Nerespectarea Standardelor de Stat este urmérits conform legit. Reproducerea interzis& 44 Pag. PRETUL LET 4,25 a eee REPUBLICA SOCIAUSTA STANDARD DE STAT 1 ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1957/3-88 COMITETUD NATIONAL Jolocuier PENTRU STIINTA ACUSTICA IN CONSTRUCT $I STAS 1081/8-14 ‘SI TEHNO! v ORI INSTITUTUL ROMAN cree (Clasificarea alfanumeried DE Torminologie aie STANDARDIZARE acousrics | ACOUSTIQUE AKVCTINEA BUILDING AND. TRANSPORT ACOUSTIQUE DES BATIMENTS | AKYGTHKA,B CTPOUTEA. “acoustics ET DES TRANSPORTS CTBE IB TPAHCHOPTAX “Terminology | "Terminotogie ‘Topxuuanorus a 1 GENERALITATT 1.1 Obieet si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste principalii termeni si definitiile aeestora folosifi in acustica fn construc{ii si a mijloacelor de transport. ‘Acustica in construefii reprezint’ acel domeniu al acustieii care se ocupl cu tehnica protoctiei impotriva zgomotelor si asiguririi bunei functionalititi acustice in ineliperile clidi- Tilor, ansamblurilor de clidiri si a spafiilor dintre acestea. “Acustica mijloacelor de transport reprezinti acel domeniu al acusticii care se ocup’ ca studiul surselor de zgomot ale oiilor de transport auto, navale, aeriene ete., precum si eu tehnica protectiei gi combaterii acestora, 1.2 Standarde conexe STAS 737/12-87 Sistemul International de Unitifi (SI) Unitifi ale m&rimilor carac- teristice acusticii STAS 1957/1-88 Acustica. Acustica fiziet, Terminologie STAS 6156-86 Acustica in construetil. Protectia impotriva zgomotului.{n _con- structii civile si social-oulturale. Limite admisibilo yi parametri de izolare acustic’ : STAS 6161/1-79 Acustica in construefii. Masurarea nivelului de zgomot in constructii civile. Metodi de misurare STAS 6161/2-79 Acustica in constructil. Msurarea capaciti{ii de izolare la zgomot aerian a clementelor despirtitoare de constructii si a fajadelor. Metod’ de misurare STAS 6161/3-82 Acustica in construcfii. Determinarea nivelului de zgomot in locali- tafile urbane. Metod’ de determinare - STAS 6161/4-79 Acustica in constructii. Masurarea capacitiitii de izolaré 1a Zgomot de impact a elementelor de constructii..Metedi. de misurare STAS 6001-84 Acustica in constructii. Durata de reverbera{ie int inciperile din A cliditi. Metodi de determinare STAS 7150-77 Acustica in industrie. Metode de mitsurare a nivelului de zgomo’ in industri STAS $084/1-76 Acustica in construetii. Materiale izolatoare de vibrafii mccanice, Determinarea calititilor elastice in. regim de acfionare . dinamic AS 8084/2-76 Acustica in construetii. Materiale amortizoare de vibrafii mecanice, Determinarea calitifilor clastice in: regim-de-eotionare dinamic STAS 6661-82 Acustica in transporturi. Zgomote emise de vehicule care: cireuli pe sine. Metode de misurare gi limite admisibile © AS 10183/1-75 Acustica in transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avionne pe aeroporturi si in vecinitatea acestora, Metod de masurare STAS 10922/1-77 Acustica in transporturi, Certificarea acustic’ a acronavelor. Limite admisibile ale nivelului de zgomot produs de avioanele usoare 81 8 eu elice EST OTL CENTRAL DE cenceTane, | Anrobet 4 : ITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, | ARS J? oan De staNDARotzane | Dal Inti in veoare: IN CONSTRUCTIL Bd. Ilie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1998-07-01 nang Eo Cnet flee at? Cnst - 81 Economia, Construe}‘BEAS 1907/8-65 2 TBRMINOLOGIE per, en | 1 Termen Semnal sonor util Semnal sonor inutil (perturbator) semnalului sonor Clase de randament acustic Zgomot: stationar Definifie sau relajie de caleul Grup de unde directe provenind de la o sursi acus- tick sau un grup de surse acustice, ntr-o anumiti zoni a unei hale industriale si asupra cdirora persoa- nele din zona respectivit isi indreaptd atentia in scopul bunei desfiguriti a procesului muneii gi a realiztirii condifiilor de securitate colectivi si in- dividual Grup de unde directe provenind de la sursele acustice care nu intereseaz’ in mod special per- soanele dintr-o hal industrials, (ntr-o anumitt zonii a acesteia, precum gi grupul de unde reflectate de clementele de constructic delimitatoare ale halei, provenite do la toate sursele acustice care funefioneazi in hali Indice definit de expresia : ws. 2a —B But B, in care Ex densitatea de energie a semnalului sonor util, in picojouli pe metra cub HE, densitatea de enetgic a somnalniui sonor perturbator, in picojouli pe metru cub Ordinale care caracterizeazi diferite intervale de valori pe care le poate avea indicele de utilizare a semnalului sonor’ Zgom ot _caracterizat prin nivel constant in timp 190 1 12 Zgornot_aleatoriu Sunet vobulat Zgomot alb Zgomot colorat Zgomot rox Zgomot structural Zgomot din instalatii Zgomot al cirui nivel variazt intimplitor in timp Sunet a cirui freevenfit variazi periodic in jurul unei_valori_ medi Sunet complex, al cirui spectru funcfie de frec- ven{ii_este continu, avind valoarea medie a energie! acustice, raportati 1a un hertz, constant intr-o band’ de freoven{% suficient de largi Sunet complex al cri spectra fancfie de free- ven(% este continua, valoarea medie a energiei acustice Variind cu freevenfa dup o anumith lege Zgomot colorat la care, in urma unei_analize de freeventi ficuti in benai de 1/1 octavik. energia acustics scade cu 3 dB/octavi Zgomot_care se_propagi prin corpuri_solide Zgomot receptionat in interiorul unei unitiifi fune- fionale datorat funcffonirii unor instalafii dintr-o alth unitate functional 13 4 Loviturs de berbee Zgomot aerian Zgomot caracteristic ce se produce intr-o rejea de instalatic sanitar’ datorati suprapr survenite in mod bruse (inchidere sau deschidere rapids de vane) Zgomot produs intt-o inetpere dintr-o unitate functional, care se propagi prin mediul aerian al incéperii respective pint la elementele de construc- tie despiirtitoare (pereti, plangee), prin interme- Giul edrora este radiat in inciperile adiacenteane STAS 1957/3-88 Isr. ert. Termen Definipie sau relatie de calcul 15. | Zgomotul unui vehicul in . | Zgomot aerian emis de un vehicn! in iigcare ‘migeare opservatit determing. pentru: 4 = regim curent de iru! = reat de acedlerare’ = regim de trinare 2 In corul vehieulelor de transport tn comun se determing si entra ~"plecarea din statie; = sires in state, 16 | Zgomotul unui vehieul in Zgomot aerian emis de un vehicul la care motoral stafionare funefioneaz’t in gol OBSERVATIE ~ Se deteriind pentra = functionarea_ propriazish a" motoralal = evacuaren gazelor (sumai pentea vehicule cx motoare eu frdere intern) 11_| Zgomot_aerodinamie Zgomot datorat evacuirli_gazului in_atmosferit 18 | Zgomot turbionar Sunet_monocromatie datorat formirii turbioane- Jor in spatele unui corp care se deplaseaz’ intr-un mediu fluid, avind freevenfa egal, en freevenfa de formare '& turbioanelor 19 | Zgomot de imps Zgomot care ia nastere sub formi de sunet struc \ tural, produs prin lovirea unui element de con- structie gf care este radiat in incipere sub form’ de : zgomot_nerian 20 | Ciocan de impact Dispozitiv standardizat de lovire, agezat pe ele- mental de constracfle a clrui izolare fonich se _| veriticn : 21 | Zgomot de impact Zgomot de impact produs eu ajutorul ciocanului standardizat de impact © incipere sau un grup do inckperi care necesiti o limitare a nivelului de presiune acustie% a zgomo- tului produs sau declangat din afara lor de surse ce nu pot fi inliturate sau reglementate de cel care foloseste unitatea 1 22 | Unitate func 23. | Confort Mirime de stare care caracterizeazi in totalitate influenta mediului inconjuritor asupra organis- r mata uman t OBSERVATIE — Mirimea de stare poate fl cantiatea total Se-energie a informatis) pe care sul iferte forme © primeyte Srganismu uman Confort acustic Confortul considerat din punct de vedero al recep- {ionirii semnalelor acustice, care se asigur’. prin limitarea nivelului de presiime acusties a zgomo- ‘tului (considerat din punct de vedere fiziologic) 25 | Curb’ de definitie a Curba de zgomot care limiteaa’ superior spectrul 1 lnzomotulai (C2) unui zgomot reprezentat prin Valori ale nivelului | de zgomot, rerultate in urma analiza in enti de_0 octavs 1 26 | Categorie de confort acustic | Totalitate a unitifilor funefionale carseterizate prin aceea e% nivelul de zgomot echivalent: interior trebuie si fie mai mic decit o anumit’ curbi de definitie (C2) 27 | Bnergie direct’ (intr-o Energie purtat{ de undele progresive ce pornese |__| inc’ipere) de Ia sursa de zgomot existenti in ine ipere ""38""| sunergie reflectati Energie purtati de tndele reflectate de witre su- ' (intr-o inciipere) jetele delimitatoare ale inckperit 29 | Bnergie absorbit’s Energie absorbit’ de suprafefele delimita toare ale inedperii |SPAS 1967/3-88 Ir. ert.| ‘Termen Definitie sau relatie de caleul 30 Energie transmisi (dintr-o inedpere in alta) Fracfiune din energia emisi de o anumith sursit intz-o inelipere, transmisi dincolo de elementele delimitatoare ale acesteia 3h 32 33 Factor de directivitate Rezistenja Ia flux de aer Reristentii specified la flux de aer Factor care depinde de pozifia sursei sonore in raport cu supratefele delimitatoare ale unei incii- peri si care indicX modul de repartizare a energiet fn jurul sursei OBSERVATIE fentral wet ans plu: dacs surea este amplasata tn ach este amplasata tntrun colt Raportul dintre diferenga de presiune intre fetele ‘unei probe gi volumul de aer ce trece in unitatea de ‘timp, prin tnitatea de suprafat’ a probei (in cazul trecerii aerului in mod forjat_prin probis) Raportul dintre rezistenta la flux de aer si intl jimea_probel 34 Arie de absorbjie echivalenti, Aria unei suprafefe eu coeficientul de absorbtie egal cu 1, care in cazul distribugiei uniforme a su- netului ar putea sk absoarbi aceeasi cantitate de energie acustic’ pe care o absoarbe intreaga supra- faj a incSperii, impreunt cu obiectele co se gisese in ea. tn funcfie de suprafefele caracteristice ale ined perii S,, in m’, gi de coeficientii lor de absorbfie Gy lao frecvenja dati, aria de absorbjie echivar lent A, se caleuleaz’) cu relatia: A= Za -8, (m? UA) OBSERVATID: Unitaten de absorbtie (UA) reprezint absorbtla fteustich corespunzitoare une! suprafele de 1m earacterizath de ti coeficient de absorbite 2 = ‘Tratamente acustice absorbante ‘Materiale sau structuri special aleituite caracte- rizate printr-un coeficient_de_absorbjie_ridicat 36 37 Absorbanfi acustiei porosi Absorbanti acustici porogi eu schelet rigid Materiale avind pori deschigi la suprafafa expust contactului cu sunetul OBSERVATHE — In caval absorbantior seustich porosl, undete feastice inedente pe clement Ge consrucle acute absorban. Drovosea esate aerull, in port ateialul. Dat fo" Tenulul de frecare dintre coloanele deer si perehit poilor, Gergia_acustet se transforma energie termich Absorbanti acustict porosi ai ciror pori nu sufer’ deform&ri sub actiunea undelor_acustice 38 Absorban{i acustici porost cu schelet flexibil Absorbanfi acustici porosi ai ciror schelet nu 9 fosbrigidizat cu un liant corespunziitor i su deformiri sub actiunea undelor acustice 39 40 Rezonator (eu sistem acustie absorbant) ‘Rezonator Helmholz Sistem la care absorbjia energiei incidente produce fenomen de rezonanti_a unor_cavititi Rezonator constituit dintr-o eavitate unit prin- tr-un orificiu eu aerul din inc&pere OBSERVATIE — Deck dimensiunile rezonatorulut slut mci {it comparatie ev lungimes de und acusted, el poate fi consi- flerat edn sistem ou tn singue grad de libertate la care element Inertial este reprerentat de masa serulut din orifieu, far elemental tlastig este acral euprins In cavitate. Fezonatorul este cu ait mai ficient eu elt in orficlt se opune o rezistenti de frecare mal fare a seri care oseleazd Rezonatori cuplati Rezonatori realizafi dintr-un ecran perforat_am- plasat la o anumiti distan{4 de o supratatt rigid o-—5— STAS 1957/3-88 Nr. ert, ‘Termen Definitie sau relagie de calcul 42. | Factor acustic de structuri | Factor adimensional, caracteristic. materialelor poroase, care ia in considerare influenfa, structurii geomettice @ porilor asupra fenomenulni de tre- cere a nerului prin structur’, avind valoare cuprinsi intre 1... 4 43 | Atenuator acustic Sisteme dispuse in canalele prin cat aerodinamice comuniet. eu atmosfera in seopul re- Aucerii zgomotulni_aerodinamic 44 | Atenuator acustic activ Atenuator acustic In eare reducerea zgomotuluil | se fuce prin folosires materialelor fonoabsdrbante 45 | Atenuator acustic reactiv Atenuator acustic Ia’ care reducerea 2gomotulai se face pe baza fenomenului de detenta (clestindere) a fuidelor in migeare, la_schimbarea sectiunilor | Constant: definité de relatia : Sia R ine 46 | Constant acustied a inckper (nm?) in caro S suprafata total a inciperii, in metsi pitrafi; 2 ,coeficientul de absorbfie mediu_al_inctperii 47 | Drum liber mijlociu Media distantelor parcurse de o und acusties intr-o ineint& inchisi, intre dou reflexii succesive (medic caleulati pentra un numir mare de astfel de reflexii si pentru toate direcfiile inifiale de pro- pagare) 48. | Duratt do reverberatie ‘Timpul necesar pentru ca nivelul initial al intensi- proprie Uifii sonore in regim stationar intr-un anumit punct gi pentru o freevenfi dati si descreasei, dup incetarea emisiunii sursei, eu 60 dB OBSERVATIE — In carul.spatillor carseterieate printe-un etmp| peustic aie, im care dupl tntrerupereaeitisit surseldescrey terea energie! are loe in mod continua, dursta de reverberate se" determing cu relia eae : Secnieeee 49 Ecou multiplu Succesiune de ecouri simple provenind de la aceeasi_sursi si percepute in_mod distinct 50 | Beou de fluturare Succesiune rapid de reflexii intre douk supra- fete in general paralele, mat sreflectante decit restul inciperii 51 | Constanti de atenuare Logaritm natural al raportului dintre densititile a sunetului in aer de energie misurate in dow% puncte situate la dis- tanta de 1m pe directia de propagare 52 | Factor de claritate acustie’, | Raportul dintre densitatea de energie acusties utili si densitatea de energie acusties. perturba- toare, ‘inregistrate intr-un anumit punctSTAS 1957/3-88 live. ort Termen Definitie sau relatie de caleul 53 | Neregularitate de freevenfi | Muirimea care caracterizeaz variatia nivelului de |zomot intr-un punet din incipere pentru o ant- lmité band’ de frecvenpis si este dati de relafia : y= 22 Sy (ABH) : a ) lin care P, valorile maxime, in decibeli, corespanzitoare ‘curbei de variagie a nivelului presiunii acustice intr-un punct, in functie de freeventi ; Ip, valorile minime, in decibeli, corespunziitoare carbei de variafie » nivelului presiunit acus- tice intr-un punet, in functie de freeventi; |Af banda de freevenje pentra care sa ficut de- terminarea, in hertzi 54 | Logatom Grupare de 3 xan 4 litere (dintre care cele extreme sint intotdeatna_consoane) care nu are inteles pentru o amumiti limba 55 | Procent de artieulagie Mirime pentru . caracterizarea inteligibilitii sunetului intro sali de audifie. Se caleuleark conform STAS 9783/1-84 56 | Coeficient de uniformitate | Marime care exprim’ modul de variafie a nivelu- spatial de-a Inngul unei | iui de zgomot de-a Iungul unei direetii de misu- directii rare conform STAS 9783/2-84 5T | Coeticient de uniformitate | Miirime care exprimi variatia nivelului de zgomot global in spatiu conform STAS 9783/2-34 Indice de difuzitate direefio- | Caracteristick co exprim’ aportul undelor reflee- 58 | nali ‘tate de suprafefele delimitatoare ale unei inei- peri in raport cu ‘undele directe sosite intr-un punet de auditie. Se caleuleari conform STAS 9783/3-84 59 | Factor acustie de reliet Factor de corectie ce fine seama de intluenja conditiilor meteorologice si de relief asupra aba- terit de la legea de propagare liber’, a undelor sferice 60 | Factor acustic de sursi Factor de coreetie ce tine seama de influenta na- ‘turii surselor asupra abaterii de la legea de propa- gare a undelor sferice 61_|_Eeran acustio Obstacol agezat in calea propagiirii undelor 62 | Beran acustic natural ‘Beran acustic constituit din elemente de vegetatie sau relief 63. | Harti: acustien, Reprezentare graficd continind indieii de apreciere ‘a zgomotului, determinafi intz-o perioadii caracte- ristied, pentru diverse puncte 64 | Microzonare acustie’ Impirtirea unui ansamblu urban sau rural in zone de confort acustic 65. | Masuri active de combatere | Actiuni indreptate direct asupra surselor, in scopul a zgomotulni reducerii nivelului de intensitate a zgomotulut produs de acestea 66 | Masnri pasive de combatere | Actiuni de ordin constructiy sau urbanistic ew @ zgomotului Seopul de a reduce nivelul de intensitate al zgo- motului produs de diferite surse fixe sau provenite Gin traficI -T- STAS 1957/3-88 r Ir. ort " Termen Definitie sau relatie de calcul 67 | Masuri administrative de Actiuni care nu fac parte din sfera tehnick de pro- combatere a zgomotului bleme de combatere a zgomotelor gi care sint de naturi si determine anumite reglementiri, ca de exemplu : cea referitoare Ja regimul de trafic pe diferite tipuri de artere, in perioadele caracteris- tice ale zilei, la modul de Iueru al surselor indus- triale, la stabilirea unui anumit regim fonic limité pentru sursele de uz personal (radio, televizor ete.) 68 | Fenomen de coincident’ Caz particular de rezonanfi care are loc Ia coinci- denja dintre freeventele componentelor tangentiale ale “undelor oblice ce ead pe un element de i constructie si freeventele proprii tangenfiale ale elementului. Pentru aceste rezonante rezulié o transmisie maxim’ a zgomotului prin elementele de constructio 69 | ZonA de coincidentis Bandi de frecvenfis in care se produce fenomenul ye de coincident’ : 70 | Tronsmisia zgomotului pe Propagarea zgomotului care are loc intre dou diagonal’ inctiperi, dintre care‘una de emisie iar cealalti de reveptie, care nu au decit o muchie comuna 71 | OX colaterale Orice alte ci de transmisie a zgomotului dintr-o incipere in alta, in afara ciii de transmitere prin clementul de constructie ce desparte cele dowk inediperi 72 | Domeniul de frecvento Banda de_frecven{% cuprinsi in intervalul 100... | . Tuat in considerare in teh- |... 3150 Hz : niea de izolare fonick 73 | Nivel de zgomot exterior Nivel de presiune acustic’ provenit de Ia surse elidinit ' exterioare clidirii, determinat conform STAS 6161/1,2-79 74 | Nivel de zgomot exterior Nivel de zgomot exterior clAdirii produs de anu- clidirii, corespunziitor unei | mite surse, care se mentine constant intr-o anu- aefituni a, mit’ perioad’s de timp t, 75. | Nivel de zgomot interior Nivel de presiune acustic’ intro unitate funo- clidirii ional, rezultat din pitrundorea zgomotului exterior unititii funefionale OBSERVATIE — In carul in care unitates functionals consté @int-un ansamitu de ineiperi (de exemplu apartament), prin ul de 2gomot interior unitath functionale se inflege cal'mal Fldieat nively Ly Inegistrat Intro Incapere destinath tne! act ‘SUH continue feamert de 2l, Dire ete) 76 | Nivel de zgomot interior ‘Niel de zgomot produs de anumit e surse exteri- clidirii, corespunzitor unei. | oare clidirii ce se menfine constant in interior, acfiuni’ a, fintr-o anumiti perioadi de timp t, 77 | Nivel de zgomot echivalent | Media ponderati a nivelurilor de zgomot inre- gistrate intr-un anumit interval de timp, caleulats eu relafia : afytie mts Toes = o-¥ t+ 106 ce in care L, nivelul de zgomot in timpul t,, in decibelt ; ; timpal in care zgomotul pistreazs un anumit nivel, in secunde; q coeficient avind Valoarea 4 pentru zgomote curente din constructii si trafie pe striizi gi 3 pentru orice alt zgomot ; P interval de timp, in secunde | : ; ee aSTAS 1957/3-¢ 88, [Nr. crt. ‘Termen Definifie sau relapie de calenl 78 7 3 a cy wr Nivel de zgomot continu, echivalent, | Niverat agomotulat ae impact Nivelul zgomotului de impact normalizat Reduccrea nivelului 2g0- motului de impact nor- malizat Capacitate de izolare acustied brut Sinonim : Diferen{i de nivel acustic Capacitate de izolare acustio’ normalizati Sinonim : Diferenfa normalizati: de nivel acustie Tndice de atenuare Nivelul unui zgomot constant iti timp caro, actio- nind continun pe durata unei zile de mune%, are acelagi efect ca si nivelurile globale ponderate ale zgomotelor reale, misurate in cursul aceleiagi peri- oade de timp ‘Nivelul gomotului produs intro unitate Tuncyio- nali, eind pe plangeul de deasupra acesteia actio- neazi direct un ciocan de impact Nivelul 2gomotului de impact standardizat L,, ‘ee se recepfioneazi intr-o inedpere vind aria de absorbjie echivalenti Ay = 10 m? UA, caleulat cu relafia: 1, —10 eae (aB) in care ‘Lj nivelul zgomotului de impact masurat, in deci- deli; E A aria’ de absorbfie echivalent’ reali, corespun- zitoare ineiperii de receptie, in metri pitrafi ‘unitigi absorbti Ap aria de absorbtio echivalenti.de refering’ egal eu 10 m* unitafi absorbtio : Diferonja dintre nivelul 2gomotulai de impact standardizat corespunzitor — plangeului gi acela corespunziitor plangeului ou_pardoseali Diferenja dintre nivelurile de zgomot din imei perea de emisie I, gi coa de receptio Ty, caleula- tH eu relatia D=L-b& (aB) Capacitatea de izolare acustic’ dintre dows inci | peri (considerindu-se ci in camera de recepjie absorbia este egali cu 10 m? UA,) calculatt cu relat in care D capacitatea de izolare acustic’ brut; ‘Ap aria de absorbtie echivalonts de refering, egal, cu 10 m® unititi absorbtie ; A aria de absorbtie echivalenti a incdperii unde este receptionat sunetul, in metri pitrafi uni- ‘titi_absorbtie. Caracteristic pentru aprecierea capacitiii de izo- lare la zgomot aerian a unui element de con- structie despirfitor omogen (misurati in benzi de freoventi de 0 octavis sau 1/3 octavi) calculata, cou relafia: B= 101g (aB) fn care H, energia incidents pe suprafaja clementului de construefie despairfitor, in camera de emisie, in jouli; : E, energia ‘radiati de elementul de constructie desparfitor, in camera de receptie, in jouli In functie de capacitatea de zolare acusticd brat’, D_indicele de atenuare R, se exprimi cu re- Tafia : s =D +i0k B) R=D ee (4B) in care § aria suprafefel elementului despirfitor, in metri piitratij A aria de absorbtie echivalent’ @ ineiperii recep- toare, in metri pitrafi unitsfi absorbiie Si ee-9- STAS 1957/3-88 Ir. ert Termen Dofinitie sau relafie de caleut T 85. | Indico’ total de atenuare Caracteristicd pentru aprecierea capacitiitii de al unui element de | izolare la zgomot acrian a unni element de construcfie construefic despirtitor neomogen (de exempln cu usi si ferestre) calculati cu relafia : hk wR 8, R= R,—10lg 14 3 (10 [+8 oo | can jenuare pentru elementul de cons- rat omogen, in decibeli ; truetie consi indicele de atenuare pentru elementul de in- lere (ust, fereastra S, suprafaja clementului de coustructie ust si ferestre), in metri pitrati ; 8, suprafata usilor sau ferestrelor, in metri inclusiv | pitrati emai a 86 | Indice do atenuare mediu | Media valorilor indicilor de atenuare in_benzile de octava sau 1/3 octavi in eadrul domeniului de frecventi 100 ...3150 Hz pentru un element de LL _ constructic 87 | Curba indicilor de Reprezentare grafic’ intr-un sistem de coordonate atenuare plan avind in abscisi freeventele medii ale treimiloy ‘ de octavis (sau ale octavelor) din intervalul 100... -+-3130 Hz si in ordonat& indicli de atenuare coresprinztori 88 | Curba etalon a indicilor Curba indicilor de atennare simplificatii pentra de atenuare un perete de eiirimida in grosime do 25 om (aloi- twits din 3 segmiente de dreapta), in raport ou care se determin capacitatea de izolare fonici a altor elemente de construetie 89 | Indice de izolare Ia misurati in dB, cu care trebuie trans: } #gomot aerian atatd: curba etalon a indicilor de atenuare, pentru | a 0 suprapune peste curba reali a indicilor de atenuare, misuratit sau caleulatd OBSERVATIE — Cale dous curbe se cosident suprapuse act baterea negativi medic curbelreale fata de curba etalon este ‘mal tied sat cel molt egal ev 2a 90. | Indice de izolare Ia Valoatea ordonatei misurati in dB, ou care tre- * | zgomot de impact buie translatati, curba etalon, pentru a se supra- pune peste curba nivelului normalizat (misurati sau_caleulati) corespunzitoare elementulni de constructie pentru care se stabileste indicele 91 | Imbunitafirea indicelui de | Diferenta dintre indicele de izolare la zgomot de izolare la zgomot de im- impact corespunzittor ,plangeului cu pardosealt si pact corespunziitor unei acela corespunzitor plangeului firs pardoseali pardoseli 92 | Curba nivelelor normalizate i intr-un sistem de coordonate in plan, avind ale zgomotului de impact in abscisi freeventele medii ale treimilor de octava, (san ale octavelor) din intervalul 100... 3150 Hz, si in ordonata nivelele normalizate ale zgomotului de impact standardi 93 | Curba etalon a nivelelor nivelelor normalizate ale zgomotului de normalizate ale zgomotului | impact stabilit& conventional, in raport eu care de impact: se stabileste capacitates de izolare la zgomot de Sinonime : impact a unul element de constructie — Curb de refering; — Curbii de zero |STAS 1957/8. 3-88 — 10 — Inv. ert. ‘Termen Delinifie sau relagie de caleul 94 | Indice de apreciere a istiet ce exprims efectul complex al 2g0- » | agomotului | motului finind seama de proprietitile sale fizice, de modul de variafie In timp si de cantitatea de 7 _| informatie continut’ 7 95 | Perioad’ caracteristick | Durati de timp, stabilité conventional, in care : se determin’ indicele de apreciere. al zgomotului 96 | Nivel de zgomot indexat Nivel de zgomot, I, la care indicele K exprimi 97 | Indice de zgomot indexat | Caracteristic’ ce exprimi. gradul de disconfort provocat de un zgomot aleatoriu, in funetie de Aistribufia statistic’ a nivelurilor de zgomot intr-o oe | periondit carncteristics - - 98 | Indice de jenk Garacteristic’ ce exprim’ gradul de disconfor’ provocat de un zgomot aleatoriu si care tine : 7 Seama de caracterul informational al zgomotului 99 | Cameri de reverberatie Saki destinati: misuririlor coeficientilor de absorb- tie ai materialelor, caracterizati, printr-o duratié de reverberatie suficient de lung ORSERVATIE ~ Volunul uel camere de reverberaie tebute st Rede eon. 200 mf, lar durata de reverberaife mal mare de sin Alooenil teeevenjlor jose si al mare de 2s in domentalfee- ‘entelor tale 100 | Camert surdit Incipere in care, datorité absorbfiei mari a su- Sinonim: Camers anecoiek | prafejelor delimitatoare, se objin condifii de cimp | liber 101 | Freoventit eritiek Freeventa de la care coeticientul mediu de absorb- Sinonim : tie al suprafejelor delimitatoare ale comerei surde Freevenfit limita __| este mai mare decit 0,8 ion) 102 | Camer% de emisie re in care se produce zgomotul 103. | Camer de receptie Inciipere in care se receptioneaza zgomotul produs : ___| in camera de emisie ‘ 104 | Stand pentru misurarea Stand de inceredti constituit din doui inedperi | jrolaié la zgomot’nerian alaturate (pentru Incerearea peretilor) sau supra- Duse (pentru ineercarea planseelor), dintre .care na este etmeri de emisie iar cealalts eameri de | Tecepiie; avind infre le un gol fn care se mon- tear elementul de constructie edraia ise mi- | __| soar capacitatea do a izbln la zgomot_aetian 105 | Stand pentru misurarea, Stand de inceresri care consti in principal dintr-o izolarit la zgomot de impact | camer’ de receptie pe al caret planyew superior, care constituie clementul de construciie a cirul apacitate de izolare trebuie determinati, actio- neazit ciocantl de impact 108 | Stand pentru misuritile de | Stand de incereari care consti din dou inedperi zgomnotprodus de instalatiile | aliturate, dintre eare, in una functioneazi, armi- sanitare iurile a eiror calitate acusticd so stabileste, iar in cealalti se recep{ioneaz zgomotul pe cale strac- | | turala datorita fimetionsrit instalapilor 107 | Modul de elasticitate | Rigiditate a unui material de lungime uniter, pe directia solicit : 108 | Modul de elastiitate static | Rigiditatea statied a unui material de Tungime tni- ‘tari, pe directia solieitiriii— Shas Ise ot] Teen Definitie sau relatie de caleul Tr | Nivel de tirie a | vibraior Caracteristica unui material supus la o anumitit solicitare axial, care reprezinti derivata funetiei a(Al) in. care © cfortul unitar rezultat din solicitarea axial Ja eare este supus materialal ; Al_ alungirea cireia ii corespunde ‘efortul OBSERVATIE.~ Rigiditatea unui Material lepine de ohim cunbst of) In are P"Giwpal in eae ¢ erste de lx sero ta Yloarea considera Rigiditate determi caztl in care t) este caracterizatd prin existenfa unor paliere (co- respunziitoare mentinerii constante in timp a efor- tului) OUSERVATIE — Determinarea deformation se 468 mm in Poriale de tnip-corespunsitoarevalotior constant ale fori, doinduse tn considerare valor deformalior cores Dunitogrstabilzarit iv Tomp fenomenha Nivel de tiirie a vibratiilor definit de rel 81014 (ibraxi) latia : in care ast (em?)s%) & amplitudiiea accelerafiet vibratiilor Ia free- venta #, in centimetri pe secundi la pitrat; { freeven{a considerata, in hertzi Ag tiria de referinti (10-"- emt/s') Frecventa { reprezinté. freeventa componentelor discrete ale unei vibratii periodiee sau freeventa medie a benzii de freeventi in care se face analiza, in cam unor vibrafii eu spectra eontinun. Tntre nivelul de tirie a vibratillor 8 si parametrit cinematici ai acestora existi urmitoarele relatii de transformare : a S =201g¢5 + 301gf dy 8 ig~ + Wlgt s 201g" — 10 1gt hy in care d,v,2 deplasarea, viteza, respectiv acccleratia vibratiilor la freeventa #5 { freeventa considerata ; , = 0,008 em. Yo = 0,05 cm/s ay = 0,318 em/s* Tz ‘Nivel de tirie echivalent | a vibratiilor Nivel de tirie echivalent a vibrafiilor 8,.., pro- dase de un ansamblu (Sym) (Sing) ... (Say By) conform SHAS 12025/2'81 Tis “Curba caracteristien de apreciere @ degradarii unui ial sub actiunea soli Carb ee reprezinti, dependenta dintre nivelul de trie echivalent a vibrattilor la care este supus un clement de constructie si mumirul de cicluri de ieitare Tacierizeazi capacitatea de ai a energiei vibratiilor mecanice, eorespunziitoare unui sistem oscilant’_masi-clement, elastic Deseresieres amplitndinii vibrafiilor in unitatea de timp, corespunzitoaré unui sistem oseilant, masi—element clastic, excitat la una dintre frec- venfele sale propril, ‘misurais dupi incetarea bruscd a excitatier .STAS 1957/3-88 -~R-— INDEX ALFABETIC No. ert, ‘Termen Pet. a 1 | Absorbanti acustict porosi 16 2 | Absorbanti acustet porosl eu sehelet fexibit 38 | Abgorbanti seustiet porosi eu sebelet rigid a7 4 | Ane de absorbtie eehivalents 34 5 | Atenmator acustic a 5 | Rtenuater aeustie actiy “4 7 | Rtenuator aeatsie reaetiv % cs 8 fameri anecoiet : 100 3 | Gamera de emiste m2 10 | Gamert de receptic ' 0a 11 | Gatment de reverberatie "9 12 | Gamera sea 100 Ki | Capacitatea de fzolare acusties brats "2 ut apacitatea de [zolare acustlel normalizati * 15 | Gategorie de contort acustie 2 Gil colateraie, a Cocan de impact 2 Clase de randament setstie 4 Goetieent we unitormitate global a Goefieent de uniformitate spafialk de-a lungol unet direeti 56 Gontert 2 Gontort acustic En Constanta acustles © inespertt ae Constanta de atenvaze a sumetulal ta aer 5 Garba elaton a indiellor de atenare 3 urba elalon 2 nivelelor normalizate ale 2gomotulul de impact 93 . ‘rba indieitor de atenuare : 7 Curbs nivelclor normalizate ale zgomotulut de impact 8 Curbi earacteristicn de aprecicre u degradGaii unut material sub aefiunen vibrator a Gurba de detinlie a zgomatulul (G2) 35 Gorba de reterints a3 Curba de zero 3 D 83 | Diferenta de nivel aeustie 2 4 | Diferen{a normalizata de nivel scustic ss 3 | Domenlu de treeveute luat tm eousiderare tn tehnica de tzolare fone 2 86 | Drum ber mifiocia a 87 | Durata de reverberatie proprie 4 z cow de fluturare 50 cou multipha 0 Beran ‘evstie a1 eran acustic naturat 2 Energie absorbita | 2 Energie directs (intro tncipere) 2 Enorgle reflectata (Into tneipere) 28 45 | Energie transmis (dints-o tcupere in alta) 20 r . Factor aoustle de reliet 39 ‘Factor aeurtie de structori 2 Factor seustie de suesi 0 actor de earitate acustiea 52 Factor de, directivitate BL Factor de disipare a vibrator an Fenomen de comelden|s i Freeventsevitied| a0 Freeven{a limita a0 4 5 | Harta acusties 63 iy eager ara-~ B- BLAS Boljere? Ne ert ‘Termen Pet. 1 56 | matoe de aprectere a zgomotulul o 87 | Indice de atenuare 1 38 | Indice de atenuare meaiu 8 50 | Inciee de alfurtate directional 38 0 | Indice de izolare Ja zgomot aerian 89 | Indice de frolare la zgomot de Impact 0 €2—| Indice ae jena cy 83 | Indice de Utllizare a semnalului sonor | 3 84 | Indice de agomot indexat | 9 ot Indice total de atenuare al unui element de constructie despartitor | ‘oe | Tmbunatairen Indicelul de fzolare la zgomot de Impact corespunsitor wnei pardosei 1 L 87 | Lopxtom 54 88 | Loviturk de berbec 3 M 60 | Misuri active de combatere a zgomotutul 5 50 | Masuri administrative de combatere a zgomotulut “7 Th | Misurl pasive de combatere « 2gomotulut 8 72 | Microzonare acustics 54 73 | Modul de elastiitete 107 7A | Modul de elastcitate static 108 | N 75 | Neregutaritate de treeventa 33 46 | Nivel de tirle @ vibratilor a a el de Uirle echivalent a vibrator na 2B vel de agomot echivalent 7 7 | Nivel de zgomot continu echiyslent B 8% | Nivel do sgomot exterior cltaiti 2 Bi | Nivel de sgomot exterior eldiri, corespunzitor unei setiun! a oH $2 | Nivel de sgomot indexat | ‘6 83 | Nivel de zgomot Interior ctiaixit 5 84 | Nivel de sfomot Interior elfirl, corespunzitor unei acttuni ay { 85 | Nivelul zgomotutul de impact n 88 | Nivelul zgomotulul de impact normallzat % P 7 | Perioadk caractersticn 95 88 | Procent de articulate 55 R 0 | Reduceren nivetutul rgomotutel de impact nor st 80 | Revistenlt Te Mux de aer 2 St | Rexistentd specified Ta Tlux de acer 33 22 | Rezonator (en sistem acustic absorbent) 30 93 | Rezonatort cupiatt [oa 94 | Reronstor Helmtols Wer 9 | Rigiaitate | 108 96 | Rigidtate statics 110 s 67 | Semndl sonor inutll(perturbetor) 2 98 | Semnll toner util 1 90 | Stand pentru mésurarea fzoldll 1a zgomot aerian 104 100 | Stand pentru mésurarea iglorii 1a zgomot de impact 105 tor | Stand pentru masurirlle de 2Zomot produs de instalatile sanitare 108 402 | Sunet Yobulat 7 T 403 | Transminia sgomotulul pe diagonal ca 404 | Tratamente acustice absorbante 35 7 | 2 105 | Unttate tanetionale v 105 | Vitest de atsipace 15STAS 1957/3-88 -—iu Ne ert. Termen Pet. z 107 | Zgomot eerian “ 308 | Zgomot serodinamte a 109 | Zgomot sib 110 | Zgomot aleatoria 6 111 | Zgomot colorat i is 112 | Zgomot de impact, 8 113 | Zgomot de Impact standardient a 114 | Zgomot din instalatt 2 115 | Zgomot rox 40 118 | Zgomot stations | (3 117 | Zgomot structural jou 118 | Zgomot turbionar 38 119 | Zomotal unut vebteul-tn migeare 5 420 | Zgomotut unul vehleut tn staflonere 18 121 | Zoni de coineidenta 6 Colaboratort: Responsabital proteetuul: TCCPDC — Institatul de Gexcetie! In Construct si Heor ‘nomia Constructor Ing. Youn’ Marea Redactat tinal: Instte ing. Paula Stineseu Tostitutul de Cercetéri Stinfitice pentru Protectia Manel Hadiotelevisimnea Roméng Insttutal de Iglent $1 SAratate Publica Facultates de Construct Civile, Industriale gi Agricole Institutal de Cereetar! si Proieetarl- pentru Industria Uyoara = Institut de Cereettrt gf Proiectirl Tehnologice tn ‘Transporturi Tastitutal de Prolectare pentru Censtructit Tiptzate Stondardul a fost elaborat iniial le anul 1960 pf =-a revizuit fm anul (ani 1968 gf 1074 ‘Bucuresti 1998 Tipirit 1a 24.07.1988 Eaditia 1 —3990-+ 27 ex. 1 P. Taformatia , 0062 d