Comunicarea-?Comunicarea este un atribut al speciei umane.

n sens larg, ea poate

fi definit drept procesulde transmitere de informaii, idei, opinii, preri fie de la un
individ la altul, fie de la un grup laaltul.Etimologia termenului: cuvntul
comunicare provine din limba latin communis carenseamn a fi n legtur
cu sau a fi n relaie,orce process de comunicare are un cracter ireversibil,in
sensu ca mesajul odata transmis nu mai poate fi oprit.
Elementele procesului de comunicare:
Functia emotiva -> scoaterea in evidenta a starii emitatorului prin interjectii, exclamatii!
Exemplu:- Ah, ce sete imi este!
Functia conativa este centrata pe receptor, marcata prin folosirea persoanei a 2-a, vocative sau
imperative:Exemplu: - Asculta-ma! De ce nu ma crezi?
Functia referentiala -> Fiecare discurs, fiecare enunt consta in redarea unor informatii din
mediu.
Exemplu: - Maine o sa ploua.
Functia metalingvistica -> se dau informatii despre limbaj.
Exemplu: "Metempsihoza" inseamna migrarea sufletelor
Functia fatica se bazeaza pe verificarea functionarii canalului:Exemplu: - Alo! Ma auzi?
Functia poetica -> atentia acordata exprimarii asupra cuvintelor. Prin functia poetica, un mesaj
nu mai e un simplu instrument - un vehicul pentru informatie -, ci un text interesant in sine:
placut, frumos, obsedant, amuzant etc
Tipuri de comunicare: Comunicarea acidentala,Comunicarea
subiectiva,Comunicarea instrumental
Formele de comunicare:comunicare directa-in situatia in care mesajul este trasmis
utilizinduse mihloace primare(mimica gestu)
Comunicare indirect-se folosesc tehnici secundare scrierea sisteme grafice.iar la
rindul sau comunicarea indirect se disting urm:-com.imprimata(presa,revista
cartea)-comunicare inregistrata(film,disc).-comunicarea pe fir(telegraf,cablu)comunicarea radiofonika(radio,tv)
In functie de modul in care individual participa la comunicare distingem :
-comunicar interpersonal-comunicare in grup
-comunicare intrapersonalacomunicare cu dinele
-comunicarea cu de masa-este comunicare pentru publicul larg.
In functie de relatia existent intre indivizi in cadu unei organizati
distingem:1)comunicare ascendenta)comunicare descendenta.3)comunicare
orizontala.
Metacomunicarea ceea ce se intimpla dincolo de cuvinte.
Roman Jakobson -dezvolt structura procesului de comunicare. Relaia de
comunicare serealizeaz astfel: emitorul transmite un mesaj ntr-un anumit cod

(limbaj) ctre receptor, care vainiia o aciune de decodare a mesajului ce i-a fost
transmis. Acest mesaj este constituit ntr-unanume cod care trebuie s fie comun
celor doi parteneri aflai n contact. ntre Emitor i Receptor are astfel loc un
transfer care realizeaz elementul comun al informaiei. Informaia pleac de
laEmitor i devine informaie pentru Receptor. Att Emitorul, ct i Receptorul
sunt entitiorientate ctre un scop. Emitorul are scopul de a oferi, receptorul are
scopul de a primi.
ELEMENTELE PROCESULUI DE COMUNICARE- Emitor i Receptori ntre care se
stabilete o anumitrelaie;cod-mesaj canal de transmitere a mesajului.
Feed-backul (mesaj specific prin care Emitentul primete de la Destinatar un
anumitrspuns cu privire la mesajul comunicat.
Canalele de comunicarereprezint "drumurile", "cile" urmate de mesaje
(canaleformale, canale neformale ). Mediul comunicrii este influenat de
modalitile de comunicare; exist mediu oralsau mediu scris.barierele(filtrele,
zgomotele) reprezint perturbaiile ce pot interveni n procesul decomunicare.
Mesajul comunicari poate fi transmis prin intermediul limbajului verbal, neverbal
sau paraverbal.
Comunicare nonverbalexpresia feei
micarea corpului (gesturi)
forma i poziia corpului
aspectul general
comunicarea tactil.
Comunicarea prinexpresia feei includemimica(ncruntarea, ridicarea
sprncenelor,ncreirea nasului, uguierea buzelor, etc.),zmbetul
Comunicarea tactil-se manifest prin frecvena atingerii, prin modul de a da mna,
modulde mbriare, de luare de bra, btutul pe umr, etc.
Prezena personal comunic, de exemplu, prin intermediul formei corpului,
ambrcmintei, a mirosului (parfum, miros specific), a bijuteriilor i a altor accesorii
vestimentare.
Limbajul spaiului trebuie interceptat simultan n funcie de 5 dimensiuni: mrime,
grad deintimitate, nlime, apropiere - deprtare, nuntru - n afar.Culoarea
afecteaz comunicarea sub urmtorul aspect: culorile calde
stimuleazcomunicarea, n timp ce culorile reci inhib comunicarea; monotonia,
precum i varietatea excesivde culoare, inhib i-i distrag pe comunicatori.Modul
n care putem comunica prinlimbajul timpului este corelat cu: precizia timpului,
lipsatimpului, timpul ca symbol.Tipuri de bariere:bariere de limbaj,bariere de
mediu,bariere de conceptie.

Bariera de limbaj-dificultati in exprimare,utilizarea unor expresii confuze,starea

emotional,
Bariere de mediu-climatu locului de munca :
barierele nu sunt de neevitat, existnd cteva aspecte ce trebuie luate n
considerare pentru nlturarea lor:

-planificarea comunicrii;
-determinarea precis a scopului fiecrei comunicri;
-alegerea momentului potrivit pentru efectuarea comunicrii;
-clarificarea ideilor naintea comunicrii;
-folosirea unui limbaj adecvat.

Teoriile comunicarile: Teoria glonului magic, Teoria influenei selective ,Teoria

diferenelor individuale Teoria diferenierii sociale ,Teoria relaiilor sociale , Teoriile
influenei indirecte Teoria modelrii ,Teoria expectaiilor sociale ,Teoria organizrii
sociale .
Modelele comunicari: Modelul lui Claude Elwood Shannon. Acesta face parte, de
asemenea. din clasa modelelor liniare de comunicare dar este de fapt un model de
comunicaii.. Acest model comunicaional se axeaz i el pe transferul de informaie
neanaliznd feed-back-ul.
Modelul Meyer-Eppler. Modelul Meyer-Eppler este mai avansat dect celelalte dou
n primul rnd pentru c pune accentul pe feed-back. Prin intermediul acestui
model sunt introduse elemente noi, ca de exemplu: repertoriul emitorului i al
receptorului i sursa de zgomot.
Modelul circular al comunicrii. HUB. Modelul HUB nu face parte din clasa modelelor
liniare de comunicare ci din cea a celor circulare.Modelul lui Lasswell nu se
focalizeaz dect pe emisie ncercnd s explice doar transferul informaional dintre
dou entiti nu i feed-back-ul.
George Gerbner, profesor la universitatea din Pensylvania a incercat sa realizeze un
model de comunicare cu utilizare generala. Modelul realizat a fost semnificativ mai
complex decat cel al lui Shannon & Weaver.Modelul lui Gerbner (figura 3) introduce
ca elemente originale: perceptia, productia, semnificatia mesajului; mesajul ca
unitate a formei si continutului; notiunea de intersubiectivitate ca expresie a
raportului dintre productia mesajelor si perceptia evenimentelor si
mesajelor;Conform acestui model, procesul de comunicare este un proces subiectiv,
selectiv, variabil si imprevizibil..
Calitatile vorbitorului:
1. Placerea de a vorbi efortul de a avea un ton prietenos, politicos, cuplat cu
priviri agreabile
2. Naturaleea exprimare fireasca, fara afectare, fara cautarea fortata a
cuvintelor sau expresiilor rare 3. Claritatea expunere sistematizata, concis i
uor de neles, fara efort,
4. Corectitudinea respectarea regulilor gramaticale
5. Precizia utilizarea acelor cuvinte i expresii necesare pentru nelegerea si
facilitarea comunicrii

6. Armonia recurgerea la cuvinte/expresii care sa provoace auditoriului

reprezentari
7. Fineea folosirea unor cuvinte/expresii prin care se pot exprima indirect
gnduri, sentimente, idei
8. Concizia exprimarea concentrat pe subiectul de comunicat,
Calitatile ascultatorului (scolar/cadru didactic)

Auzirea
Intelegerea
Traducerea in sensuri
Atribuirea de semnificati informationale receptate
Evaluarea
Disponibilitate pentru ascultare
Manifestare interesului
Urmarirea ideilor principale
Ascultarea critica
Concentrarea atentiei
Sustinerea

Taxonomia feed-backului

feed-back1(al mesajului)
feed-back2(al invatari)
feed-back
feed-back insufficient)icomplet)
feed-back optim
feed-back redundant

Formele feed-back:

Feed-back
Feed-back
Feed-back
Feed-back
Feed-back
Feed-back
Feed-back
Feed-back
Feed-back
Feed-back

direct
indirect
concomitant
ulterior
consistent(confirmative)
incongruent
verbal(orb)
paraverbal(orb)
nonverbal(mut)
mixt

Functiile feeb-back:
1. functia de confirmare /ntarire imediata a rezultatelor
2. functia de semnalare,
3. functia de diagnoza,
4. functia de depistare si corectare a erorilor curente

5. functia de prevenire a greselilor,

6. functie stimulatorie, de ntarire a motivatiei nvatarii
Tehnici eficiente de feed-back communicational:

Parafraza- reda mesajul cu propriile cuvinte

Intrebarea directa-interogatia prin care se poate raspunde scurt prin DA NU
Intrebare indirect-la aceasta intrebare nu poate fi raspundul direct prin da
sau nu trebuie o anumita dezvoltare
Intrebare cu raspuns sugerat-acest contin dj o parere

Etape de stingere a conflictului:

I. Dezacordul- aparitia diferentelor ntre membrii grupului scolar; cauzele
diferentelor pot fi legate de: a) - interese personale - opinii diferite - actiuni
orientate valoric diferit de grup b) motive/pretexte minore n raport cu scopul
general al grupului scolar
II. Confruntarea- apar actiuni ce sustin opiniile, cerintele sau convingerile, fiecarei
parti;
- se exp lica pozitia partilor n grup;
- se accentueaza erorile din gndirea celorlalti; Este momentul n care conflictul se
poate stinge sau poate continua cu aparitia justificarilor ce sustin diferentele.
III. Escaladarea-violenta verbala se transforma n violenta fizica sau morala;
- situatia scapa de sub control, ceea ce face sa se atinga punctul culminant al
conflictului;
IV. De escaladarea - ncepe negocierea (trecerea de la tensiune, irationalitate,
V. Rezolvarea - intervine mediatorul , ca a treia parte neutra, impartiala si
obiectiva;
- este momentul negocierilor; - conflictul se stinge
Modurile de variatie a ascultarii se pot clasifica astfel:

ascultare in timpul liber de tipul unei conversatii la o cafea

ascultare informationala, atentia concentrata pe fapte, figuri si specificatii
ascultare stilistica, atentia concentrata la modul de exprimare mai degraba
decat la cuvinte
ascultare tehnica - discutie interactiva din campul propriu de expertiza
ascultare empatica - ascultarea si intelegerea persoanei care vorbeste ca si
cum am fi in locul ei
ignorare sau simulare a interesului interesat

Pseudoascultarea se refer la situaia n care receptorul primete mesajele pecanalul

auditiv, fr a se focaliza cognitiv asupra acestora. Recepia exist i chiar exist
posibilitatea de nregistrare i stocare a informaiilor, eventual de redare ntr-oalt
modalitate, ca atunci cnd scriem automat ceea ce auzim c se pred la un curs,dar
nu avem o focalizare cognitiv asupra semnificaiilor mesajelor i nu este
prezentnici o validare a eventualului coninut persuasiv al acestora.
Pseudoascultarea sedifereniaz ns de nonascultare, adic de situaia n care nu se
decodificsemnificaia mesajelor receptate i cnd, evident, nu se pot stoca informaiil.
Principii de baza ale negocierii: . Principiu Avantajului reciproc
n principiu, n cadrul negocierilor, fiecare dintre parti si
ajusteaza pretentiile si revizuieste obiectivele initiale
2. Principiul actiunilor comn
romneste principiul poate fi regasit n expresii de genul: Dau
daca dai, Fac daca faci, Daca mai dai tu mai las si eu sau
Daca faci concesii, voi face si eu

Principiul moralitatii si legalitatii

Legea este lege si cei mai multi o respecta si dincolo de
principii. Pentru a evita neplacerile, moralitatea ntelegerilor dintre
educator si educat, acolo unde legea nu o apara, ramne adesea o
chestiune de principiu, de deontologie

Etapele negocierii

Etapa1: Pregatirea negocierii- care presupune urmatoarele

operatii:
a) Stabilirea obiectivelor negocierii, respectiv un obiectiv
de prima linie (care vizeaza cel mai bun rezultat posibil
de atins); Un obiectiv de ultima linie (care prezinta
rezultatul acceptabil, ct mai apropiat de cel maxim);
Un obiectiv tinta (care precizeaza ce se asteapta a se
realiza efectiv, concret);

b) Evaluarea situatiei partii adverse (pe ct posibil

obiectiv, fara partinire);
c) Evaluarea punctelor tari si a punctelor slabe; se
recomanda o analiza SWOT deoarece ofera o
perspectiva ampla deschisa asupra fe nomenului (se
analizeaza att oportunitatile posibile, ct si obiectiile,
pretentiile, amenintarile).

Etapa 2: Elaborarea unei strategii (de ce tip sa fie:

distributiva sau integrativ-rationala). Se decide n functie de scopul
negocierii si de antrenamentul negociatorilor. Etapa 3: Demararea negocierii consta n stabilirea a ceea
ce se va discuta si n declansarea efectiva a negocierii.

Etapa 4: Clarificarea pozitiei partilor angajate n

negociere. Etapa presupune:
a) Obtinerea a ct mai multor informatii de la si despre
partenerul de negociere, utiliznd toate tipurile de

Etapa 5: Negocierea (n evolutie/n expansiune), etapa n care fiecare parte ncearca sa obtina concesii, sa
depaseasca momentele dificile, impasurile care pot bloca negocierea, ncearca
sa obtina un acord (daca se poate avantajos). Discutiile pot fi
punctuale sau prelungite si cu multe divagatii, pot fi amiabile sau
agresive, fiecare dorind sa cstige ct mai multe. Se folosesc
tehnici si tactici diverse stabilite n functie de scopul negocierii si
de nevoile ambelor parti: tactici competitive, colaborative,
subordonative.
Etapa 6: ncheierea negocierii; partile se axeaza pe
formularea unui acord final si pe stabilirea termenilor aplicarii lui.
Evident ca este importanta atmosfera n care se ncheie negocierea;
o atmosfera pozitiva face posibila aplicarea unei strategii de timp
cstig cstig, care restabileste comunicarea si asigura premisele
necesare unor colaborari ulterioare de durata.