarii investitiilor cu bancile si necesarul de provizion aferent.
Clasificarea creditelor si a investitiilor se face in felul urmator: standard, watch
(doar pentru credite acordate clientilor din sectorul non-bancar), substandard, nesigure si
pierderi. Aceasta clasificare se face in urma evaluarii prin serviciu de indatoare si
initierea de proceduri legale.
2) Imprumuturile largi
Nivelul expunerilor largi nu ar trebui sa depaseasca 20% din totalul fondurilor
detinute de banca, si suma totala a expunerilor largi nu ar trebui sa depaseasca de 8 ori
nivelul fondurilor detinute de banca. Bancile sunt obligate sa raporteze Bancii Nationale
situatia imprumuturilor largi, nivelul net al imprumuturilor personalului din interiorul
bancii si respectiv stafful bancii, familiilor lor, prin formularul aferent.
3) Nivelul minim de capital al bancilor, stabilit in totalitate de Banca Nationala a Romaniei
4) Rata de solvabilitate
Consideran limitarile de credit de risc, bancile sunt silite: sa aiba proceduri
administrative adecvate si proceduri de control intern care sa permita supervizarea si
managementul riscului de credit, precum si fragmentarea indicatorilor de solvabilitate, a
expunerilor largi, a imprumuturilor garantate angajatiilor bancii si a familiilor lor; sa

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

asigure referentierea adecvata dovezilor contabile, care ar trebui sa reprezinte fundatia

prudentei rapoartelor bancare; sa codifice, numeasca si sa tina inregistrarile pentru
fiecare persoana fizica sau juridica care reprezinta un debitor unic (coduri alfa numerice,
precum si data inregistrarii lor, follow-up pentru modificari); sa concluda tranzactiile
care duc la expuneri largi bazate pe decizia luata de Bordul de Directori si a Comitetului;
sa garanteze credite angajatilor bancii numai cu acordul Bordului de Directori, pe baza
unor norme stabilite.
5) Imprumuturile acordate debitorilor care sunt intr-o relatie speciala cu banca, numai
prin respectarea conditiilor prevazute de normele Bancii Nationale a Romaniei
6) Lichiditatea
Rezervele proprii ale bancii sunt compuse din capitalul propriu si capitalul aditional.
5. BIBLIOGRAFIE
Bessis, J. (2010). In J. Bessis, Risk Management in Banking. Sussex, Great Britain: John Wiley
& Sons Ltd.
Bowlin, O. D., Martin, J., & Scott, D. F. (1980). Guide to financial analysis. New York: Mc
Graw-Hill Publishing House.
Brown, R. F. (2000). Investment analysis and portfolio management. San Diego, California:
Harcourt College Publishers.
Bue, L. (2005). Analiza economico-financiar. Bucharest: Economica Ed.
Cohen, E. (1990). Analyse financire. Paris: Economica Ed.
Ehrhardt, M. C., & Brigham, E. F. (2011). Corporate finance: A focused Approach. Mason,
USA: Cengage Learning.
Mayes, T., & Shank, T. M. (2010). Financial analysis with Microsoft Excel 5th edition. Mason,
USA: Cengage Learning.
Mishkin, S. F. (2004). The economics of money, banking and financial markets 7th edition.
Boston: Pearson Ed.