ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE

MEDICO-CHIRURGICALE
IMPORTANTA URGENTELOR IN MEDICINA DE FAMILIE

Desi in general MF trebuie sa tina cont de toate conditiile care ar putea influenta tratamentul si sa
in cazul tratamentelor pentru care nu dispune de toate datele necesare in cazul urgentelor medicochir
interventia rapida a MF care va aplica masuri de prim-ajutor pentru salvarea vietii bolnavului .
In acest sens MF trbuie sa intervina in timp util pentru a sustine functiile vitale ale bolnavului .

Astfel MF va aplica masuri de reanimare cardio respiratorie in caz de stop cardiac sau colaps , va
cazul unei hemoragii externe , va efectua un tamponament nazal in cazul unui epistaxis masiv sau
cazul unui edem glotic care produce asfixie .

MF va trebui sa puna un diagnostic initial cat mai rapid . Astfel in cazul unui bolnav care prezint
,extremitati reci, puls filiform, transpiratii reci profuze, polipnee, hipotensiune arteriala, MF se va orient
de soc .

Prin excluderea altor tipuri de soc - arsuri , traumatic, septic MF se va orienta spre socul hipovolemic
unui diagnostic etiologic si internarea bolnavului intr un serviciu de specialitate MF va trebui
hipovolemia , hipoxia, acidoza si sa sustina presiunea de perfuzie a tesuturilor prin aplicarea un
fiziologic, bicarbonat de sodiu, glucoza, administrarea de oxigen si vasoconstrictoare ( dopam
noradrenalina).

In czul intepaturilor de insecte sau administrarii intrvenoase sau inntramusculare a unor substante ( p
apara socul anafilactic caz in care este necesar administrarea de urgenta de adrenalina si hemisuccinat

In intoxicatiile acute MF va trebui sa administreze rapid pacientului antidotul corespunzator ca de exemplu at

cu pesticide precum si efectuarea de spalaturi gastrice .
In cazul socului cardiogen MF va administra dopamina si hidrocortizon, oxigen, xilina pentru a preveni ap
ritm ventriculare , tratament anticoagulant si antianginos .
MF are obligatia de a trata bolnavul pana in momentul internarii intr un serviciu de specialitate sa
bolnavului de catre serviciul de ambulanta .
Pentru a putea acorda primul ajutor in cazul urgentelor medico chirurgicale MF trebuie sa aiba o trusa

Trusa de urgenta trebuie sa contina :

aparate si materiale

medicamente = nitoglicerina, scobutil, papaverina, NO SPA, glucoza, fenobarbital,

hemisuccinat de hidrocortizon, algocalmin, adrenalina, etc.

= stetoscop, tensiometru, seringi, vata, fese, alcool sanitar, garou, ate

ata chirurgicala, agrafe chirurgicale, pense, valve, aspirator, EKG, alcool iodat, comprese sterile

STOPUL
CARDIAC
activitatii eficace a inimii.

Reprezinta

starea

clinica

consecutiva

opririi

Diagnosticul stopului cardiac

Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:

- paloarea sau cianoza instalate brusc
- pierderea starii de constienta
- incetarea spontana a miscarilor respiratorii
- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
- absenta zgomotelor cardiace
- aparitia midriazei.

Reanimarea cardiopulmonara
Nu este indicat in cazul afectiunilor cu prognostic infaust ( de exemplu , carcinom avansat)!
Clinica stopului respirator si circulator
Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala )
Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier)
Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde)
Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde )
Lipsa batailor cordului la auscultate
Tegumente cenusii-cianotice

Regula ABCD

Manevra

Esmarch

bruste

A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii :

Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextensie
iar mandibula va fi tras spre anterior si superior .

B - Breath

Ventilarea :

Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe
masca ( balonul tip AMBU ) cu O2 100% .
Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se
practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea
unei traheostome intre cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii
: prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur vesicular simetric .

Ulterior se practica ventilarea rapida in doua tentative dupa masaj cardiac si

ventilare alternative :

in cazul unui ajutor 15 : 2

in cazul a doua ajutoare 5 : 1

Frecventa de ventilare este 20/min

C Circulatia
in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu pumnul aplicata
precordial
si
masaj
cardiac
Masaj cardiac
extern(decubit
dorsal,
pe
suport
tare, locul aplicarii -treimea inferioara asternului, la copii, mijiocul sternului).Frecventa masajului:
adulti 80/min,

copii 90/min,
sugari
120>min,
>
50%
(platoul
de
Defibrilare precoce.

raportul
comprimare)

comprimare-decomprimare
aproximativ

cm

Ventilarea cu balonul tip Ambu.

Masca se va aplica cu policele si indexul deasupra gurii si nasului, mandibula se

va mobiliza spre anterior. iar cu restul degetelor se va fixa capul in pozitie de extensie.

D Drugs Terapia medicamentoasa : forte important este realizarea unei cai de abord venos periferice.Astfel pe cale
intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina, atropina in caz de bradicardie
sinusala sau asistolie, lidocaina pentru preventia recurentelor de fibrilatie ventriculara, sau bicarbonat de sodiu 8,4 %

Asistenta
medicala
de
de
familie
(MF),
ca
competent
toate
cazurile
sanatatea, dar si viata bolnavului.

urgenta
medic
de

de

ocupa
prim
imbolnavire

un
contact
care

loc
special,
trebuie
sa
pun
in

deoarece
rezolve
pro
pericol

OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI

AJUTOR PRESPITALICESC
In
abordarea
unei
urgente
medico-chirurgicale,
obiective:
- evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta?

MF

va

natura urgentei
cauza care a produs-o
gravitatea
numarul victimelor (in caz de accident colectiv)
masuri ce trebuie intreprinse
succesiunea acestora
- estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele
masuri intreprinse
- limitarea efectului produs de agentul primar
- scoaterea accidentatului din zona
- efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital
- stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale
- aplicarea masurilor de prim ajutor
- aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate
- asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientui sau de a-1 trimite la spital
- evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului
.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

pe

Definitie
Infarctul miocardic acut (IMA) este o necroza ischemica a muschiului cardiac, secundara unei obstructii
o ramura coronariana avand drept
consecinta o hipoxie celulara prelungita .

Necroza miocardica determina:

- un sindrom clinic
- modificari ECG induse de scaderea pana la oprirea fluxului coronarian.
- cresterea nivelului sanguin al biomarkerilor sensibili si specifici (troponina cardiaca I sau T,
fractiunea MB a creatinkinazei,creatinkinaza totala, mioglobina).
- modificari morfopatologice miocardice.
Perioada prodromala
Intre
30-35%
dintre
pacienti
prezinta
manifestari
prodromale.
Durerea toracica asemanatoare cu cea din angina pectorala apare la eforturi mici, sau chiar m repaus,
avand caracter de angor instabil.
Prodromul de angor instabil poate sa apara cu 1-4 saptamani anterior IMA.

Modalitati de debut ale IMA

Debutui IMA poate fi:
- anginos
- gastralgic
- astmatiform
Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se pune pe baza :
1- Tabloul clinic
2- Detectia necrozei miocardice

2
3
4
5

concentratia enzimelor miocardice in sange

modificari EKG
metode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de contrast,
scintigrafia, miocardica )
examen morfopatologic

Tabloul clinic
Dezechilibrul ce rezulta intre cererea si oferta de perfuzie determina ischemia prelungita care are
drept consecinta necroza miocitelor cardiace.

Semnele clinice ale ischemiei sunt reprezentate de:

- durere
- modificari ale T.A. (hipotensiune sau mai rar hipertensiune arteriala)
- fenomene digestive (greata, varsaturi, diaree, sughit)
- palpitatii
- dispnee (secundara insuficientei ventriculare stangi)
- manifestari neurologice (sincopa, manifestari neurologice de focar)
- astenie fizica
- hiperpirexie.

Caracteristicile durerii in infarctul miocardic

* Factori precipitanti :

- efort fizic intens

- stress
- hipoglicemie
-infectii

respiratorii

- alergii
- hemoragii
- AVC

* Localizare :

- retrosternala
- retroxifoidiana
- epigastrica
- precordial

* Iradiere :

- umarul sau membrul

superior stang

- umeri si brate bilateral

- interscapulovertebral
- la baza gatului
- mandibula
- epigastru
* Caracter :

- strivire

apasare

- constrictie

arsura

* Durata : - zeci de minute

- nu cedeaza la nitroglicerina, alti

La examenul fizic se constata:

bolnav anxios, agitat
paloare, tegumente reci si umede

nitrati, analgezice uzuale

 transpiratii
puls bradicardic sau tahicardic regulat sau neregulat
raluri subcrepitante in insuficienta ventriculara stanga (IVS).
wheezing in IVS
tuse cu hemoptizie in tromboembolism pulmonar sau edem pulmonar acut
Hipotensiunea arteriala apare in trei circumstante :
infarctele intinse antero-laterale datorita disfunctiei de pompa
infarctele inferioare fund de natura reflexa vagala
infarctele inferioare cu afectare masiva a ventricululuidrept,ceea ce duce la deficit de umplere a
ventriculului stang.

Detectia necrozei miocardice

Necroza miocardica duce la aparitia in sange a unorproteineeliberatede miocardul lezat: mioglobina,
troponina cardiaca T si I, creatinkinaza(CK) fractiunea MB a creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH).
Markerii biochimici sunt utili pentru diferentierea anginei instabile de infarctul miocardic nonQ.
Modificarile EKG reprezentate de :

3
4
5
6

unde T ascutite
ST supradenivelat
aparitia undei Q
inversarea undei T
Modificarile EKG apar din primele ore ale debutului infarctului si se mentin mai multe zile .
Un traseu electrocardiografic relativ normal in contextul unui tablou clinic caracteristic nu exclude
posibilitatea IMA.
20 30 % din IMA posterior sau subendocardic evolueaza fara modificari electrocardiografice .

Conduita de urgenta
Majoritatea deceselor prin IMA se produc in primele ore de la instalarea infarctului.
In faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea terapeutica in primele ore ale
evolutiei unui infarct miocardic:
- prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls,
disociatia electromecanica, asistolia)
- reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 6 ore.

Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza:

pozitia bolnavului: decubit dorsal
interzicerea efectuarii oricarei miscari
se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa
psihoterapie
pacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua imediat dupa debutul
durerii
toracice
susceptibila
de
infarct
miocardic
daca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua administrare, iar daca durerea toracica
persista dupa alte 5 minute se poate administra a treia tableta.
Se poate administra:
aspirina 75-325 mg
tramal 50 mg
sedativ.
Daca se instaleaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat manevrede resuscitare.

In situatia, cand exista posibilitatea efectuarii unei ECG care confirma

diagnosticul de infarct miocardic sunt necesare doua actiuni:
- prinderea unei linii venoase
- asigurarea monitorizarii bolnavului a urmatorilor cinci parametri:
* intensitatea durerii toracice
* alura ventriculara
* T.A.
* aparitia aritmiilor cardiace
* ventilatia pulmonara
Daca apare hipotensiune arteriala, bolnavul va fi asezat
in pozitie Trendelenburg .
Se va face oxigenoterapia prin sonda nazala (4 - 8 1 O2/min).
Se va urmari mentinerea permeabilitatii cailor aeriene.

Pentru a combate instabilitatea electrica, consecinta a depolarizarii membrana

de potasiu produse in zonele ischemiate se poate administra solutia G-I-K (glucoza -insulina-potasiu).

Evaluarea riscului bolnavului cu IMA

.
Criterii de evaluare a riscului bolnavului cu infarct miocardic acut

Bolnavi
Grup cu risc crescut

Grup cu risc redus

Raluri de staza

Zgomotul 3

TAS

< 100 mmHg

> 100 mm Hg

AV

> 100 batai/min

< 100 batai/min

Tablou clinic de soc

cardiogen

Sansele de supravietuire ale pacientului cu IMA depend de :

modul de reactie al anturajului si pacientului

primele masuri aplicate la domiciliul pacientului precum si pe toata durata

transportului la spital

accesul usor si rapid al populatiei la serviciul de asistenta mobila de urgenta

( SAMU )

dotarea tehnica si antrenamentul specific al echipelor SAMU

EDEMUL PULMONAR ACUT

Definitie:
Edemul pulmonar acut cardiogen apare datorita cresterii
cantitatii de lichid in spatiile extravasculare ale plamanilor.
Etiologie
Factorii etiologici principali sunt:
- cardiopatia ischemica
- hipertensiunea arteriaia
- tulburarile de ritm paroxistic
- insuficienta ventriculara stanga
- infarctul miocardic acut

- cardiopatiile valvulare
Conduita de urgenta
Tratamentui edemului pulmonar acut cardiogen (EPAC) impune masuri de extrema urgenta care
vor fi aplicate la domiciliul bolnavului, la cabinetulmedicului de familie sau in timpul transportului catre
spital.
Tratamentul simptomatic
plasarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun, fotoliu sau la marginea patului cu picioarele
mai jos pentru a reduceintoarcereavenoasa
se aspira expectoratia si se curata cavitatea oro-faringiana a bolnavului
reducerea presarcimi prin aplicarea garoului la nivelul membrelor(3 din 4) care vor fi
schimbate la 10-15 minute
administrarea de oxigen pe sonda nasofaringiana umidificat prin barbotaj 2/3 apa +1/3
alcool
In edemul pulmonar acut cardiogen cu TA normala sau crescuta :
administrarea i.v. a unui diuretic cu actiune rapida : Furosemid 2 fiole i.v. timp de 1-2
minute
Morfina 0,01-0,02 g i.m. sau i.v. (fiola de lml=0,02g)administrata in tratamentui EPAC
secundar insuficientei ventriculare stangi.
In caz de reactie vagala (varsaturi, bradicardie) se asociaza atropina 1 mg i.m. sau 0,5 mg
i.v.
Morfina nu se administreaza in astm bronsic, BPOC, AVC.
- Administrarea digitalei este utila in:
EPAC din valvulopatiile aortice sau din boala mitrala cu predominanta insuficientei
EPAC din
stenoza
mitrala
asociata cu
fibrilatie atriala sau alta
tahiaritmie ventriculara cu ritm ventricular rapid
Insuficienta ventriculara stanga de cauza ischemica, toxica

- In EPAC insotit de spasm se administreaza Aminofilina - 5mg/kgcorp i.v. in 10 minute

1
2

Administrarea de vasodilatatoare pentru reducerea presiunilor

vasculare sistemice si pulmonare.
Se utilizeaza : Nitroglicerina 1 -4 tablete sublingual

- Antihipertensivele se administreaza in functie de valorile tensiunii arteriale.

EPISTAXISUL
Definitie:
Hemoragie ce
nazofaringelui.

provine

de

la

nivelul

narinelor,

cavitatii

nazale

sau

Etiologie
1. Cauze locale:
- Traumatisme nazale (cauza principala la copil):
Accidentale
Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal
- Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana
- Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala
- Corpi straini
- Ulcer trofic perforant al septului
- Tumori benigne:
Polip sangerand al septului nazal
Papiloame
Meningocel endonazal

2. Cauze generate
- boli infectioase
gripa
rubeola
* varicela
* scarlatina
febra tifoida

Tumori

maligne:

granulom

malign

mediofacial

- boli cardiovasculare
HTA
Stenoza mitrala
insuficienta mitrala
miocardita
* anevrismul de carotida interna
- boli ale ficatului
hepatita acuta
ciroza hepatica
insuficienta hepatica cronica
- boli ale sangelui si vasculare
anemii grave
leucemii si mielom
* purpura reumatoida
* hemofilii
* purpura trombocitopenica idiopatica
* teleangioctazia hemoragica Rendu-Osler
tulburari
de
coagulare
trombolitice sau antiagregante plachetare

dobandite:

tratamente

anticoagulante,

- alcoolism
- intoxicatii
- boli carentiale
- cauze endocrine

ATITUDINEA DE URGENTA
In epistaxisul benign:
- bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata, guler,
Centura)
si
i
se
va
cere
sa
respire
linistit
cu
gura

deschisa
- se vor aplica masuri de hemostaza locala
- compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute
- aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala
- tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice(apa oxigenata, solutie de antipirina
10%, trombina), adrenalina 1 /oo , gelaspon
- administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentulul depaseste 24de ore
- administrarea de hemostatice pe cale generala :
* Adrenostazin
Vitamina K
Venostat
Calciu
In epistaxisul grav:
- pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri
benign

ca

in

epistaxisul

- hemostaza locala: compresiunea narinei, tampoane narinare,

tamponament nazal anterior
- hemostatice generate
Transportul pacientului cu epistaxis se va face in pozitia
capul putin ridicat.

semisezanda

sau culcat cu

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Definitie
Hemoragia digestiva superioara reprezinta sangerarea
produsa de
duodenului
si
proximal, exteriorizata sub forma de hematemeza si / sau melena.
Varsatura
cafea
,
de
aspect rosu aprins.

cu
sange

sange
(hematemeza)
negricios
neaerat,

Melena
reprezinta
pacura, lucios si lipicios.

eliminarea

Diagnostic diferential
Hematemeza va fi diferentiata de:

de

are
amestecat

sange

prin

leziuni localizate la nivelul esofagulu

aspect
asemanator
cu
resturi
alimentare,
scaun,

care

este

zatu
ra

- epistaxisul inghitit
- hemoptizie
- hemoragia buco-faringiana
Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa:
- terapie orala cu fier, carbune, bismut
- consum de: cafea, masline, spanac.

Cauzele hemoragiei digestive superioare

Boli ale tractului digestiv
Boli

ale esofagului

- varice esofagiene
- hemie gastrica transhiatala;
- esofagita peptica de reflux;
- ulcer esofagian;
- tumori benigne esofagiene;
- tumori maligne esofagiene;
- cancer esofagian;
- sindrom Mallory-Weiss
Boli

ale stomacului

- ulcer cronic
- gastrita eroziva
- tumori benigne ale stomacului;
- cancer gastric;
- stomac operat.
Boli

ale duodenului

- duodenite acute
- ulcer duodenal

Boli ale organelor de vecinatate

Boli ale ficatului
- hipertensiune portala

Boli ale tractului biliar

- hemobilie

Boli ale pancreasului

- pancreatita acuta sau cronica
- cancer de pancreas

Boli generate extradigestive

Boli generale
- insuficienta cardiaca
- feocromocitom
- colagenoze
- uremie
Boli ale sangelui
- sindroame hemoragipare din: coagulopatii, trombopatii, trombopenii, hemofilie
- leucemie
Boli ale vaselor
- teleangiectazie hemoragica ereditara (boala Rendu-Osler-Weber)

Aprecierea gravitatii hemoragiei

In functie de parametrii clinico hemodinamici HDS se impart in usoara, medie si severa

Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei

Forma de hemoragie digestiva superioara
Usoara

Medie

Severa

Pierderi de sange %<25%

din volemie
(1250 ml de sange}

<35%
(1750 ml de sange)

<50%
(2500 ml de sange)

AV

Tahicardie
< lOO batai/min.

< 120 batai/min.

> 120 batai/min.

TA

<90mmHg

<70mmHg

<60mmHg

Diureza

scazuta

oligurie

Tegumente
reci
umede
palide

Alterarea
starii
de
constienfa
(anxietate,
agitape, apatie, somnolenta,coma).
Cianoza
periferica
Dispnee cu tahipnee

Alte fenomene

Buze
uscate
Facies palid cu privirea
in gol

Conduita de urgenta, primele masuri

confirmarea diagnosticului de HDS:
linistirea bolnavului, apartinatorilor si anturajului
repaus strict la pat in pozitie culcata cu punga de gheata pe abdomen.
efortul fizic va fi interzis (poate accentua
tabloul clinic);
sangele eliminat de bolnav va fi colectat intr-un vas

hemoragia

sau

agrava

gura bolnavului va fi curatata in caz de hematemeza,fara a deplasa bolnavul acesta avand capul asezat intr-o p
se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora cand s-a efectuat si cele constatate;

 se va aprecia gravitatea hemoragiei

se vor administra hemostatice i.m. (Vitamina K)
se va monta o perfuzie cu glucoza 5% , ser fiziologic

bolnavul este transportat la spital cu ambulanta

functiile vitale ale bolnavului sunt monitorizate

CRIZA DE ASTM

BRONSIC

Definitie

Astmul
bronsic
reprezinta
un
sindrom
inflamalor
cronic
al
c
aeriene, care apare la persoane cu susceptibilitate genetica, caracterizat prin obstructie reversibila partia
complet, spontan sau sub tratament si care se manifesta prin sindromul de hiperreactivitate bronsica determin
stimuli variati.
Criza de astm
Criza de astm este caracterizata prin aparitia sau agravarea
paroxistica in absenta sau in prezenta unui factor declansator a simptomelor
astmatice:
- dispnee
- wheezing
- tuse
-senzatia
de
constrictie
toracica
Durata crizei de astm bronsic este de la 20-30 minute la cateva ore.
Pentru masurarea functiei pulmonare a bolnavului astmatic si pentru
monitorizarea acesteia la domiciliul pacientului, medicul de familie are o
metoda disponibila simpla prin care se masoara PEP (peak expiratory flow =
debitul expiratorde varf) cu ajutorul Peak-flow-metruli.
PEF-ul se coreleaza bine cu VEMS-ul.
Monitorizarea PEF-ului are urmatoarele indicatii:
- evaluarea obiectiva a suferintei exprimate de catre bolnav (de
exemplu: - dispnee noctuma, dispnee la efort)
- evaluarea controlului bolii astmatice (depistarea apropierii unei
exacerbari), situatie in care aplicarea unui tratament corect previne
aparitia bronhospasmului
- evaluarea rezultatelor tratamentului.
Valoarea debitului expirator de varf (PEF) prezinta variatii diurne; cele
mai mici valori se inregistreaza intre orele 4 si 6 dimineata, in timp ce cele
mai ridicate se situeaza intre orele 16 si 18.
PEF actual mai mic decat 80% din cea mai buna valoare personala sau
variabilitatea mai mare de 20% constituie un argument al exacerbarii bolii si
o indicate pentru marirea dozei de medicamente, sau pentru asocierea de alte

medicamente.
Tratamentul crizei de astm bronsic
In tratamentui crizei de astm bronsic, medicul de familie urmareste cateva
obiective
:
obiective:
- aprecierea severitatii bolii
- prevenirea bronhoconstrictiei
Prima masura va fi mentinerea bolnavului in pozitie sezanda, sprijinit in
pozitia cea mai comoda.
Pentru aprecierea severitatii bolii medicul de familic va:
- determina PEF-ul si in functie de valoarca obtinula va aprecia severitatea crizei
de astm
- aprecia intensitatea simptomelor
- efectua un examen fizic al pacientulni.
Pentru prevenirea bronhoconstrictiei. MF va aplica un
bolnavului in criza de astm cu un beta2 agonist cu actiune de scurta durata:
Salbutamol, Fenoterol, Terbutalina.
Dispozitivele care contin substanta activa presurizata elibereaza la
un puf o cantitate de 100 sau 200 mcg substanta activa care este inhalata in
timpul unei inspirapi profunde. Se pot aplica 2-4 puff-uri pe doza,pana la 3
aplicatii in timp de o ora.
Dupa aplicarea acestui tratament inipal pot exista 3 tipuri de raspuns

RASPUNS INTENSITATEA PEF

CRIZEI
bun

usor

incomplet

moderat

slab

sever

tratament

initial

TRATAMENT

peste 80 % din
Continuam cu beta 2 agonistul cu
valoarea personala
actiune de scurta durata la fiecare 3
cea mai buna
4 ore timp de 24 48 ore
60 80 %
Se adauga miofilin fiola a 10
ml( 240 mg ) 1 2 fiole po / iv ;
hemisuccinat
de
hidrocortizon
fiole de 25 mg in doza de 100 200
mg
iv
in
perfuzie ;
corticosteroizi oral si se continua
administrarea beta 2 agonistul cu
actiune de scurta durata la 3 4 ore
Sub 60 %
Transport la spital

Administrarea simpatomimeticelor este contraindicata la hipertensivi, coronarieni si hipertiroidieni .

SOCUL ANAFILACTIC

Definitie
Socul anafilactic apare In cursul reactiilor alergice imediate dupa:
administrarea
unor
medicamente
alergizante
penicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic;
preparate de dextran, anestezice locale;
- injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica, antirabica )
- substante de contrast radiologice;
- intepaturi de insecte (albina), serpi;
- extracte de organe, alergene in hiposensibilizari.

(antibiotice

ma

Tablou clinic
Este
tipul
de
soc
produs
vasoplegie
brusc
instalata,
cu
debitului cardiac, care genereaza colaps.
Frecvent
socul
anafilactic
se
Quincke, laringospasm.

prin
proasta
distributie
tahicardie,
reducerea
asociaza

cu

edem

a
fluxului
sanguin
presarcinii,
cu
redu
alergic,

urticarie,

Conduita terapeutica
Se
intrerupe
imediat
administrarea
In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie
intramusculara, subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de
insecta intr-o extremitate, se aplica garou deasupra locului inocularii pentru a
limita resorbtia substantei alergizante.

substantei

alergiz

Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate

minute la 10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase.
bolnavul
va
fi
asezat
in
pozitie
de
soc
(pozitia
Trendelenburg)
pe
a preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile.
Schema de tratament

- Adrenalina se poate administra:

* s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000)
i.m.

i.v.
in
cazuri
grave
0,25-0,50
mg:
2,5-5
ml
din
fiola
diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent.
- Hemisuccinat de hidrocortizon
doza de atac 250 mg i.v. lent
se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore
- Oxigenoterapie 6-8 1/minut
- Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa
- Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotraheala
- Antihistaminice : clorfeniramina 10 20 mg intramuscular sau lent
intravenos
- Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se
administreaza 1 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de
hidrocortizon poate fi necesara
In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere
cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

de

1:1000

clinica

COLICA RENALA

Definite
Colica renala este o forma clinica a durerii nefrogene, reprezentand o urgenta medicala caracterizata
durere
acuta
paroxistica
cu
ira
uretero-vezico-genital, insotita de polakiune, disurie si hematurie microscopica sau macroscopica provoca
un spasm al cailor urinare excretoare superioare.
Cauze
1. Litiaza reno-ureterala
2. Inflamafiile urogenilale
- pielonefrita
- pielonefroza
- tuberculoza renala
3. Tumorile rcnale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici
prin compresiune uretrala extrinseca si spasm asociat)
Conduita de urgenta
In colica renala dupa precizarea diagnosticului se
pat si se urmaresc cateva obiective.

recomanda repaus la

Suprimarea durerii prin:

-Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle
cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti);

- Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);

- Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);
- Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina,
Scobutil i.v. lent);
- Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.
- Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil
compus, Piafen;
- Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)
- analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)
Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie electrolitica
Prevenirea recidivelor colicii:

- Scobutil compus (supozitoare) sau

- Scobutil + Algocalmin
Tratamentui ulteriol
al litiazei renale va fi adaptat in functie de
compozitia calculului, starea rinichiului litiazic si a celui opus, functia renala,
comorbiditate, gradul de complianta al bolnavului si familiei acestuia.

RETENTIA ACUTA DE URINA (RAU)

Definitie:Retentia completa de urina este caracterizata prin imposibilitatea evacuarii prin m

continutului vezicii urinare pline cauzata de obstructie mecanica sau datorita unor perturba
ale muschiului vezicii urinare si ale sfincterelor uretrale.
Etiologie
Retentia acuta de urina poate fi produsa de cauze urogenitale sau
extraurinare
Etiologia retentiei acute de urina
I. Cauze urogenitale :
1 Subvezicale

- boli uretrale ( uretrite, periuretrite, fimoza, parafimoza, stricture uretrale, traumatisme uret
uretrala balanite, tumori de uretra )

-leziuni cervico- prostatice ( prostatita acuta si cronica abcesul prostatei, hipertrofia beni
prostatei,adenocarcinomul de prostata

2 Vezicale

- tumori vezicale
- litiaza vezicala
- scleroza de col
- vezica neurologica

3. Supravezicale

- TBC renala cu cistita

- traumatisme renale cu hematurie masiva
- pielonefrite acute

II.

Cauze extraurinare :

1 Neurologice
- traumatisme medulo- rahidiene cu

sindrom de sectiune

- herpesul si zona zoster

- boli cerebro-spinale
- leziuni ale SNV simpatic
- tabesul

2 Pelviene
- fibromul uterin
- tumori la nivelul pelvisului
- tumori retrovezicale la barbat
- retroversia sau retroflexia uterului gravid

Alte cauze

- apendicita acuta
- ruptura uretrei
- pelviperitonita

Tratamentui RAU
Mai intai trebuie stabilita cauza care a produs RAU, dupa care

se practica evacuarea v

- Deblocare farmacodinamica cu:

alfa blocante: prazosin, ergotoxin, hydergin, doxazosin, si/sau
parasimpaticomimetice: Miostin, Prostigmen
- Cataterism uretro-vezical:
* se monteaza o sonda uretrovezicala pentru 24 de ore, cu

evacuare lenta a urinii

* este contraindicat in: uretrita, adenomul prostatei, ruptura posttraumatica de uretr

supurate, tumori de uretra

- Punctia vezicala evacuatorie asigura evacuarea lenta a vezicii si este indicata cand cata
imposibil sau contraindicat.

Dupa rezolvarea acestei urgente, bolnavul va fi transportat intr-un serviciu de sp

stabilirea unui diagnostic etiologic
si rezolvarea terapeutica.
Acte necesare pentru obtinerea certificatului de inregistrare a
cebinetului medicului de familie:
CABINET MEDICAL INDIVIDUAL

A. Obtinerea Certificatului de avizare a cabinetului medical eliberat de Departame

Acreditari din cadrul Colegioului Medicilor din Bucuresti (CMB), in baza urmatoarelor docum

dovada de detinere a spatiului ( comodat, act de vanzare-cumparare, contract de inchirie

Pentru cabinete medicale din intreprinderi sau institutii, acordul scris al conducerii ace
infiintarii cabinetului medical;
autorizatia de libera practica a medicului titular;
dovada achitarii, la zi, a cotizatiei catre CMB;
taxa de avizare, care se achita la caseria CMB;
acordul asociatiei de locatari, daca spatiul se afla intr-un imobil cu mai
multe apartamente;
existenta dotarii minime necesare functionarii cabinetului medical;
cerere-tip completata in momentul depunerii actelor (modelul se gaseste
la CMB).
Toate documentele mentionate mai sus vor fi prezentate in xero-copii.

B. Obtinerea Certificatului de inregistrare a cabinetului medical individual eliberat de Dir

Publica a Municipului Bucuresti (DSPMB),in baza urmatoarelor documente:
cerere tip se completeaza la DSPMB;
dovada detinerii legale a spatiului in care urmeaza sa functioneze cabinetul medical (
vanzare-cumparare, contract de inchiriere, donatie, etc.) copie xerox;
autorizatia de libera practica a medicului titular copie xerox;
certificatul de avizare a cabinetului medical eliberat de Departamentul de Avizari-Acre
Colegiului Medicilor din Bucuresti;
dovada indeplinirii conditiilor minime de spatiu si circuite de functionare in concorda
medicale furnizate pe specialitati (cf. Art. 20 al.3 din Ordinul ministrului Sanatatii si Fam
modificat: In acelasi spatiu cu destinatia de cabinet medical nu pot fi infiintate mai mult
medicale si numai daca se indeplinesc conditiile de compatibilitate intre specialitatile
serviciile medicale furnizate).

CABINETE MEDICALE GRUPATE SAU ASOCIATE

Cele doua forme de organizare sunt similare in ceea ce priveste modul de avizare al CM
la DSPMB, dar difera ca mod de administrare.

Pentru a creea acest mod de organizare, medicii trebuie sa fie inscrisi mai intai cu c
individuale.

Cabinetele grupate sau asociate pot avea un nume propriu, altul decat cel al medicilor c
aceste forme de organizare.

A. Obtinerea certificatului de avizare a cabinetelor medicale grupate/asociate, eliberat

de Avizari-Acreditatri al CMB pe baza urmatoarelor documente:

1.a. Cabinetele grupate: doua exemplare din contractul de grupare, inregitrat la admini
care va cuprinde obligatoriu: partile contractului; obiectrul si scopul contractului, sediu
cabinetelor grupate; coordonarea cabinetelor medicale grupate, cu indicarea persoanelor car
coordonator, facilitatile economice comune si modul de repartizare al cheltuielilor
contractului si modalitatile de incetare a acestuia.

1.b. Cabinete asociate: doua exemplare din contractul de asociere, inregistrat la admini
care va cuprinde obligatoriu: partile contractante si denumirea asocierii; sediul profesio
conducerea asocierii cu indicarea persoanei sau a persoanelor care au calitatea de coo
contractului si modalitatile de incetare a acestuia.

2. Copii dupa certificatele de inregistrare a cabinetelor medicale individuale pentru fi

medicilor, care va functiona in cadrul gruparii asocierii;

3. Acordul Asociatieie de Locatari, daca spatiul pentru infiintare se afla intr-o cladi
apartamente (mai multi proprietari);

4. Delegatie din partea tuturor asociatiilor pentru medicul care se ocupa d

gruparii/asociatiei;
5. Dovada achitarii cotizatiei, la zi de catre medicii din grupare sau asociere;

6. Cerere tip completata in momentul depunerii actelor (modelul se gaseste la CMB), t

se vor depune in copii xerox;
B. Vizarea contractului de grupare/asociere de catre CMB

C. Obtinerea Certificatului de Inregistrare a cabinetelor medicale grupate/asociate

Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.
cerere tip se completeaza la DSPMB;
contractul de grupare/asociere avizat de CMB;
certificatele de inregistrare a cabinetelor individuale care se
grupeaza/asociaza;
certificatul de avizare a cabinetelor medicale grupate/asociate eliberat de
Departamentul de Avizari-Acreditari al CMB.

SOCIETATI CIVILE MEDICALE

A. Obtinerea Certificatului de avizare a cabinetului sub forma
societatii civile medicale, eliberat de Departamentul de Avizari-Acreditari al
CMB pe baza urmatoarelor documente:
doua exemplare din contractul si statutul societatii civile medicale/ actil
constitutiv, care va cuprinde urmatoarele elemente minime obligatorii;
partile contractului de societate, scopul si obiectul acestuia;
sediul profesional al societatii civile medicale;
cabinetele medicale se vor infiinta numai pentru specialitatile si
competentele medicilor asociati si vor furniza servicii medicale numai in
limitele acestora;
patrimoniul social al societatii civile medicale cu indicarea aportului
fiecarui membru societar, constatand in bunuri mobile si imobile ori in
munca medicilor societari;
organul de conducere al societatii civile medicale si precizarea functiilor
membrilor acestuia;
durata contractului de societate si modalitatile de incetare a acestuia
dovada dotarii minime a cabinetelor medicale;
taxa de avizare pentru fiecare cabinet
din cadrul societatii, care se
achita la caseria CMB;
copii dupa autorizatiile de libera practica ale medicilor care vor functiona
in cadrul societatii;
cerere-tip completata in momentul depunerii actelor (modelul de cerere
se gaseste la CMB);
delegatie din partea tuturor asociatilor pentru medicul care se ocupa de
constituirea societatii;
dovada de detinere legala a spatiului( comodat, act de vanzarecumparare, contract de inchiriere, donatie etc. ) ;
dovada achitarii cotizatiei, la zi, de catre medicii din cadrul societatii;
acordul asociatiei de locatarii, daca spatiul pentru infiintare se afla intr-o

cladire cu mai multe apartamente.

Toate actele se vor depune in copii xeros.
B. Vizarea contractului de societate sau a actului constitutiv
CMB.

de catre

C. Obtinerea Certificatului de inregistrare a societatii civile medicale de la Directia de S

Municipiului Bucuresti ;
-cerere- tip- se completeaza la DSPMB;

-certificatul de avizare a cabinetului medical in societate medicala de la CMB origina

-dovada detinerii legale a spatiului ( contract de vanzare- cumparare ,
de comodat sau de inchiriere )- copie xerox;
-autorizatia de libera practica pentru medicii din societate copie
xeros ;
-contractul de societate cilvila avizat de CMB ;
-dovada indeplinirii condtiilor minime de spatiu si circuite functionale
in concordanta cu serviciile medicale furnizate pe specialitati .

INFORMATII UTILE
OBLIGATIILE CASEI DE ASIGURARI DE SANATATE

Casa de asigurari de sanatate are urmatoarele obligatii:

a) sa plateasca drepturile banesti cuvenite medicului/medicilor de familie pentru serviciile
furnizate asiguratiilor inscrisi in lista proprie, indiferent de casa de asigurari de sanatate
contributia pentru asigurarile sociale de sanatate, inclusiv drepturile pentru lista suplim
medicale acordate populatiei din zona stabilita si repartizata de directia de sanatate pub
b) sa verifice autorizarea si acreditarea furnizorului de servicii medicale, precum si acredi
personalului medical angajat;

c) sa verifice activitatea furnizorilor de servicii medicale in asistenta medicala primara, co

d)

e)
f)
g)
h)
i)

contractelor incheiate cu acestia;

sa verifice prescrierea medicamentelor cu sau fara contributie personala din partea asig
investigatiilor paraclinice recomandate de catre furnizorii de servicii medicale in asisten
primara in conformitate cu reglementarile in vigoare;
sa deconteze furnizorilor de servicii medicale contravaloarea serviciilor contractate si p
facturilor emise de furnizorii de servicii medicale;
sa comunice medicilor de familie, in vederea actualizarii listelor proprii, numele persoa
pierdut calitatea de asigurat prin neplata contributiei ce revine ca obligatia de plata asig
sa informeze furnizorii de sevicii medicale in asistenta medicala primara asupra conditi
contractare;
Casa de Asigurari de Sanatate a Municipilului Bucuresti se oblige sa informeze furnizo
de comunicare proprii (la avizier, telefonic, scrisori, etc.) asupra derularii contractului;
Casa de Asiguraru de Sanatate a Municipilului Bucuresti va efectua excluderea automa
din contract in situatia in care un medic anunta incetarea activitatii in cadrul unui cabin

OBLIGATIILE FURNIZORULUI DE SERVICII MEDICALE

1.

2.
3.

4.

5.
6.
7.

Furnizorul de servicii medicale are urmatoarele obligatii:

sa acorde ingrijiri medicale asiguratilor in caz de boala sau accident in limitele de calita
activitatea medicala, sa asigure in cadrul serviciilor furnizate toate activitatiile care sun
baremul de activitati practice obligatorii din curicula de pregatire in specialitatea de me
sa interpreteze investigatiile necesare in afectiunile prevazute in tematica pe aparate si s
sa respecte criteriile de calitate ale serviciilor medicale furnizate si cele de calitate pent
desfasurata la nivelul cabinetelor de medicina primara;
sa respecte dreptul asiguratilor de a-si alege medicul de familie, medical de specialitate
si unitatea sanitara si dreptul asiguratului de a-si schimba medicul de familie dupa expi
3 luni de la data inscrierii pe lista;
sa ofere relatii asiguratilor despre drepturile pe care le au si care decurg din calitatea de
precum si despre serviciile oferite, modul in care fi furnizate acestea si sa ai consolizez
prevenirii imbolnavirilor si al pastrarii sanatatii;
sa furnizeze tratamentul adecvat si sa respecte modul de prescriere a medicamentelor p
nomenclatorul de medicamente, conform reglementarilor in vigoare;
sa nu refuze acordarea asistentei medicale in caz de urgenta medicala ori de cate ori se
servicii medicale;
sa inscrie din oficiu copii care nu au fost inscrisi pe lista unui medic de familie odata cu

consultatie a copilului bolnav in localitate de resedinta a acestuia. Nou nascutul va fi

medicului de familie care a ingrijit gravida, daca parintii nu au alta optiune. Copiii care
inscrisi pe lista unui medic de familie potrivit celor aratate mai sus, vor fi inscrisi cu sp
care a inregistrat nasterea. In cazul gravidelor neinscrise pe lista unui medic de familie,
conditiile de persoana asigurata, la prima consultatie in localitatea de resedinta a acesto
pe lista medicului de familie care a acordat consultatia;
8. sa solicite documentele justificative care atesta calitatea de asigurat a persoanelor inscr
proprie;
9. sa actualizeze lista proprie cuprizand asiguratii inscrisi, ori de cate ori apar modificari i
acesteia, in functie de miscarea lunara a asiguratilor si sa comunice aceste modificari ca
de sanatate precum si sa actualizeze lista proprie in functie de comunicarile transmise d
asigurari de sanatate cu privire la asiguratii care nu mai fac dovada calitatii de asigurat
contributiei ce revine ca obligatie de plata asiguratului;
10. sa anunte casa de asigurari de sanatate atunci cand este suspendat din functie, cand i-a f
suspendata autorizatia de libera practica sau acreditarea, precum si despre orice alte mo
survenite, legate de clauzele contractuale;
11. sa anunte in scris, in momentul inscrierii pe lista proprie a unui asigurat plecat de la un
familie, atat medicul de familie de la care a plecat asiguratul, cat si casa de asigurari de
maximum 15 zile; medicul de familie de la care a plecat asiguratul transfera fisa medic
asiguratului, in maximum 15 zile lucratoare de la solicitare, prin serviciul postal si past
1 an o copie dupa fisa medicala a acestuia;
12. sa acorde servicii medicale tuturor asiguratilor inscrisi pe lista proprie indiferent de cas
de sanatate unde se vireaza contributia la fondul de asigurari de sanatate, fara nici o dis
folosind totodata formele cele mai eficiente si economice de tratament;
13. sa trimita pacientul, daca este cazul, la medicl de specialitate, sa inregistreze in fisa ace
informatiile furnizate de catre medicul de specialitate si sa respecte recomandarile aces
14. sa furnizeze servicii medicale in cadrul unui program de activitate organizat in functie d
specifice de zona asigurand in medie pe zi, de luni pana vineri, minim 5 ore la cabinetu
la domiciliul asiguratiilor, conform graficului de vizite la domiciliu. In cazul in care nu
inscrisi pe lista proprie este mai mare decat numarul mediu de asigurati stabilit pe total
programul total de lucru se prelungeste corespunzator, acolo unde este posibil, in functi
servicii medicale solicitate de asigurati. La stabilirea programului de activitate se va tin
zona stabilita si repartizata de directia de sanatate publica. Programul de activitate astfe
la cunostinta asiguratilor prin afisare la loc vizibil la cabinetul medical si se transmite c
de sanatate si directia de sanatate publica;
15. sa furnizeze servicii medicale de urgenta in afara programului de lucru, conform reglem
Contractul-cadru, privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului as
sociale de sanatate in asistenta medicala primara, in vigoare;
16. sa participe la organizarea si functionarea centrelor de permanenta, acolo unde este caz
17. sa raporteze casei de asigurari de sanatate datele necesare pentru urmarirea desfasurarii

18. asistentei medicale primare, furnizorul fiind direct raspunzator de corectitudinea datelo

respectarea termenelor de raportare;

19. sa accepte controlul din partea serviciilor specializate ale Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate, ale caselor de asigurari de sanatate
impreuna cu consiliile judetene ale Colegiului Medicilor respective al
Municipiului Bucuresti;
20. sa respecte confidentialitatea tuturor datelor si informatiilor privitoare la asiguratii insc
proprie, precum si demnitatea si intimitatea acestora;
21. sa factureze lunar, pana la data de 3 ale lunii urmatoare, in vederea decontarii de catre c
de sanatate, activitarea realizata conform reglementarilor legale in vigoare;
22. sa stabileasca programul de lucru si sarcinile de serviciu pentru
personalul angajat;
23. sa organizeze preluarea activitatii medicale de catre un alt medic de
familie acreditat, pentru perioadele de absenta;
24. sa elibereze certificate de concediu medical, certificate medicale pentru ingrijirea copil
conform prevederilor legale in vigoare;
25. sa respecte normele de raportare a bolilor si efectuarea vaccinarilor,
conform prevederilor legale in vigoare;
26. sa angazeze asistenti medicali, in vederea asigurarii calitatii actului medical;
27. sa acorde servicii medicale persoanelor din lista suplimentara potrivit normelor metodo
aplicare a Contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul
asigurarilor sociale de sanatate in asistenta medicala primara aprobat prin Hotararea Gu
1244/2001;
28. de a anunta intreruperea activitatii cel mai tarziu in data cu care se
doreste acest lucru;
29. obligatia de a mentine in termen toate documentele care au termen de valabilitate;
30. de a prescrie retete in ordinea numarului al blanchetelor;
31. furnizorii se obliga sa ia la cunostinta si sa se conformeze indicatiilor Casei de Asigurar
Municipiului Bucuresti;
32. obligatia de a respecta Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale
sistemului asigurarilor sociale de sanatate in asistenta medicala primara si Normele me
aplicare a acestuia, aflate in vigoare;
33. utilizarea formularelor elaborate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de Casa
Sanatate a Municipiului Bucuresti;
34. notificarea scrisa a intentiei de modificare si a propunerilor de modificare cu cel putin 5
datei de la care se doreste modificarea prevederilor contractuale.

In cadrul tratamentului in ambulator persoanele asigurate beneficiaza pentru afectiunile cronice de o sin
medicamente compensate 90 % si 50 % sau de o singura reteta gratuita pentru persoanele ale caror dreptu

legi speciale :

legea 42/1990 , legea 44 / 1994 , decretul-lege 118/1990 , legea 189/2000 , legea309/20

1 - persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin:

a)
Decretul-lege
nr.
118/1990
privind
acordarea
persecutate
din
motive
politice
de
dictatura
instaurata
1945,
precum
si
celor
deportate
in
strainatate
republicat,
cu
modificarile
si
completarile
ulterioare,
gratuite
daca
nu
realizeaza
alte
venituri
decat
cele
acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii

unor
dreptur
incepere
de
constituite
beneficiaza
de
provenite
din
d

cu
ori

b)
Ordonanta
Guvernului
nr.
105/1999
privind
acordarea
u
persoanelor
persecutate
de
catre
regimurile
instaurate
in
Romania
cu
incepe
septembrie
1940
pana
la
6
martie
1945
din
motive
etnice,
aprobata
p
189/2000,
cu
modificarile
si
completarile
ulterioare,
beneficiaza
de
gratuite
daca
nu
realizeaza
alte
venituri
decat
cele
provenite
din
d
acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii.

c)
Legea
nr.
44/1994
privind
veteranii
de
razboi,
precum
si
unele
invalizilor
si
vaduvelor
de
razboi,
republicata,
beneficiaza
de
medicam
daca
nu
realizeaza
alte
venituri
decat
cele
provenite
din
drepturile
banest
aceste legi, precum si cele provenite din pensii.

d)
persoanele
prevazute
la
art.
2
din
Legea
nr.
42/1990
pentru
cinstire
si
acordarea
unor
drepturi
urmasilor
acestora,
ranitilor,
precum
si
lup
victoria
Revolutiei
din
decembrie
1989,
republicata,
cu
modificarile
ulterioare,
beneficiaza
de
medicamente
gratuite
daca
nu
realizeaza
decat
cele
provenite
din
drepturile
banesti
acordate
de
aceste
legi,
pre
provenite din pensii.

e) Legea 519/2002 privind persoanele cu handicap beneficiaza de medicamente gratuite daca nu real
decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii.

2 - beneficiaza de medicamente gratuite

ani
pana
la
varsta
de
26
de
ani,
realizeaza venituri din munca

copiii
daca

pana
sunt

la varsta de
elevi,
ucenici

3
beneficiaza
de
medicamente
gratuite
femeile
insarcinate
nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara

sau

18
sau

ani, tin
studenti

lauzele,

Dovada veniturilor este facuta de certificatul fiscal eliberat deAdministr

Publice din teritoriu.

4 - Pentru anumite boli cronice cum ar fi insuficienta cardiaca clasa 3 - 4 NYHA, boala P
hepatica, poliartrita reumatoida, cancerele , glaucom, protezatii valvularii sau vascular ,
afectiuni fiind numerotate de la G1 la G31 pacientii pot beneficia lunar de o singura reteta g
trei medicamente de pe lista C.