Analiza i diagnoza poteialului uman din Municipiul Sighioara

I.

Pozii geografic

Sighioara este situat n centrul rii, pe rul Trnava Mare, n sud-estul judeului
Mure fiind un important nod rutier i de cale ferat. Sighisoara este al doilea oras ca marime
si importanta (istorica, economica, politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la
rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si avand n subordine administrativa sase localitati
componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat
Hetiur.
Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, n partea centrala a tarii,
pe traseul unor nsemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov Teius, cu derivatii spre Arad si Cluj - Oradea) si rutiere (DN Brasov - Targu Mures, care este
n acelati timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu - Sighisoara).
II.
Organizare administrativ-teritorial
Sighisoara a fost fundata de emigranti germani in a doua jumatate a sec. al XII -lea.
Cea mai veche mentionare oficiala provine din anul 1280 si se numeste"Castrum Sex".In
1298 exista denumirea orasului "Schaespurch".In 1377 a urmat prima numire a scaunului
sighisorean (Seguzwar).In 1367 Sighisoara este numita prima data ca oras
(civitas).Amplasarea cetatii a urmat pe coama dealului de 850 m lungime situat in partea
sudica a riului Tirnava Mare si care era formata din Dealul Cetatii situat la 30 m inaltime
deasupra vaii (terasa infe- rioara) si Dealul Scolii de 49m inaltime (terasa superioara).Pe
Dealul Cetatii s-a dezvoltat spre sfirsitul sec. al XIII-lea in jurul primei biserici situata in
nord-vestul actualei casei parohiale, Colonia Cetatii. Linga aceasta biserica se afla si cea
mai veche scoala din Sighisoara, mentionata pentru prima data oficial in anul 1522. In jurul
anului 1350 s-a inceput constructia zidului inconjurator al cetatii, zid lung de 930 m, in
forma ovala , existent in cea mai mare parte si astazi.Constructia zidului s-a facut in jurul
Dealului Cetatii si Dealului Scolii. Inaltimea zidului care initial era de 4 m s-a ridicat in sec.
al XV-lea pina la 6-7m. Inainte de a trata istoria orasului medieval Sighisoara se cuvine sa
trecem in revista stadiul actual al cercetarii privind istoria anterioara intemeierii Cetatii.
Dealul Cetatii, datorita amplasarii sale in punctul cel mai ingust al defileului Sighisoarei, a
prezentat
importanta
strategica
inca
din
preistorie.
Cea mai buna dovada in acest sens o constituie descoperirea unor morminte foarte vechi pe
versantul de est al dealului, linga Turnul cu Ceas, cu prilejul saparii unui canal de evacuare,
in jurul anului 1900.
La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai
multe elemente, dintre care doua ni se par definitorii: primul este pozitia lui la
intersectia celor doua drumuri comerciale importante, o artera est-vest care leaga Alba-

Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o artera sud-nord, pe aici
trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj.
Cel de-al doilea element, despre care am mai amintit, este pozitia strategica in
cadrul defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de trecere spre
zona de rasarit a Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si faptul ca in afara
de cetatea de pamint de pe virful dealului de la Sighisoara, toate celelalte cetati
medievale timpurii din imprejurimile orasului, similare ca forma, dar situate in puncte
mai putin avantajate strategic si comercial, si-au pierdut rostul si au fost abandonate in
secolele XVI-XVII.
III.

Evoluia populaiei :
Sighioara, ca i ntreaga transilvanie a trecut printr-o succesiune de trasformri politice,
economice i culturale, cu consecine majore asupra populaiei.Pn n anul 1992,
populaia Sighioarei este n cretere datorit unei bune poziionri ( intersecia
principalelor artere comerciale), precum i datorit asezrii pe rul Trava Mare.
Cel mai mare numr al locuitorilor se ntrgistreaz n anul 1992, ca urmare a pozi iei
strategice ce a determinat o ampl dezvoltare comercial, creterea nivelului de trai
naterial i cultural.n urma criezi economice populaia a nceput s scad considerabil
datorit creterii ratei mortalitii, a emigrrii populaiei ctre orae cu o economie
diversificat (unde exist varietate de locuri de munc).
IV.Dinamica demografic :
a)Micarea natural
Mortalitatea crete treptat ca urmare a cderii comunismului, liberalizarea
avorturilor, emanciparea femeii ( implicarea ei n activitile societii),
scderea nivelului de trai. Mortalitatea este invers proporional cu natalitatea ,
care scade n anul 1977 i ca urmare a orientrii familiei ctre un singur
copil.n nul 1977, conform Legii 1/1977- prin care se stabilete o contribuie
suplimtar persoanelor fr copii, de aceea natalitatea prezint o cretere
accentuat. Cu toate c prin Legea 557/ 2003 se acord concediu, indemnizaie
de cretere a copilului natalitatea nu prezint nicidecum o tendin de cretere,
ci dimpotriv va scdea n continuare. Mortalitatea prezint cele mai mari vlori
n anul 2011, iar natalitatea prezint valori ridicate n anul 1977.
Mortalitatea infantil prezint cea mai mare valoare n anul 1977, ca urmare a
marelui cutremur din acest an. Pn n anul 1992 scade foarte mult datorit
creterii nivelului de trai, dar i a dezvoltrii sistemului sanitar.
b)Micarea migratorie :
n anul 1977 se nregistreaz cea mai mare rat de plecri, 25 , urmnd ca
pn n 2002 ( cea mai mic valoare) s scad, dup care crete uor ca urmare
a migrrii spre oraele mult mai dezvoltate, cu profil economic diversificat sau
chiar n strintate.
n anul 1966 se nregistreaz cea mai mare valoare a ratei sosirilor 32 , cea
mai mic nregistrndu-se n anul 2002 ( 9, 14). n anul 2011 se evideniaz o

uoar cretere , deoarece populaia ncepe s se ndrepte spre orae mai

linitite ( eliberndu-se de zgomotul i poluarea intens din cadrul oraelor) i
crearea propriei afaceri.
Densitatea medie a populaiei:
Valoarea maxinm este n anul 1992 (376,6 loc/kmp) , ca urmare a poloticilor
pronataliste din perioada comunist.Cea mai mic valoare se nregistreaz n
anul 1966 ( 272.93 loc/kmp), ceea ce a determinat ca n acest an s se aplice
Decreetul 770/ 1966 ce interzicea avorturile ( aa ziii decreei).
Densitatea net a populaiei:
Se nregistreaz o scdere a acesteia de la 767 loc/ha, la 675 loc/ha, ca urmare a
scderii populaiei, n timp ce suprafaa agricol prezint modificri minore.
Densitatea fiziologic a populaiei:
Prezint valori descresctoare ca urmare a mririi suprafeelor arabile i
scderii continue a populaiei. Cea mai mare valoare se nregistreaz n anul
1992 ( 2.705 loc/ha), iar cea mai sczut valoare n anul 2011 ( 2.082 loc/ha).
Structura etnic (2011):
n Municiupiul Sighioara, majoritari sunt romnii (70%), urmai de populaia
maghiar (16,52%), populaia german deinnd o pondere destul de sczut
( 1,43%- cu toate c oraul a fost fondat prima dat de populaia german).
Structura confesional (2011):
n Municipiul Sighioara, ponderea cea mai mare este deinut de populaia
cretin-ortodox (71%), ca urmare a existenei unui numr numeros de
populaie de etnie romn, urmai de reformani (8%), iar catolocii dein o
pondere de 5,3%.
Structura populaiei pe grupe de vrst i sexe (2002, 2011):
n anul 2002, piramida vrstelor prezint o form de clopot, se observ o
natalitate relativ mare ( baza se ngusteaz), ca urmare a mbuntirii nivelului
de trai, crete durata medie de via, care va conduce la o cretere a populaiei
vrstnice. Reprezint un model de tranziie caracteristic oraelor rapid
industrializate, cu fertilitate ridicat, proces mediu de mbtrnire, indicatorul
de feminitate crete n comparaie cu cel al btrnilor.
n anul 2011, piramida vrstelor se prezint astfel: natalitatea scade mai mult,
fertilitatea rmne ridicat, crete uor procesul de mbtrnire, indicatorul de
feminitate rmne ridicat n comparaie cu cel al btrnilor.

Indicatorul de feminitate ( 1992 2011):

Rmre relativ constant, pe parcursul celor 3 ani nregistrnd fluctuaii
nesemnificative. Astfel, valoarea medie este de 110 persoane de sex feminin la
100 persoane de sex masculin :110, 55% n anul 1992, pn la 109,8% n 2011.
Indicatorul de mbtrnire demografic ( 2002-2011):
Se observ o cretere lent a procesului de mbtrnire:de la 0,84 n anul 2002
la 1,25 n anul 2011. Aceste nu este tocmai un lucru benefic, avnd n vedere c
numrul salariailor este n scdere ( ca urmare acetia nu vor putea susine din
punc de vedere financiar- pensiile- unui numr att de mare de persoane
btrne). De asemenea pe viitor se poate vorbi despre o depopulare a zonei,
deoarece tot mai muli tineri prefr s prseasc locul de reedin n
favoarea bunstrii din oraele mari sau din strintate.
Raportul de dependen demografic ( 2002-2011):
Se poate observa o uoar cretere de la 32,02% n anul 2002 la 32,11% n anul
2011.
Indicele de substituie ( 2002-2011):
n registreaz o scdere de la 1,06% m anul 2002 la 0,79 n anul 2011. Acest
indicator este invers proporional cu indicatorul de mbtrnire ( dac
indicatorul de mbtrnire demografic crete, atunci indicatorul de substituie
scade).
Indicatorul de potenial demografic ( 2002-2011):
Acesta nregistreaz o scdere de la 56,13% n anul 2002 la 51,05% n anul
2011.