17.

09 Doc = 183 167 123

28 Iulie

Intru aceasta zi, invatatura a Sfantului, Parintelui nostru Teodor Studintul, despre
ascultarea cu credinta la toate slujirile.
Fratilor si parintilor, temandu-ma de osanda celui ce a ascuns talantul in
pamant, caruia i-a zis Domnul: "Sluga rea, trebuia sa fii dat argintul meu
zarafilor, si, venind, eu as fi luat al meu cu dobanda", pentru aceasta grija si
frica, iata, va graiesc aceste putine cuvinte si va dau voua, zarafilor, talantul
Domnului, ca sa i-L dati cu dobanda. Si, cu darul lui Dumnezeu, sunt unii din voi,
care nu numai ca nu se incredinteaza ca l-ati inmultit si inca il cresteti, prin
supunerea voastra cea buna. Dar, silesc sa inmulteasca darul ce li s-a dat de
Dumnezeu, ci vor sa-l si piarda, prin lene. Si care sunt aceia? Cei care se leapda
de ascultare si zic numai: "Iarta-ma", ca si cum ar avea, o mare indreptatire. Ce
zici frate? Ai fagaduit ascultare pana la moarte si acum lasi slujba ta, pe care o ai,
din darul lui Dumnezeu, si iata, s-a stricat supunerea ta. Dar, ce zice lenesul cel
impotrivitor?. "Ca sa umblu cu corabia, ma tem de mare". Dar si aceasta vine din
necredinta, caci acolo ne temem, unde nu este locul sa ne temem. Pentru ca,
daca vei avea credinta la ascultare, nu numai ca vei trece marea cu corabia, ci si
cu trupul gol poti sa intri in apa si sa treci nevatamat, aducandu-ti aminte de acel
fericit si ascultator ucenic al batranului. Acesta, intarindu-se cu porunca
parintelui sau, nu a avut frica de apa cea mare a Nilului, ci, trecand-o fara a se
uda, a scapat nevatamat, incat se mirau cei ce il vedeau. Fratilor, ascultarea a
supus si pe fiare, si imi adevereaza cuvantul meu cel ascultator care a legat un
leu, cu porunca stapanului sau. Ascultarea face minuni intre morti si aceasta a
aratat-o Acachie, care fiind strigat, a raspuns din mormat unde era ingropat.
Dar, ee insemneaza toate acestea? Ca insusi Fiul lui Dumnezeu, Unul nascut,
S-a supus, pana la moarte si la cruce, pentru a savarsi mantuirea lumii. Iar,
daca doresti sa afli si greselile nesupunerii si ale neascultarii, socoteste mai intai,
pe Adam; pentru ca n-a ascultat pe Dumnezeu si a mancat din pomul cunostintei,
a adus in lume moartea cea de obste. Socoteste si pe imparatul Saul, si-l vei gasi
si pe el ca, pentru neascultare pe Proorocul Samuil, si-a pierdut imparatia, si viata
sa, in muntii lui Ghelboe. Vezi, inca, si pe Apostolul Petru, care din buna evlavie,

s-a aratat neascultator, nevrand sa-i spele Hristos picioarele si L-a auzit
spunand: "Daca nu te voi spala, nu ai parte de Mine".

Dar fratele acela, care n-a ascultat pe marele Eftimie, ci cu multe dovezi, nu
primea ca sa poarte de grija de vitele manastirii, ca, indracindu-se si cazand la
pamant, spumega si patimea? Iata, intr-acest chip sunt greselile neascultarii. Ca
orice neascultator sta impotriva, prin cuvant, dar Domnul ii trimite lui inger
nemilostiv si cu dreapta judecata. Ca toti suntem un trup si fiecare din noi
suntem madulare; si unul tine loc de unghii, altul de ureche, altul de nas, altul de
limba, altul de mana, altul de picior. Deci, madularele de nu vor voi sa lucreze
dupa oranduiala, ci vor incepe a se arata impotriva, adica, ochiul sa zica, ca el
vrea sa auda, urechea, ca ea vrea sa miroase, iar nasul, ca el vrea, sa graiasca si
limba, ca ea vrea sa pipaie, ori mana ca ea vrea sa umble, oare, nu se va prapadi
tot trupul? Dar, de vreme ce acestea asa sunt, fiecare sa-si faca slujba sa, adica,
ceea ce a primit-o ca dar de la Dumnezeu, spre folosul obstesc, tinand in mintea
lui, ca toate ale noastre sunt in mana lui Dumnezeu si, asa, nici pe mare, nici pe
pamant fiind, n-are frica, ci, precum Dumnezeul nostru, inainte de a face lumea,
a oranduit toate cu vremea si cu locul lor, asa a oranduit si sfarsitul fiecaruia,
unde si cand va fi.
Si acestea nu le-am zi numai pentru cei ce sunt in neascultare, despre care nea fost noua cuvantul, ci si pentru voi toti, care ascultati, ca sa ne pazim, cu luare
aminte, ca avem datoria sa indeplinim fagaduintele ce am dat inaintea lui
Dumnezeu si a Sfintilor Lui ingeri. Si sa nu ne impotrivim, cu neascultare, chiar
daca ceea ce ni se porunceste ar avea si primejdii. Ca asa poruncesc Parintii si,
mai mult decat toti, marele Vasilie. Si, intru acest chip vietuind, nu vom muri de
moartea neascultarii, ci vom trai in dreptate si vom castiga Imparatia Cerurilor,
in Hristos Iisus, Domnul nostru, a Caruia este slava si iubirea, dimpreuna cu Tatal
si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.