Universiatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din

Timisoara
Facultatea de Horticultura si Silvicultura
Sectia Silvicultura

Proiect G.I.S in format analogic

al judetului Arad

Indrumator: Prof. dr. Ciolac Valeria

Student:
-2010-

Stema judetului Arad

1

Localizarea pe Harta

Date generale
Regiune Vest
Reedina
Arad
Populaia 2003
461.744 loc.
Densitate 2003: 59,5 loc./km
Suprafa
7.754 km
Abreviere
AR
Prefix Telefonic (+40) x57 (1)

Asezare geografica
Judeul Arad este situat n vestul Romniei i cuprinde teritorii din
Criana i din Banat. Judeul se ntinde de o parte i de alta a Mureului
i a Criului Alb. Se nvecineaz cu Bihorul la nord i nord-est,cu Alba
la est, Hunedoara la sud-est, Timi la sud i cu Ungaria la vest.
Suprafaa pe care se ntinde este de 7754 kmp.
Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 orae (din care 1
municipiu) , 68 de comune i 270 de sate (2004).
Strbtut de rul Mure, teritoriul su este cuprins n proporie de
aproximativ 3/4 n regiunea Criana, restul fiind n cadrul regiunii Banat.

Conditii naturale
I . Relieful
Relieful crete altitudinal de la vest la est, constituindu-se 3 mari
uniti de relief: Cmpia de Vest (incluznd Cmpia nalt a Aradului i
Cmpia Criului Alb), Dealurile Vestice i Munii Apuseni, reprezentai

de Munii Zrand, Munii Codru-Moma i poriuni din Masivul Gina.

ntre culmile montane se intercaleaz Depresiunea Zrandului.
Punctele extreme ale judeului sunt cuprinse ntre coordonatele
2045 (Ndlac) i 2239 (Trnvia) longitudine estic, respectiv
4558 (Labain) i 4638 (Berechiu) latitudine nordic.
II. Reeaua hidrografic
Rul Mure cu afluenii si: Valea Corbesti, Troas, Barzava, Milova,
Cladova, etc.
Criul Alb cu afluenii si: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa,
Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia,
Cigher, etc.
Canale: Morilor, Matca.
Criul Negru cu afluentul sau Teuz
Principalele lacuri: Tau (lac de acumulare), Seleu, Cermei, Rovine i
Balta iganilor (heletee).
III. Clima
Clima este preponderent continental-moderat cu influene oceanice,
media temperaturilor oscilnd n intervalul 8C la munte i 11C n zona
de cmpie. Precipitaiile medii anuale nregistreaz valori cuprinse ntre
600-1000 mm/mp.

Populatia
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale
recensamntului din 1930, judetul A. numara 423.824 locuitori.
Populatia judetului este repartizata astfel :
a) Pe orase si plasi, dupa sex:
Unitati administrative
Numarul locuitorilor
Total
Barbati
Femei
Total judet
423.824
Municipiul Arad 77.225
Total rural
346.599
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

206.687
36.736
169.951

217.135
40.489
176.648

Plasa Aradul-Nou
47.316
22.688 24.628
Plasa Chisineu-Cris 46.659
23.112 23.657
Plasa Halmagiu
27.073
13.466 13.607
Plasa Ineu
53.924
26.205 26.719
Plasa Pecica
47.784
23.605 24.179
Plasa Radna
29.481 14.339 15.142
Plasa Sfnta Ana 33.346 16.172 17.174
Plasa Sebis
29.005 14.404 14.601
Plasa Siria
32.901 15.96
16.941

b) Pe grupe de vrsta: Grupe de vrsta

Locuitori Grupe de
vrsta
Locuitori
Toate vrstele
423.8
0- 9 ani 85.45
30-49 de ani 112.9
50-69 de ani 63.48
10-29 ani
147.5
70 de ani si peste 13.01
Vrsta nedeclarata 1.505
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei
n judetul A., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al
Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Anual
Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare
an Cifre absolute Proportii la 1.000 de locuitori
La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei
judetului Arad a fost de 428.326 locuitori. Fata de populatia
numarata la recensamntul din 1930 si anume 423.824 locuitori,
cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 4.502
locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei
cresteri medii de 10,6%.

Etnicitate
Romni:82,2%

Germani:1,0%

Ucrainieni:0,4%

Rromi(igani):3,8%

Srbi:0,3%

Slovaci:1,3%

Maghiari:10,7%

RELIGIE
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale
recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului
55,8% sunt ortodocsi si 4,2 greco-catolici. Restul populatiei
apartine altor confesiuni.
Biserici si lacasuri de nchinaciune. 304 biserici ortodoxe, 21
greco-catolice, 54 romano-catolice, 17 reformate, 6 evanghelicoluterane, 85 case de rugaciune baptiste, 4 case de rugaciune
adventiste si 12 sinagogi.
1 mnastire ortodoxa la Hodos-Bodrog si 1 mnastire a
ordinului franciscan la Radna (romano-catolica).
Institutii bisericesti. n Arad se afla resedinta Episcopiei
ortodoxe a Aradului, Ienopolei si Halmagiului.

Protopopiate ortodoxe se afla la : Arad, Halmagiu, Gurahont,

Chisineu-Cris, Siria si Buteni.
n Arad se mai afla o episcopie luterana, 1 protopopiat grecocatolic, 1 protopopiat ortodox srbesc si 1 casa minoritara.
Protopopiate romano-catolice se mai afla la Sf. Ana, Rovine si
Snmartin, evanghelic la Nadlac.

Diviziuni administrative
I.Municipii
Arad (reedin de jude)
Aradul este situat n extremitatea vestic a
Romniei, n Cmpia nalt a Aradului, la 30 de km
de Munii Zarand, parte a Carpailor Occidentali.
Traversat
de la est la vest de rul Mure, cuprinde n perimetrul su, n
zona Pdurice, un lac natural.
Cmpia Aradului este situat ntre Munii Zarandului i albiile
Ierului i Muresului Mort, n continuarea Cmpiei Criurilor la
sud de linia localitailor Pancota, Caporal Alexa, Olari, Simand
i Snmartin pan n valea Mureului ntre Paulis i Pecica. Spre
rama muntoas are altitudini de aproape 120 m, iar n vest puin
peste 100 m. La poalele Munilor Zarandului se distinge o fie
de cmpie piemontan care nu ajunge pan la Mure i care
trece treptat ntr-o fie ceva mai joas (puin peste 100 m) cu
caractere de cmpie de divagare vizibil la Curtici. Ca urmare a
8

extinderii conului de dejectie al Muresului, Cmpia Aradului

este format din pietriuri, nisipuri i argile.
La est de Arad apar loessuri i depozite loessoide, iar n
mprejurimile localitaii Curtici, nisipuri eoliene cu relief de
dune fixate. n cuprinsul cmpiei de divagare sunt frecvente albii
i meandre prsite, grinduri, lacoviti i srturi. (Geografia
Romniei Vol. IV, Ed. Academiei Romne, 1992)
Monumente de arhitectur
Cetatea Aradului este una din
fortificaiile din Transilvania
construite n stil Vauban, n a
doua jumtate a secolului al
XVIII-lea, faz trzie a
sistemului de fortificaii stelate
din Europa.
Palatul Administrativ,
construit ntre anii 1872-1874 n
stil renascentist.
Teatrul Clasic Ioan Slavici, construit n stil neoclasic dup
planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de
21 septembrie 1874. Iniial cldirea avea o funcionalitate
complex, n incinta ei regsindu-se dou restaurante pe latura
nordic, alte spaii comerciale i locuine. Pe latura estic se
poate vedea un blazon al Aradului, ora regesc.
Palatul Neuman, construit n anul 1891 n stil eclectic
Palatul de Justiie, construit n anul 1892 n stil eclectic
Palatul Cenad, construit n anul 1894 ntr-o combinaie de
stiluri eclectic i neoclasic.

Palatul Bncii Naionale, construit n anul 1906 n stil

neoclasic
Palatul Bohu construit n anul 1910 n stil Wiener Secession,
este prima cldire din Arad n care s-a folosit la planee din
betonul armat. Casa liftului bogat ornamentat cu elemente din
fier forjat, reprezint un unicat n Arad.
Palatul Szantay, construit n anul1911 n stil Secession
Palatul Cultural, construit n anul 1913, este o oper
arhitectural cuprinznd elemente de neoclasic, gotic,
renascentism i corintic.
Unele cldiri ardene, poart peste secole amintirea anumitor
evenimente care au marcat viaa oraului.
Casa cu Ghiulele, costruit n 1800, st mrturie a luptelor
care s-au dat n Arad n anii 1848-1849.
Cldirea Preparandiei, n care a funcionat din anul 1812 nalta
Preparandie, prima coal n limba romn din Ardeal.
Casa cu Lact, construit n anul 1815.
Teatrul Vechi (Hirschl), construit de ctre Jacob Hirschl n
anul 1817, primul teatru de piatr din ar.
Turnul de ap, construit n anul 1896 n stil donjon medieval, a
servit pomprii apei potabile n reeaua de distribuie a oraului.
Construcia de crmid nalt de 35 m, se remarc prin
decoraiile ferestrelor i a balcoanelor. La ora actual n
interiorul turnului funcioneaz o galerie de art i un restaurant.
Vama Veche, construit n anul 1907, a folosit ca punct vamal
de intrare a mrfurilor n pieele Aradului.
Castelul Nopcea.
Palatul Copiilor, monument istoric, dateaz din secolul al XXlea.

10

Cazinoul Ardean, costruit n 1872, cldire eclectic n form

ptrat, cuprinde elemente de neoclasisic i neobaroc. Are o
frumoasa grdin de var, spaiul din faa cldirii fiind folosit n
trecut ca patinoar.
Monumente
Statuia Sfntului Ioan de
Nepomuk, realizat n anul 1729 n
stil baroc
Monumentul Sfnta Treime
ridicat, ntre anii 1738-1740, n
amintirea victimelor rpuse de
epidemia de cium
Aleea personalitilor ardene
Parcul Reconcilierii, cu cele dou
monumente nchinate Revoluiei
de la 1848-1849
Statuia Libertii, oper a
sculptorului Gyrgy Zala, ridicat a n anul 1890
Arcul de Triumf, realizat n anul 2004 de ctre sculptorul Ioan
Bolborea
Crucea Martirilor, ridicat n anul 1936, nchinat preoilor
martiri din perioada noiembrie 1918 - primvara 1919
=== Lcauri de cult ===
Biserica catolica din cartierul Gai-municipiul Arad
Biserica srbeasc "Sf. Petru i Pavel", edificat ntre anii
1698-1702 n stil baroc timpuriu
11

Mnstirea "Sf. Simion Stlpnicul", construit n anul 1762 n

stil baroc
Catedrala ortodox romn "Naterea Sf. Ioan Boteztorul",
realizat ntre anii 1862-1865 dup planurile arhitectului Anton
Czigler, n stil neobaroc. Pe faada vestic sunt plasate dou
turnuri cu clopotni de un aspect maiestuos cu seciune ptrat.
Fiecare latur a acestora cuprinde cte un orologiu. nvelitoarea
turnurilor, bogat ornamentat, a fost supranlat n anul 1905.
Pictura mural i aparine lui Anastase Damian. Execuia
acestei lucrri a nceput n anul 1957 i s-a finalizat n anul
urmtor.
Biserica Sf. Anton de Padova, ordinul clugrilor minorii, a
fost edificat n anul 1904 n stilul renacentist
Biserica Roie (evanghelic-luteran), construit n anul 1906
n stil neogotic
Sinagoga neolog, construit n anul 1834 n stil grec, toscan
Catedrala Ortodox Romn "Sfnta Treime" construit n anul
2009
Muzee i expoziii
Complexul Muzeal Arad
Secia istorie
Secia tiinele naturii
Secia Art
Muzeul Memorial "Vasile Goldi"
Colecia de art Doina i Baruu Arghezi
Galeria Delta. Principalele evenimente cu o component de
tradiie sunt: Salonul Bienal Internaional de Desen, Salonul
Bienal de Sculptur Mic, Salonul Anual de Art
12

Galeria Alfa
Galeria Clio
Galeria Turnul de Ap
Galeria Takcs
Galeria Carola's
Expo Arad, Centrul Expoziional din cadrul Camerei de Comer
Industrie i Agricultur a judeului Arad
Turismul de agrement
trandul "Neptun" - Al doilea
trand ca mrime de pe o ap
curgtoare din Europa.
Parcul Natural Lunca
Mureului
Faleza Mureului
Pduricea (Piaa Podgoria)
Parcul Reconcilierii
Catedrala Ortodox Sf.Ioan Botezatorul
Catedrala Ortodox Nou Sf.Treime
Catedrala Catolica
Palatul Administrativ
Cetatea Aradului
Pdurea Ceala cu Lacul Mltre i Insula Mure (Trei Insule)
Pdurea Vladimirescu
Lacul Ghioroc
Podgoria Mini-Mderat, situat la aproximativ 30 km, est de
Arad
Patinoar
Stadionul Francisc Neumann
13

II. Orase
Chiineu-Cri
Curtici
Ineu
Lipova
Ndlac
Pncota
Pecica
Sntana
Sebi
III. Comune
Alma
Apateu
Archi
Bata
Brsa
Brzava
Beliu
Birchi
Bocsig
Brazii
Buteni
Crand
Cermei
Chisindia
Conop
Covsn
Craiva
Dezna
Dieci

Dorobani
Fntnele
Felnac
Frumueni
Ghioroc
Grniceri
Gurahon
Hlmagiu
Hlmgel
Hma
Igneti
Iratou
Livada
Macea
Mica
Moneasa
Olari
Puli
Peregu Mare

Petri
Pilu
Plecua
Svrin
Secusigiu
Seleu
Semlac
Sintea Mare
Socodor
agu
eitin
epreu
icula
ilindia
imand
iria
itarov
ofronea
Tau
14

Trnova
Ususu
Vrdia de
Mure
Vrfurile
Vinga
Vladimirescu
Zbrani
Zdreni
Zrand
Zerind
Zimandu Nou

Turismul
Fiind poarta principala a Romaniei pentru calatorii din vestul
Europei, peisajele pitoresti ale zonei deluroase si montane din
vaile Muresului si Crisului Alb indemna turistii romani si straini
sa viziteze numeroasele zone turistice Moneasa, Lipova,
Podgaria Arad, tinutul Halmagiu, Valea Cladova, Savarsin, Valea
Mare-Caprioara.
In municipiul Arad, in orasele Lipova si Ineu, in statiunile
balneo-climaterice Moneasa si Lipova, in alte zone turistice se
gasesc hoteluri, hanuri, moteluri tabere de vacanta si vile.
Judetul Arad are o multitudine de rezervatii stiintifice, in special
rezervatii botanice, forestiere, zoologice si speologice.
Remarcabile prin raritatea si variatatea florei sunt: Rezervatia
naturala Moneasa, rezervatia "Dosul Laurului" din Zimbru,
Gradina Botanica de la Castelul Macea, parcurile dendrologice
de la Gurahont, Bulci, Caplnas, Neudorf, Savrsin, Odvos si
Manastur cat si rezervatiile-padure de la Runcu-Grosi, Rul
Mare Halmagel, Prundul Mare Securigiu. Deasemenea se
gasesc multe locuri de vanatoare si pescuit. Foarte binecunoscute sunt cele de la Chisineu-Cris Socodor Adea,
Savrsin Troas si Vrfurile Halmagel. Bisericile si
manastirile vechi situate in judetul Arad detin adevarate comori
artistice si unele dintre ele sunt expuse. Cele mai cunoscute
manastiri ortodoxe sunt cele de la Hodos-Bodrog, datata din
1177, de la Bezdin, datata din 1334, de la Arad-Gai construita
intre 1760-1762, Sf. Maria Radna Manastire Franciscana,
construita intre 1727 1826 the Princely Orthodox Church de la
Halmagiu, datata din secolul al XIV-lea, Biserica Romano15

Catolica de la Snpetru German, construita in 1774. Pe Valea

Crisului Alb si Mures se gasesc biserici ortodoxe din lemn
constuite in secolele XVII XIX.
Autentice monumente de arhitectura populara sunt bisericile
de lemn de la Bodesti, Corbesti, Cristesti, Grosii Noi, Ionesti,
Luncsoara, Madrigesti, Poiana, Vrfurile, Julita, Troas s.a.
De o mare valoare arhitecturala sunt de asemenea
numeroasele castele si cladiri seculare situate in acest judet. Cele
mai importante sunt Cetatea Aradului, construita intre 17631785, Castelul-cetate de la Ineu, construit intre 1645-1652,
castelele de la Savrsin, Bulci, Caplnas, Petris, Conop, Odvos,
Macea,Fntnele,Siria.
Judetul Arad conserva o veche si autentica arta populara in
Tara Zarandului, Ineu-Sicula si Birchis-Caplnas. Broderiile in
rosu si negru, hainele din blana de oaie facute de catre blanarii
Buteni, vestele facute la Birchis si Bata sunt renumite. Tesaturile
traditionale cat si ceremica populara pot fi gasite in majoritatea
gospodariilor taranesti din Tara Zarandului, Valea Muresului si
campia Crisului Alb. Trebuie sa mentionam remarcabila pastrare
a unor gospodarii traditionale in principal in satele situate in
zonele montane.
Staiuni

Lipova - ( 138 m altitudine , la 35 km de Arad ) , staiune

balneoclimateric n lunca Mureului , nconjurat de pduri de
stejari . Apare n documente la 1315 , dar izvoarele sale de ap
mineral sunt cunoscute abia in sec XVI . Clima este continental
moderat , cu influene mediteraneene .Temperatura medie
anual este de 10,5C , fiind astfel ferit de vnturi .Cile de
acces pot fi: feroviare - gara Radna , pe linia Bucureti - Arad
16

sau pe linia Timioara Radna , rutiere - DN7 de la Arad sau de

la Deva pn la Lipova i DJ 691 Timioara Lipova .

Moneasa - ( 280 m altitudine , la 101 km de Arad i 18 km

de Sebis ) ,staiune balneoclimateric ale crei ape minerale erau
apreciate nc de pe vremea romanilor . Staiunea s-a cuibrit la
poalele munilor Codru-Moma , n jurul ei etalndu-se un peisaj
de basm : culmi mpdurite , fenomene carstice , marmur roie ,
pruri limpezi .Clima este continental moderat , cu veri
rcoroase i ierni blnde . Cile de acces pot fi: rutiere DN 709
i DJ 762 Arad Moneasa , DN 76 si DJ 762 Brad Moneasa
,feroviare -gara Sebi , linia Arad Brad .
Peteri

Petera Liliecilor - lng Moneasa

Petera Cristalelor - format din roca de calcar negru .
Fntna de la Groapa Urilor .

17

Economia
Judetul Arad nzestrat cu multe ferme printre satele sale, face
parte din zona grului de calitate si a culturilor rationale variate :
grul dominant, culturi alimentare, (fasole, cartofi, pepeni,
ceapa), industriale (cnepa, tutun, sfecla de zahar), fneata
cultivata (trifoi de samnta si de nutret), vii renumite n
marginea dealurilor ( Minis, Siria ).
Cu toata saracia de minereuri, asezarea judetului la o
importanta raspntie de drumuri si vointa stapnirii trecute, i-au
adaugat si un caracter de industrie mare, foarte accentuat.
Podgoriile Aradului se claseaza printre primele din tara, n
ceea ce priveste calitatea produselor lor. Sunt vestite podgoriile
Minis, Pncota, Maderat, Siria. Orasul Arad, capitala judetului,
este unul dintre cele mai nsemnate centre comerciale si
industriale din tara.
Prin punctul de frontiera Curtici trece n Occident o buna parte a
exportului romnesc.
Agricultura.
Judetul ocupa o suprafata totala de 624.800 ha. Suprafata
arabila este de 286.314 ha, adica 45,82% din suprafata judetului
si 0,97% din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine
6.363 ha, adica 2,22%, iar mica proprietate 279.951 ha, adica
97,78%.

18

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 255.112 ha astfel

repartizate:
Grul ocupa 125.367 ha, cu o productie de 1.165.391 chint.
(prod. medie la ha 19,3 chint).
Porumbul ocupa 108.981 ha, cu o productie de 1.547.386 chint.
(prod. medie la ha 14,1 chint.).
Ovazul ocupa 10.805 ha, cu o productie de 87.672 chint. (prod.
medie la ha 8,1 chint.).
Orzul ocupa 8.068 ha, cu o productie de 69.463 chint. (prod.
medie la ha 8,6 chint.).
Secara ocupa 1.564 ha cu o productie de 11.653 (prod. medie la
ha 7,5 chint.).
Maturile ocupa 274 ha, meiul 33 ha, hrisca ocupa 20 ha.
Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.696 ha astfel
distribuite : Trifoiul ocupa 5.697 ha, cu o productie de 101.263
chint. fn (media la ha 33,0 chint.) si 70 chint samnta. Lucerna
ocupa 3.511 ha, cu o productie de 109.745 chint. fn si 700 chint
samnta. Alte fnete cultivate ocupa 3.746 ha, cu o productie de
48.581 chint.
Plantele alimentare ocupa 7.384 ha. ha. Din aceasta suprafata
cartofii ocupa 2.561 ha, cu o productie de 109.067 chint. (media
la ha 42,5 chint.). Pepenii verzi si galbeni ocupa 916 ha, cu o
productie de 90.140 chint ( media la ha 98,4 chint.). Dovlecii
19

ocupa 603 ha, cu o productie de 12.895 chint. Ceapa ocupa 522

ha, cu o productie de 22.224 chint. (media la ha 42,5 chint.).
Cartofii printre porumb dau o productie de 11.333 chint. si f
asolea printre porumb da o productie de 113.279 chint.
Plantele industriale ocupa 4.355 ha. Din aceasta suprafata sfecla
de zahar ocupa 1.655 ha, cu o productie de 186.455 chint
( media la ha 112,6 chint.). Cnepa ocupa 1.283 ha, cu o
productie de 3.541 chint. fuior si 5.925 chint. samnta. Tutunul
ocupa 579 ha, cu o productie de 4.981 chint.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului
(624.800 ha), ogoarele sterpe ocupa 4.767 ha.
Fnetele naturale ocupa 16.089 ha, cu o productie de 249.379
chint. (prod. medie la ha 15,5 chint.).
Pasunile ocupa 68.741 ha.
Padurile ocupa 141.402 ha.
Livezile de pruni ocupa 2.975 ha cu o productie de 19.635 chint.
(prod. medie la ha 6,6 chint.)
Alti pomi fructiferi ocupa 1.497 ha.
Vita de vie ocupa 6.550 ha (din care viile pe rod 6.274 ha) cu o
productie de 359.051 hl (prod. medie la ha 57,2 hl).

20

Cresterea animalelor.
n judetul Arad se gaseau n anul 1935 : C ai 60.473, boi
82.019, bivoli 2.125, oi 69.692, capre 13.146, porci 99.810,
stupi sistematici 8.491, stupi primitivi 3.659.
Industrie. (fara municipiul Arad)
Alimentara: 38 mori, 1 fabrica de cognac, rom si liqueur
(Ghioroc), 1 de spirt, 1 de ulei, 1 de otet, 3 de gheata artificiala.
Lemnului: 10 fabrici de cherestea, 2 fabrici de tmplarie si
mobile (Pecica si Pncota), 1 de caroserii de automobile la
Aradul-Nou, 1 de tocuri de lemn ; Materiale de constructie : 5
fabrici de caramizi si de tigle, 1 de var, 2 de articole de beton.
Alte industrii: 1 fabrica de fuior si clti de cnepa (Iratos), 1
turnatorie de clopote (Ghioroc), 1 de pielarie (Pncota).
Cariere: pietris la Ghioroc, caolin la Agris, dolomit la Galsa,
piatra de granit la Radna, piatra de andezit-trachit la Leasa,
Mocrea, Paulian, Prajesti, Sebis si Talagiu, diorit la Paulis,
marmora la Moneasa, piatra de ru la Pncota.
Comert.
Judetul Arad face un comert activ cu produsele sale agricole si
industriale. Export intens cu cereale, struguri, vin, fructe, carne
si animale vii.

21

Drumuri.
Judetul Arad este strabatut de o retea totala de drumuri de
1.811 km, 504 m mpartita astfel:
Drumuri nationale 259 km, 615 m, din care Directia Generala a
Drumurilor, ntretine 248 km 062 m, (pietruiti si pavati) iar
municipiul 11 km 553 m.
Drumuri judetene 864 km 593 m, (ntretinute de administratia
judetului) din care 17 km 340 m sunt pavati.
Drumuri comunale 687 km 296 m.
Lungimea podurilor este de 6.354,69 metri repartizata astfel:
poduri nationale 1700,60 m, judetene 3.360,14 m si comunale
1.293,95 m.
Prin judet trec 3 drumuri nationale, legnd urmatoarele
localitati :
Deva Arad
Oradea - Arad - Timisoara
Deva Beius - Oradea
Cale ferata.
Judetul Arad este strabatut de o retea totala de cale ferata de 406

22

km din care 24 km linii principale, linii principale simple 120

km si linii secundare simple 262 km.
Itinerarii principale: Exprese si rapide: Bucuresti Arad
Decebal
(Budapesta Viena Paris)
Accelerate: Bucuresti Arad; Timisoara - Arad Oradea.
Statii importante: Arad, Decebal, Sntana, Nadab, Otlaca, Ineu,
Cermeiu.
Pe lnga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si
linia particulara
Sebis - Baile Moneasa.
Navigatie aeriana.
Plecare si sosire pe aerodromul municipiului Arad.
Itinerarii: Cernauti Cluj Arad ; Bucuresti T. Severin Timisoara si Bucuresti Arad Budapesta.

23

Bibliografie
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Judeul_Arad#Popula.C8.9Bia
2. http://www.asistenta-juridica.eu/spitalul.php?
do=judete&judet=Arad
3. http://www.clubromania.ro/romania/counties/arad/index_ro.htm
4. http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arad/index.html

24

Cuprins
Stema judetului Arad si localizarea pe
harta2
Asezare geografica si
Conditii natural..3
I. Relief
II. Reteaua hidrografica
III. Clima
Populatia5
Etnicitate si Religi..7
Diviziuni Administrative...8
I. Municipii
II. Orase
III. Comune
Turismul15
Economie..18
Industrie si comert.21
Bibliografie...24
Anexa 1. Harta Rutiera si
Hidrografica.26
Anexa 2. Harta Turismului..27
Anexa 3. Harta Oraselor..28
Anexa 4. Harta Reliefului...29

25

Anexa1. Harta Rutiera si Hidrografica

Anexa 2. Harta Turismului

Anexa 3. Harta Oraselor

Anexa 4. Harta Reliefului