Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Toti traim intr-un mediu toxic. Nu conteaza unde traim sau cat de
atenti suntem, nu putem evita substantele toxice din mediul inconjurator. Acestea sunt
prezente in aerul pe care il respiram, in mancare si apa si in celelalte lucruri ce ne
inconjoara.
Factori de mediu cum ar fi poluarea, radiatiile, fumatul si pesticidele pot produce radicali
liberi.
Radicalii liberi sunt produsi atunci cand organismul nostru produce energie si cand
suntem expusi anumitor substante poluante cum ar fi fumul de tigara, alcoolul sau
pesticidele.
Daca nu ar exista mecanisme de aparare impotriva acestor radicali liberi acestia ar putea
distruge foarte repede toate celulele organismului uman.
Radicalii liberi sunt raspunzatori de cresterea riscului de aparitie a bolilor cum ar fi
cancerul, cataractele si bolile cardiovasculare si de imbatranirea celulelor si deci de
imbatranirea intregului organism.
Radicalii liberi sunt substante chimice instabile ce incerca permanent sa devina stabile.
Ele pot deveni stabile atunci cand fura un electron de la o alta substanta din apropiere
transformand substanta respectiva intr-un radical liber si impiedicand functionarea
corespunzatoare a ei.
Radicalii liberi ne ajuta sa producem energie si sa luptam cu infectiile dar atunci cand
sunt in exces acestia produc imbatranirea prematura a celulelor. Actiunea ruginii asupra
metalelor este similara cu efectul radicalilor in exces asupra noastra.
Efectele radicalilor liberi asupra organismului
Radicalii liberi altereaza ADN-ul si ARN-ul din celule pin legarea la lanturile de ADN si
astfel viitoarele lanturi de ADN vor contine mutatii si astfel se vor multiplica celule
nesanatoase.
In alte cazuri radicalii liberi pot modifica ADN-ul astfel incat acesta sa se multiplice la
nesfarsit si foarte rapid. Acest proces produce cancerul.
1
Cateva cercetari indica radicalii liberi ca fiind un factor important in evolutia Bolii
Huntington boala neurodegenerativa.
Stresul oxidativ
Stresul oxidativ este cauzat de un dezechilibru intre cantitatea de oxigen reactiv ce se
produce in organism si capacitatea organismului de a elimina acesti produsi sau de a
repara pagubele produse de ei.
Stresul oxidativ da o culoare maronie bananelor in cateva zile, si marului in cateva
minute. Acelasi lucru se intampla si in celulele noastre.
Nu putem scapa de stresul oxidativ pentru ca acesta este produs la fiecare gura de aer pe
care o inspiram.
Efectele oxigenului reactiv
Nu ar trebui sa va ganditi la radicalii de oxigen ca la ceva rau pentru ca dupa cum am
spus mai sus acestia sunt produsi in reactii ce ne mentin in viata iar unele celule ale
sistemului imunitar elibereaza acesti radicali pentru a lupta impotriva patogenilor. Exista
dovezi ca acesti radicali ajuta si la comunicarea intercelulara si intracelulara.
Chiar daca au multe efecte benefice asupra organismului, daca sunt prezenti in exces, au
si efecte negative asupra lui.
Prin definitie radicalii sunt foarte reactivi si deci pot altera structura macromoleculelor ca
proteinele, lipidele si acizii nucleici (ADN ARN).
Cel mai cunoscut efect al radicalilor liberi este alterarea membranelor celulare printr-un
proces numit peroxidarea lipidelor. Principala tinta a radicalilor sunt acizii grasi nesaturati
aflati la nivelul membranelor celulare.
Peroxidarea lipidelor din membrane poate avea multe efecte:
- cresterea rigiditatii membranelor
- scaderea activitatii membranare
- scaderea activitatii enzimelor membranare
- alterarea permeabilitatii membranelor
- alterarea activitatii receptorilor prezenti pe membrane
Radicalii liberi pot ataca direct si proteinele membranare producand schimbari in
structura si implicit in activitatea membranelor celulare.
Cum ne putem proteja de actiunea radicalilor liberi?
Viata pe pamant a evoluat in prezenta oxigenului si a altor surse de radicali liberi deci a
trebuit sa se adapteze si sa faca fata atacului permanent al radicalilor liberi. Antioxidantii
sunt substantele ce pot limita cantitatea de radicali liberi din organism si efectele acestora
asupra lui.
Aldehidele se formeaza preponderent, multe dintre ele fiind biologic active, mai ales o
clasa numita hidroxialchene, al carui component cel mai cunoscut este 4-hidroxi-nonenal.
Acesti compusi pot difuza de la locul lor originar de atac si se pot raspandi si in restul
celulei.
In concluzie, peroxidarea lipidelor are o semnificatie particulara ca reactie distrugatoare
consecutiv producerii RL in celule deoarece:
1) este foarte probabil sa apara datorita disponibilitatii si susceptibilitatii AGPN in
membrane;
2) este o reactie foarte agresiva care poate leza direct structura membranei si, indirect, alte
componente celulare prin intermediul aldehidelor.
Proteinele si acizii nucleici sunt mai putin susceptibili decat AGPN la atacul RL,
posibilitatea progresiei rapide a lantului de reactii distructive fiind mai mica.
Atacul RL asupra proteinelor devine semnificativ in ceea ce priveste viabilitatea celulei,
numai cand acestia se acumuleaza (si nu e probabil in majoritatea celulelor) sau daca
atacul RL este focalizat asupra situsurilor specifice proteice (de exemplu, daca la situsul
proteic se leaga ionul unui metal tranzitional cum ar fi legarea Cu la reziduul de
histidina); in acest caz reactia metalului cu H2O2 poate genera OH care va actiona pe sau
langa locul de legare al metalului. Acest concept se numeste lezare situs-specifica (sitespecific damage).
Mecanismul atacului RL asupra proteinelor a fost un subiect intens discutat in ultimii ani
si se stie ca pot apare multe modificari reziduale cu formarea de peroxizi si carbonil,
ultimul fiind un marker util al distructiei oxidative proteice. Desi lipseste certitudinea
implicarii RL in distructia proteinelor ca mecanism al lezarii tisulare sau ca element
patogenic al unor boli, totusi s-a sugerat de mult ca distrugerea oxidativa a cristalinului e
implicata in cataracta.
ADN e usor de atacat de RLO daca acestia se formeaza in vecinatatea lui; deci acesta
trebuie considerat o tinta importanta, vulnerabila. Ca si in cazul proteinelor, exista o mica
posibilitate sa se initieze reactii rapide si pentru ca leziunea sa fie semnificativa e nevoie
ca RL sa actioneze focalizat in anumite locuri (site-specific damage) si sa actioneze cu o
intensitate crescuta, ducand la clivarea spirelor si la aparitia mutaitilor inainte de replicare
si dupa posibilitatea interventiei unor sisteme reparatorii.
Detectarea nucleobazelor oxidate in urina evidentiaza atacul continuu oxidativ asupra
ADN. Chiar si cu o eficienta ridicata a sistemelor reparatorii, suficiente perturbari se pot
acumula in timpul vietii, ducand la mutatii si astfel la cancer.
Stresul oxidativ
Stresul oxidativ (SO) reprezinta totalitatea deteriorarilor oxidative produse de RLO la
nivelul intregului oganism. Deci in acest sens, in sfera SO intra procesele biologice
8
complexe cum sunt inflamatiile, precum si conditii biologice in care se produc depasirea
capacitatii antioxidante totale.
SO in inflamatie
In inflamatie RLO stau la baza inducerii celor doua mecanisme principale care determina:
cresterea permeabilitatii capilare si leziuni ale membranei celulare.
- cresterea permeabilitatii capilare. Cresterea permeabilitatii vasculare, vasoconstritia
arteiolara si extravazarea macro-moleculara au fost observate in cursul proceselor
inflamatorii si al activarii fagocitare. S-a aratat experimental eliberarea radicalilor liberi
de oxigen formati intracelular in spatiul extracelular. Cea mai spectaculoasa dovada
asupra capacitatii RLO de a creste permeabiltatea vaselor a fost obtinuta prin aplicarea
unui amestec generator de O2- format din hipoxantina si xantin-oxidaza in punga faciala
a hamsterului. Dupa 2 minute incepe extravazarea macromoleculei marcate, cu maxim la
10 minute si revenirea la starea initiala la 60 minute. O dovada suplimentara a constat in
blocarea acestui proces prin adaugarea de SOD sau catalaza.
- leziuni ale membranelor celulare. Permeabilitatea vasculara crescuta rezulta dintr-o
producere marita de RLO, asa cum are loc in procesele inflamatorii, prin activarea
leucocitelor PMN. Acest proces are un caracter reversibil, asigurat si de activarea unor
sisteme antioxidante enzimatice, eliberarea de prostaglandine si alti factori.
Unul din evenimentele majore care determina evolutia procesului inflamator sau a
actiunii altei noxe cu caracter oxidativ ce creste permeabilitatea vasculara este
peroxidarea lipidelor nesaturate. Aceasta consecinta inevitabila apare ca urmare a cresterii
calciului ionic intracelular, activarii proteazelor si a fosfolipazelor. Cresterea Ca2+
intracelular duce la o serie de modificari morfopatologice severe, datorita caracterului
destabilizator al acestui ion asupra membranei celulare. Dezechilibrul Ca2+ pare a fi
etapa comuna a unui numar mare de procese distructive celulare, cu sau fara implicarea
RL.
SO in condiii fiziologice ce depasesc capacitatea antioxidanta
Atata timp cat RL sunt mentinuti la nivele fiziologice de catre sistemele AO enzimatice si
neenzimatice, concentratiile peroxizilor si aldehidelor derivate din RL initiali sau ai
oxigenului sunt mentinute in limite stricte, netoxice in spatiul extracelular. Exista insa
anumite situatii in care organismul uman este supus si in care formarea de RL si
derivatilor sai depaseste capacitatea AO totala, aparand leziuni morfologice. Aceste stari
pot avea un caracter temporar si atunci leziunile sunt limitate, gratie sistemelor AO
protectoare, dar in alte cazuri datorita sumarii efectelor RL pe perioade lungi de timp
leziunile pot deveni ireversibile.
Stari fiziologice extreme
a) Graviditatea (mai ales in ultimul trimestru) si nou-nascutul
9
Boli hepatice
In domeniul toxicitatii RL, ficatul poate fi considerat organul cheie. O mare parte a RL si
peroxizilor se formeaza in microzomii hepatici, iar in insuficienta hepatica de origine
etilica si virala s-au gasit valori mari de peroxizi lipidici plasmatici, mai ales in cazurile
severe. De asemenea, in ficat se gasesc si cele mai mari concentratii de AO enzimatici si
neenzimatici.
Luand in considerare aceste doua aspecte, devine evident ca insuficienta hepatica se
instaleaza numai dupa depasirea nivelului hepatic al AO, in special al glutationului.
In toate cazurile unui SO prin metaboliti semichinonici sau a solventilor organici de tip
cloroform, tetraclorura de carbon, au fost detectati RL si scaderea GSH hepatic.
Glutationul redus reprezinta principalul sistem de aparare celular in SO. Concentratiile
locale in GSH si ale oxidantului sunt pricipalii factori care permit activarea sau inhibitia
si altor sisteme protectoare cum ar fi vitaminele C si E, care par sa menitna glutationul in
stare redusa.
Boli inflamatorii cronice
Inflamatia reprezinta un proces foarte complex, alcatuit dintr-o secventa de reactii
biochimice, biologice si hematologice doar partial cunoscute.
Dovada cea mai elocventa a implicarii RL in procesul inflamator, o constituie
medicamentele antiinflamatorii. Acestea nu au structuri inrudite si actioneaza prin mai
multe mecanisme ce implica procese si reactii foarte variate. Totusi in mod aproape
obligatoriu ele actioneaza asupra sintezei sau proprietatilor PG sau LT.
Merita a fi amintita implicarea RLO in patogenia LES. Pe de o parte acumularea de RLO
contribuie la cresterea fotosensibilitatii, iar pe de alta parte in monocitele acestor pacienti
s-a constatat inhibitia generarii de radical superoxid in cadrul fagocitozei normale.
Fragmente de ADN rezultate in urma actiunii RLO asupra lanturilor ADN reprezinta
antigenul preferat pentru anticorpii umani anti ADN.
La inceputul anilor 1930, chimitii britanici au descoperit rolul pe care-l puteau avea
fragmente de atom sau molecule asupra deteriorrii cauciucului... i au trecut mai
mult de 70 de ani de cnd tim c anumite molecule - numite radicali liberi - au o
influen mare asupra mbtrnirii oricrui organism viu. Nscui dintr-o infim
parte de oxigen pe care organismul nostru nu o transform, radicalii liberi atac
celulele noastre, cu att mai mult agresivitate cu ct expunerile la soare i la fum de
tutun sunt mai frecvente. Putem spune c, pe masur ce organismul nostru arde
calorii pentru a produce energie, din acest proces rezult i ap, i radicali liberi.
Acetia scap, vor deteriora celulele sntoase i vor crea, n timp, maladiile legate
de vrst.
Principiile de baz ale teoriei radicalilor liberi
Oxidarea - este termenul chimic pentru procesul de nlturare a electronilor dintrun atom sau o molecul. Oxigenul pare s fie bun, n mod special, la separarea
12
oxidare i alte lucruri din chimie. Celor care doresc s aprofundeze aceste teorii le
recomand cartea "Oxygen : The Molecule That Made the World" a lui Nick Lane.
Stresul oxidativ este ntreaga povar plasat asupra unui organism n cursul normal
al metabolismului de ctre producerea constant de radicali liberi, adugat fiind la
oricare alt presiune venit din partea mediului.
Ultima include:
Nu uitai c fructele, foarte bogate n polifenoli, sunt cei mai buni antioxidani care
exist, deci sfatul "Mncai ct mai multe fructe i legume" este perfect valabil.
Pentru a juca perfect rolul lor de antioxidani, ei trebuie s fie integrai ntr-o
alimentaie care s conin grsimi bune i un pic de alcool - UN PIC, aa cum
sugereaz i regimul cretan.
De reinut : se pot consuma, de asemenea, suplimente alimentare antioxidante (mai
ales pe baz de zinc i seleniu), disponibile n farmacii. Dac mergei la un magazin
cu hran sntoas, la o farmacie sau la un supermarket, vei gsi de vnzare o
mulime de suplimente antioxidante, printre care vitaminele C i E, betacarotenul,
extracte de ceai verde, resveratrol, curcumina (din ofran indian), pycnogenol (din
scoara unui pin) i mycrohidrina.
Atenie ns la dozajul recomandat pentru c , luate n exces, aceste substane se pot
transforma din antioxidani n prooxidani, avnd efectul invers !
Durerea cronica pelvina la femei
Durerea pelvina este acea durere care afecteaza una sau mai multe zone ale abdomenului
inferior si pelvisului. In functie de cauze, durerea poate fi continua sau intermitenta
aparand la fiecare ciclu menstrual sau fara avertisment. Durerea pelvina poate varia de la
usoara, neplacuta pana la severa, interferand cu activitatile fizice si sexuale,
responsabilitatile zilnice, relatiile familiale si cu starea de buna dispozitie.
Acest tip de durere este utilizat pentru a descrie o durere pelvina care a durat cel putin 6
luni. Dincolo de aceasta nu exista o singura definitie acceptata pentru durerea cronica
pelvina. Unii medici includ durerea cauzata de o problema medicala cunoscuta, in timp ce
altii diagnosticheaza durerea cronica pelvina doar cand nu exista o cauza aparenta sau
atunci cand persista dupa tratament.
Acest tip de durere este un mister medical dificil de rezolvat. Expertii trebuie sa inteleaga
toate cauzele posibile ala durerii pelvine, mai ales cand aceasta s-a cronicizat. Cand
durerea in sine este problema atunci tratamentul durerii cronice devine necesar. Acesta
este diferit de tratamentul unei boli cunoscute ca si endometrioza (boala a endometrului).
- sarcina si nasterea care au afectat spatele si pelvisul, incluzand nasterea unui copil mai
mare, nasterea dificila, nasterea cu ajutorul forcepsului sau aspiratorului
- abuz fizic sau sexual in copilarie sau la maturitate. Jumatate dintre femeile cu dureri
cronice pelvine au raportat un abuz in trecutul lor
- boli inflamatorii pelvine in antecedente
- terapie cu radiatii sau chirurgie abdominala sau pelvina (incluzand operatii pentru
incontinenta vezicala) in antecedente
- diagnostic de depresie in trecut sau in prezent. Senzatia de durere si depresia se pare ca
sunt legate
- abuz de alcool sau droguri
- malformatii congenitale (structuri anormale din nastere) ale uterului, colului sau
vaginului.
15
Cauze
Sus
Daca exista o durere pelvina, medicul va lua in considerare o gama larga de cauze
posibile. Aceste dureri sunt de obicei cauzate de o disfunctie a organelor reproducatoare, a
tractului urinar sau al tractului gastro-intestinal inferior. Unele cauze sunt mereu acute iar
altele pot deveni cronice daca nu sunt tratate cu succes.
Acest tip de durere este un mister medical dificil de rezolvat. Expertii trebuie sa inteleaga
toate cauzele posibile ale durerii pelvine, mai ales cand aceasta s-a cronicizat. Din acest
motiv unele femei au dureri cronice pelvine fara o cauza cunoscuta chiar dupa examinari
amanuntite. Aceasta nu inseamna ca nu exista o cauza pentru aceste dureri si nici ca nu
exista tratament.
Durera cronica fara o cauza ce poate fi diagnosticata poate aparea in orice parte a
corpului. Mult dupa ce o boala sau o rana s-a vindecat, nervii pot continua sa emita
semnale dureroase (neuropatie). Se considera ca este cauzata de o supraincarcare a
sistemului nervos datorata unei dureri extreme sau indelungate. Asa se explica cum este
posibil ca o durere cronica pelvina sa nu aiba o cauza evidenta.
Conditii cauzatoare de durere acuta pelvina sunt:
- ovulatia normala care poate cauza un usor disconfort ovarian. Aceasta durere este
ciclica, adica are loc odata la fiecare ciclu menstrual normal
- sarcina ectopica, care necesita tratament de urgenta
- calculi renali (piatra la rinichi), care pot deveni cronici
- apendicita, care necesita tratament imediat
- chist ovarian functional, care se poate croniciza
- infectii ale tractului urinar
- bolile inflamatorii pelvine sau abcese tubo-ovariene, care necesita tratament
- boli cu transmitere sexuala, se pot croniciza ocazional
Conditii cauzatoare de durere cronica pelvina:
- endometrioza, cresterea mucoasei ce captuseste peretele uterului (endometru) in afara
acestuia, cauzeaza dureri ciclice si sangerari
- adenomioza, cresterea tesutului endometrial in muschiul uterin, cauza unor dureri ciclice
si sangerari
- tumorile benigne (necanceroase) ale uterului precum:
- fibroza uterina
- polipi endometriali
- cicatricile (aderente) abdominale si pelvine, cauzate de boli inflamatorii pelvine,
tratament cu radiatii sau chirurgie abdominala-pelvina
- probleme intestinale, precum sindromul de intestin iritabil
- abuzul fizic sau sexual recent sau nu. (desi putin inteles, trauma emotionala si fizica
poate cauza sau inrautati durerea cronica)
- problemele tractului urinar precum inflamatia vezicii urinare (cistita cronica interstitiala)
16
pacientul pot lua in considerara unele tratamente cunoscute in diminuarea durerii cronice
In unele cazuri, durerea persista 4 pana la 6 luni devenind cronica si reprezinta o conditie
medicala in sine. Chiar dupa tratarea cauzei, nervii afectati continua sa transmita semnale
dureroase. Se numeste neuropatie si este un tip de durere cronica. Odata instalata este
posibil ca tratamentul sa tina durera sub control dar sa nu o vindece. Expertii continua
cercetarea cauzelor si tratamentelor durerii cronice pelvine.
Aproape jumatate din femeile cu durere cronica pelvina au in trecut un abuz sexual sau
fizic. Desi nu este bine inteles, abuzul trecut sau prezent este strans legat de durerea
cronica pelvina. Oricarei persoane care a suferit un abuz ii este recomandata consilire
psihica ca parte a tratamentului durerii.
Consult de specialitate
Sus
O durere cronica pelvina neinvestigata necesita consult medical. Daca a fost evaluata si
apar dureri severe insotite sau nu de sangerari vaginale este necesara interventia de
specialitate. Asadar este necesar consultul de specialitate in urmatoarele cazuri:
- menstrele devin dureroase
- durerea determina restrangerea activitatilor zilnice
- dureri in timpul actului sexual
- mictiuni dureroase, urina de culoare inchisa sau inabilitatea controlului urinarii
- sange in scaun sau peristaltica neobisnuita a intestinelor
- pentru orice simptome pelvine noi, trebuie consultat un specialist.
Medici specialisti recomandati
Sus
Urmatorii specialisti sunt cei care pot evalua si trata simptomele durerii pelvine
dureroase:
- medicul de familie
- medicul ginecolog
- medicul internist
- medicul urolog
- asistentele medicale
Pentru un diagnostic si tratament prin metode avansate, va trebui consultat un medic
ginecolog sau urolog care sunt specializati in boli pelvine feminine.
Expertii au notat o legatura intre abuz si durerea cronica pelvina. In caz de abuz psihic sau
sexual, trauma fizica sau psihica poate fi o cauza a durerii. Din aceasta cauza, e
importanta apropierea de un cadru medical cu care sa se poata discuta fara inhibitie
despre abuzuri trecute sau prezente, precum si despre simptomele existente.
Daca exista o durere pelvina de durata (cronica) fara raspuns la tratament si fara cauze
18
Daca examenul initial nu a detectat cauza durerii sau daca rezultatele indica o afectiune
anume, medicul recomada si alte teste:
- ecografia abdominala si/sau transvaginala folosind un dispozitiv (transductor) introdus
in vagin. Ecografia joaca un rol major in cautarea cauzelor durerii pelvine. Se pot detecta
calculi renali in tractul urinar; hiperplazia endometriala; boli inflamatorii pelvine;
formatiuni canceroase sau necanceroase (benigne) precum fibrom, chist, tumori ovariene,
ale uterului, colului, ale tubelor uterine
- pielografie intravenoasa: injectarea unui lichid colorat si examinarea la raze X pentru a
se observa imaginea rinichilor, vezicii, ureterelor si uretrei
- laparoscopie, procedura chirurgicala care utilizeaza un instrument fin cu cablu optic
(laparoscop) introdus printr-o mica incizie abdominala. Permite vizualizarea pelvisului si
gasirea cauzelor durerii: cicatrici, chiste, tumori, malformatii si boli inflamatorii pelvine.
Laparoscopia este singura metoda de confirmare a endometriozei. La nevoie, cicatricile si
excrescentele pot fi indepartate in cadrul procedurii
- tomografia computerizata (CT) a pelvisului, foloseste raze X pentru a crea imagini ale
organelor si oaselor
- rezonanta magnetica a pelvisului, foloseste campul magnetic si energia undelor radio
pentru a crea imagini de organe si oase
- cistoscopia, foloseste un instrument de vizualizare introdus prin uretra in vezica,
punandu-se in evidenta semne de inflamatie, excrescente si calculi renali in vezica
- studii urodinamice, testeaza functionarea vezicii urinare, punand in evidenta daca
spasmele vezicii cauzeaza durerea
- evidentierea sindromului de intestin iritabil.
Durerea cronica afecteaza comportamentul omului si poate face managementul durerii
dificil. Medicul poate recomanda evaluarea starii de sanatate mentala. Pacientului i se vor
pune intrebari pentru a stabili daca depresia, insomnia, stresul contribuie sau sunt cauza
durerii cronice. Pentru cea mai buna recuperare aceste afectiuni se trateaza in paralel cu
cauza fizica cunoscuta a durerii.
Tratament
Sus
Tratament - generalitati
Tratamentul poate fi abordat in doua moduri: tratarea cauzei specifice, cunoscute sau
tratarea durerii ca o conditie medicala. Pe cat posibil, medicul trebuie sa le combine pe
cele doua.
Tratamentul unei cauze cunoscute sau suspectate
Pe baza antecedentelor, examinarii pelvine si a rezultatelor testelor medicul poate gasi
una sau mai multe cauze pentru durerea pelvina: endometrioza, sindromul de intestin
iritabil, fibromul uterin. In functie de cauza tratamentul include:
20
- medicatia pentru controlul sau stoparea ciclului ovulatiei, daca simptomele se agraveaza
cu schimbarile ciclului hormonal
- medicatia specifica unor boli: antibiotic pentru infectie, medicamente pentru intestinul
iritabil
- terapia comportamentala si consiliere
- chirurgie pentru indepartarea excrescentelor, chistelor sau tumorilor (studiile au aratat
ca, indepartarea cicatricilor sau adeziunilor nu scade durerea decat daca adeziunile sunt
grave, stadiul IV)
- un mod de viata sanatos, exercitii de reducere a stresului si pentru intarirea rezistentei,
dispozitiei si sanatatii generale alaturi de dieta (ca si cea recomandata pentru intestinul
iritabil).
Tratamentul durerii
Atat pentru durerea acuta cat si pentru cea cronica antiinflamatoarele nesteroidiene sunt
prima optiune terapeutica pentru durere si inflamatie. Acestea sunt foarte eficiente si
pentru durerile menstruale blocand producerea de prostaglandina responsabila pentru
producerea crampelor. Medicul poate recomanda Ibuprofen care se administreaza dupa un
program regulat. Diferite tipuri de antiinflamatoare nesteroidiene sunt eficiente pentru
unele persoane si ineficiente pentru altele. Daca unul nu functioneaza medicul va
recomanda altul.
Pentru durerea ciclica produsa sau accentuata de menstruatie, oprirea ovulatiei si
controlul nivelului hormonal este recomandata si uneori eficienta.
- contraceptivele orale sau dozele mari de progesteron sunt prescrise pentru a reduce
durerile menstruale. Acestea se prescriu si in cazul durerii din endometrioza. Cand riscul
utilizarii contraceptivelor orale este mic, se incearca pentru cateva luni
- agonistii de hormon eliberator de gonadotropina, pot reduce durerea din endometrioza
prin stoparea producerii de hormoni ce agraveaza boala. Tratamentul poate reduce
durerile ciclice fara legatura cu endometrioza precum si durerea legata de intestinul
iritabil. Acest tratament pe termen scurt induce menopauza pe perioada pe care se
efectueaza cu efecte secundare ca bufeuri si scaderea densitatii osoase
- pentru durerea cronica pelvina tratamentul medical si psihologic sporeste succesul.
Medicamente pentru durerea cronica pelvina:
- antiinflamatoare nesteroidiene, luate dupa un orar regulat reduc durerea cauzata de
inflamatie sau menstruatie. Daca unul nu are efect medicul poate recomanda altul. De
asemenea cadrul medical stabileste doza si orarul
- antidepresive triciclice, folosite in tratamentul durerii cronice din orice parte a
organismului. Studii limitate au demonstrat eficienta terapiei pentru unele femei
- narcotice, recomandate doar in ultima instanta, pe termen scurt pentru dureri pelvine
severe datorita riscului de dependenta.
21
Consilierea ajuta pacienta sa faca fata durerii si stresului care a cauzat-o. Tipurile
recomandate sunt:
- terapia comportamentala, focalizata pe schimbarea modului in care pacienta percepe
durerea si pe influentarea mentala a modului in care o afecteaza durerea
- biofeedback, este controlul constient al functiilor corpului, care in mod normal este
controlat de subconstient
- consiliere, ca pacienta sa poata face fata evenimentelor din viata sa, stresului si relatiilor
cu persoanele din jur.
Tratamente alternative ca si acupunctura, stimularea nervoasa transcutanata, hipnoza,
imagini artistice dirijate, aromoterapia, meditatia si yoga sunt tratamente cu risc scazut
folosite de multe persoane pentru a face fata durerii. Acupunctura si stimularea nervoasa
transcutanata au avut succes in indepartarea durerilor menstruale. Acupunctura a fost
folosita si ca tratament in durerea cronica pelvina dar nu a fost studiata.
Tratamentul chirurgical trebuie limitat la problemele ce pot fi corectate astfel. Chirurgia
este folosita pentru tratarea cauzelor specifice ale durerii pelvine (fibroza, endometrioza).
Nu s-a demonstrat ca indepartarea chirurgicala a organelor reproducatoare pune capat
durerii fara cauza cunoscuta, din contra chiar o poate inrautati. Chirurgia efectuata pentru
durere fara o cauza cunoscuta (histerectomie sau rezectia nervilor unei arii pelvine)
determina riscul mentinerii si cresterii durerii dupa operatie ca si al efectelor secundare
operatiei.
Dupa 4 pana la 6 luni de durere, la unele persoane aceasta se cronicizeaza devenind un
caz separat de cel de durere cu cauza cunoscuta. Deoarece acest proces nu este bine
inteles tratamentul este dificil. Este normal ca femeile cu acest tip de durere sa incerce
mai multe tratamente inaintea gasirii unuia care functioneaza. Deciziile in privinta
tratamentului sunt importante si trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
- simptomele sunt atat de suparatoare incat sa necesite tratament
- daca pacienta doreste sa aiba copii
- s-a descoperit o cauza a durereii sau nu
- daca in curand se va instala menopauza
- parerea altui cadru medical
- parerea unui specialist in boli cronice
- daca s-a incercat terapia comportamentala
Una din asociatiile americane de specialitate a instituit consultanta pentru pacienti,
familii, medici pentru a monitoriza adultii si copii ce iau antidepresive pentru semne de
suicid. Aceasta este importanta la inceputul tratamentului cand dozele se schimba.
Unele foruri americane sfatuiesc punerea sub observatie a pacientilor cu anxietate, atacuri
de panica, agitatie, iritabilitate, cu insomnie, impulsivii, ostilii si maniacii. Este
importanta observarea acestor manifestari la copii care nu-si pot controla impulsivitatea
ca si la adultii cu risc mare de suicid. Aceste foruri nu au recomandat oprirea folosirii
22
stoparea producerii de hormoni care agraveaza boala. Tratamentul poate reduce durerile
ciclice fara legatura cu endometrioza precum si durerea legata de intestinul iritabil. Acest
tratament pe termen scurt induce menopauza pe perioada pe care se efectueaza cu efecte
secundare ca bufeuri si scaderea densitatii osoase.
- antidepresive triciclice, folosite in tratamentul durerii cronice din orice zona a
organismului. Studii limitate au demonstrat eficienta terapiei pentru unele femei
- narcotice, recomandate doar in ultima instanta, pe termen scurt pentru dureri pelvine
severe datorita riscului de dependenta.
Recomandari de medicamente
Un singur medicament nu trateaza cu succes durerea cronica pelvina la toate femeile.
Tratamentul medicamentos este preferat celui chirurgical. Acesta fiind recomandat cand
trebuie corectata o cauza cunoscuta si chiar in acest caz nu sunt garantii ca durerea va
inceta si nu vor mai fi probleme in viitor.
Simptomele durerii cronice pelvine pot inceta la menopauza. O pacienta aproape de
aceasta perioada poate pune simptomele pe seama dezechilibrelor hormonale si indicat ar
fi tratamentul ambulator.
Tratament chirurgical
Se poate folosi atat pentru diagnostic cat si pentru tratament. Este eficienta cand se
practica pentru o cauza stiuta (fibroza, endometrioza).
Nu s-a demonstrat ca indepartarea chirurgicala a organelor reproducatoare pune capat
durerii fara cauza cunoscuta ci din contra, chiar o poate inrautati. Chirurgia efectuata
pentru durerea fara o cauza stiuta (histerectomie sau suprimarea nervilor unei arii pelvine)
prezinta riscul mentinerii si cresterii durerii dupa operatie ca si al efectelor secundare
operatiei.
Alternative chirurgicale
Laparoscopia (incizie mica) sau laparotomia (incizie abdominala mai mare) pot fi folosite
in procedurile de tratament.
Histerectomia, indepartarea chirurgicala a uterului, folosita ca ultima solutie pentru dureri
cronice, severe. In functie de cauza, histerectomia poate fi eficienta in unele situatii.
Studiile arata ca indepartarea tesutului cicatricial rezultat in urma unor operatii anterioare
sau in urma unor boli inflamatorii pelvine nu diminueaza durerea decat daca adeziunile
sunt severe (stadiul IV).
Recomandari
Laparoscopia diagnostica se efectueaza inaintea tratamentului medicamentos (exceptie
contraceptivele orale) si interventiei chirurgicale. Unele zone ale endometriozei sau
cicatricile (adeziuni) pot fi indepartate sau distruse prin laparoscopie.
Histerectomia este recomandata in cazul anumitor boli ale organelor pelviene in care
24
exista o afectiune corectabila chirurgical. Efectuata doar pentru durere poate avea
rezultate nesatisfacatoare.
Chirurgia poate duce la complicatii precum durere, disconfort, infectii sau cicatrici.
Simptomele durerii cronice pelvine dispar fara tratament cand apare menopauza si
inceteaza variatiile hormonale. De aceea se poate realiza controlarea simptomelor prin
tratament ambulator, medicamentos pana la menopauza. Simptomele durerii cronice pot
sa reapara, daca pacienta foloseste terapie hormonala pentru simptome datorate perioadei
de menopauza.
Tratamentul durerii pelvine poate fi imbunatatit prin consiliere, antrenament mental,
relaxare si exercitii fizice.
Alte optiuni terapeutice
Consilierea ajuta pacienta pentru ca aceasta sa faca fata durerii si stresului care a cauzat-o.
Tipurile recomandate sunt:
- terapia comportamentala, focalizata pe schimbarea modului in care pacienta percepe
durerea si pe influentarea mentala a modului in care o afecteaza durerea
- biofeedback reprezinta controlul constient al functiilor corpului care in mod normal este
inconstient controlat
- consiliere, pacienta sa poata face fata evenimentelor din viata sa, stresului si relatiilor cu
persoanele din jur.
Exercitiile fizice cresc forta anumitor grupe musculare, se imbunatateste postura, mersul
si tonusul muscular.
Tratamentele alternative nu sunt bine studiate dar sunt considerate ca fiind de ajutor
pentru a se face fata stresului si durerii. Acupunctura si stimularea nervoasa transcutanata
au fost eficiente in combaterea durerii din perioadele menstruale. Acupunctura s-a utilizat
si pentru durerea cronica nelegata de menstruatie.
Alte alternative de tratament cu risc scazut cuprind:
- relaxarea si exercitiile de respiratie, tratament demonstrat pentru durerea cronica
- hipnoza
- imagini artistice sugestive
- aromoterapia
- meditatia
- yoga
- masajul.
Profilaxie
Sus
Diagnosticul precoce si tratamentul previne dezvoltarea durerii cronice pelvine. O cauza
poate fi boala inflamatorie pelvina care poate fi prevenita prin protejarea de bolile cu
transmitere sexuala (sexul protejat sau abstinenta).
Profilaxia bolilor cu transmitere sexuala:
25
- discutia intre parteneri despre aceste boli inaintea inceperii relatiilor sexuale pentru a se
depista daca unul din ei poete fi un factor de risc. Se poate ca unul din parteneri sa fie
infectat dar el sa nu aiba cunostinta despre acest lucru (testele pentru HIV au nevoie de
existenta pentru minim 6 luni a bolii, pentru detectarea acesteia)
- evitarea contactului sexual atunci cand exista semne ale unei boli ce poate fi astfel
transmisa sau cand se urmeaza un tratament pentru ea.
- evitarea contactului sexual cu cineva care are imptomele sau a fost expus
- partener stabil, riscul creste atunci cand exista parteneri multipli
- abstinenta.
REZUMAT Durerea cronic pelvin reprezint o patologie care pune probleme
de diagnostic i tratament att pentru paciente ct i pentru medic.Durerea
cronic pelvin poate avea o etiologie divers, la unele femei neputndu-se
identifica o cauz specific, dar reprezint o problem ginecologic estimat a
avea o inciden de 38 la 1000 femei cu vrsta cuprins ntre 15 73 ani, un
procent comparabil doar cu astmul (37/1000). O abordare multidisciplinar
poate fi benefic.Durerea cronic pelvin reprezint o patologie des ntlnit
dar nc insuficient studiat.
CUVINTE CHEIE durere pelvina, cronic, abordare multidisciplinar
ABSTRACT Chronic pelvic pain is a pathology that poses diagnostic and management
challenges for doctors and their patients. Chronic pelvic pain may be due to one or several
aetiologies, while in some women no specific cause is identified but is a common
gynaecological problem with an estimated prevalence of 38 per 1000 in women aged 1573, a rate comparable with that of asthma (37/1000). A multidisciplinary approach can be
beneficial. Chronic pelvic pain is a common disabling condition that has been poorly
studied
KEY WORDS pelvic pain, chronic, multidisciplinary approach
Introducere
Durerea cronic pelvin la femei att la vrsta reproductiv ct i la grupul femeilor
menopauzate determina un disconfort fizic i psihic semnificativ. Patogenia acestui
sindrom nu este nc bine pus la punct i insuficient investigat. Excluznd laparoscopia
care poate stabili un diagnostic i decela o cauz , la restul cazurilor se poate doar
suspiciona o serie de alte afeciuni : sindrom Bowell nedecelabil clinic,varice peliviene,
etc. Deoarece fiziopatologia sindromului durerii cronice pelvine nu este nc bine pus la
punct, nici tratamentul nu este satisfctor i este nc limitat.
Caracteristicile clinice ale sindromului durerii cronice pelvine
Sunt prezente urmtoarele caracteristici :
durerea este prezent timp de 6 luni sau mai mult, episodic sau continu
durerea nu este proporional cu injuria tisular sau cu severitatea unei patologii
asociate, poate varia ca intensitate, dar nu este absent niciodat
26
27
29
1. Bordman R, Jackson B, Below the belt: approach to chronic pelvic pain, Can Fam Physician.
2006 Dec;52(12):1556-62
2. Dick ML, Chronic pelvic pain in women. Assessment and management, Australian Family
Physician Vol. 33, No. 12, December 2004
3. Finnerup NB, Otto M, McQuay HJ, et al: Algorithm for neuropathic pain treatment: an
evidence based proposal. Pain 2005 Dec 5; 118(3): 289-305
4. Gambone JC, Mittman BS, Munro MG, Scialli AR, Winkel CA.Consensus statement for the
management of chronic pelvic pain and endometriosis: proceedings of an expert panel
consensus process. Fertil Steril 2002;78:961972.
5. Jarrell JF: The weight of chronic pelvic pain. J Obstet Gynaecol Can 2004 May; 26(5): 453-4
6. Kalish GM, Patel MD, Gunn ML, Dubinsky TJ. Computed Tomographic and Magnetic
Resonance Features of Gynecologic Abnormalities in Women Presenting With Acute or
Chronic Abdominal Pain., Ultrasound Q. 2007 Sep;23(3):167-175.
7. Moore J, Kennedy S. Causes of chronic pelvic pain. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol
2000;14:389402.
8. Paulson JD, Delgado M., The relationship between interstitial cystitis and endometriosis in
patients with chronic pelvic pain, JSLS. 2007 Apr-Jun;11(2):175-81
9. Sand PK: Chronic pain syndromes of gynecologic origin. J Reprod Med 2004 Mar; 49(3
Suppl): 230-4
10. Song AH, Advincula AP, Adolescent chronic pelvic pain, J Pediatr Adolesc Gynecol. 2005
Dec;18(6):371-7
11. Zondervan K, Barlow DH. Epidemiology of chronic pelvic pain.Best Pract Res Clin Obstet
Gynaecol 2000;14:403414.
12. Williams RE, Hartmann KE, Steege JF. Documenting the current definitions of chronic
pelvic pain: implications for research. Obstet Gynecol 2004;103:686691. 13. Wise TN, Arnold
LM, Maletic V: Management of painful physical symptoms associated with depression and
mood disorders. CNS Spectr 2005 Dec; 10(12 Suppl 19): 1-13
Introducere. Sindromul dureros pelvin este o cauz important pentru care pacientele se
adreseaz serviciilor de ginecologie, dei cauza poate s fie i o sufe-rin a aparatului urinar
sau a tractului digestiv. n Romnia exist puine date privitoare la prevalena i incidena
sindromului dureros pelvin, precum i a impactului socio-profesional al acestuia.
Obiectiv. Obiectivul studiului este acela de a evalua incidena i profilul clinic al sindromului
dureros pelvin, ntlnit la pacientele care se adreseaz unui serviciu de urologie cu
adresabilitate naional.
Material i metod. ntre ianuarie 2006-decembrie 2010, a fost realizat un studiu
observaional prospectiv, care a inclus 3498 femei cu vrsta ntre 18 i 65 de ani, care s-au
adresat ICUTR Cluj-Napoca pentru consult de specialitate. A fost utilizat un chestionar
detaliat care s surprind principalele caracteristici clinice ale sindromului dureros pelvin,
31
32
Urologie
230
Clujul Medical 2012 Vol. 85 - nr. 2
ability to work and their social relations.
Conclusion. Chronic pelvic pain is relatively frequently associated with urological
diseases, with major socio-profesional consequences.
Keywords: chronic pelvic pain, urinary tract.
Introducere
Sindromul dureros pelvin sau durerea cronic pelvin este considerat n mod tradiional
ca fiind o afec-iune predominant de cauz ginecologic. Este definit de prezena durerii cu
durat mai mare de 6 luni i localizare sub nivelul ombilicului, durere care produce un anumit
grad de dizabilitate funcional sau necesit intervenie medicamentoas sau chirurgical.
Un studiu efectuat n Marea Britanie a gsit c sindromul dureros pelvin afecteaz 3,8%
din femeile cu vrsta cuprins ntre 15 i 73 de ani, care se adreseaz medi-cului de familie [1],
similar cu astmul bronic i durerile lombare. Datorit localizrii durerii i a unor similitudini
cu cea resimit n cursul unor condiii fiziologice: menstra, sarcina, pacientele se adreseaz n
primul rnd serviciilor de ginecologie. Unele studii estimeaz c aproximativ o cincime din
solicitrile pentru consult de specialitate ginecologic sunt datorate sindromului dureros pelvin
[2]. Cu toate c sindromul dureros pelvin pare a fi declanat i ntreinut de diverse afeciuni
ginecologice, un numr important de femei prezint afeciuni urologice sau ale tractului
digestiv.
n Romnia exist puine date privitoare la preva-lena i incidena sindromului dureros
pelvin, precum i a impactului socio-profesional al acestuia.
Obiectiv
Obiectivul studiului este acela de a evalua incidena i profilul clinic al sindromului
dureros pelvin ntlnit la pacientele care se adreseaz unui serviciu de urologie cu adresabilitate
naional.
Material i metod
A fost realizat un studiu observaional prospectiv, derulat n perioada ianuarie 2006decembrie 2010, asupra 3498 femei adulte cu vrsta ntre 18 i 65 de ani, care s-au adresat
ICUTR Cluj-Napoca pentru consult de specialitate. A fost obinut acordul Comitetului de Etic
al ICUTR Cluj-Napoca pentru derularea studiului.
A fost utilizat un chestionar detaliat care s sur-prind principalele caracteristici clinice ale
sindromului dureros pelvin, principalele asocieri cu patologia urologic sau ginecologic,
precum i modalitile terapeutice utili-zate i impactul asupra calitii vieii.
Sindromul dureros pelvin a fost definit ca orice tip de durere, continu sau intermitent, cu
localizare n abdomenul inferior, sub nivelul ombilicului, avnd o durat de cel puin 6 luni i
care nu este legat de dismenoree, dispareunie sau sarcin. Dismenoreea a fost considerat
durerea pelvin care apare n cursul sau imediat dup menstr. Dispareunia a fost definit ca
durerea pelvin aprut n intervalul de 24 de ore dup un contact sexual.
33
34
de alcool, estimat la mai mult de 300 ml alcool pur/sptmn i fumatului (tabelul III).
Pacientele percep problema dureroas ca fiind cea mai important n raport cu multiplele
probleme cotidiene (tabelul IV), situaie care le afecteaz capacitatea de a munci (tabelul V) i
relaiile sociale (tabelul VI).
Tabelul I. Repartiia pacientelor n funcie de boal i prezena sindromului dureros pelvin.
Afeciune SDP
absent
TOTAL
Boal
57
0 (0,0%) 57 (2,3%)
inflamato (100,0%)
rie
cronic
pelvin
Chiste
12
15
27 (1,1%)
ovariene (44,4%) (55,6%)
Cistit
46
58
104
interstiial (44,2%) (55,8%) (4,2%)
Endometr 26
0 (0,0%) 26 (1,1%)
ioz /
(100,0%)
Adenomi
oz
Infecie 21
18
39 (1,6%)
cu
(53,8%) (46,2%)
Chlamidi
a
ITU
316
478
794
repetate (39,8%) (60,2%) (32,2%)
sau
cronice
Leiomio 5 (18,5%) 22
27 (1,1%)
m uterin
(81,5%)
Litiaz 161
933
1094
urinar (14,7%) (85,3%) (44,3%)
Prolaps 25
28
53 (2,1%)
genital (47,2%) (52,8%)
Sindrom 11
15
26 (1,1%)
aderenial (42,3%) (57,7%)
pelvin
Tumori 24
198
222
vezicale (10,8%) (89,2%) (9,0%)
TOTAL 704
1765
2469
35
(28,5%) (71,5%)
Bibliografie
1. Zondervan KT, Yudkin PL, Vessey MP, et al. Prevalence and incidence in primary care of
chronic pelvic pain in women: evidence from a national general practice database. Br J Obstet
Gynaecol, 1999; 106:1149-1155.
2. Howard FM, The role of laparoscopy in chronic pelvic pain: promise and pitfalls. Obstet
Gynecol Surv. 1993; 48(6):357-387.
3. http://www.pelvicpain.org/pdf/History_and_Physical_Form/IPPS-H&PformR-MSW.pdf
4. Howard FM. Chronic pelvic pain. Obstet Gynecol, 2003; 101(3):594-611.
5. Jarrell JF, Vilos GA, Allaire C, et al. Consensus guidelines for the management of chronic
pelvic pain. Chronic Pelvic Pain Working Group; Society of Obstetricians and Gynaecologists
of Canada. J Obstet Gynaecol Can, 2005; 27(9):869-910.
6. Cheong Y, William Stones R. Chronic pelvic pain: aetiology and therapy. Best Pract Res Clin
Obstet Gynaecol, 2006; 20(5):695-711.
7. Stanford EJ, Koziol J, Feng A. The prevalence of interstitial cystitis, endometriosis,
adhesions, and vulvar pain in women with chronic pelvic pain. J Minim Invasive Gynecol,
2005; 12(1):43-49.
8. Dick ML. Chronic pelvic pain in women: assessment and management. Aust Fam Physician,
2004; 33(12):971-976.
9. Baranowski AP. Chronic pelvic pain. Best Pract Res Clin Gastroenterol, 2009; 23(4):593610.
.
Conclusion. Chronic pelvic pain is relatively frequently associated with urological
diseases, with major socio-profesional consequences.
Keywords: chronic pelvic pain, urinary tract.
Material i metod
A fost realizat un studiu observaional prospectiv, derulat n perioada ianuarie 2006decembrie 2010, asupra 3498 femei adulte cu vrsta ntre 18 i 65 de ani, care s-au adresat
ICUTR Cluj-Napoca pentru consult de specialitate. A fost obinut acordul Comitetului de Etic
al ICUTR Cluj-Napoca pentru derularea studiului.
A fost utilizat un chestionar detaliat care s sur-prind principalele caracteristici clinice ale
sindromului dureros pelvin, principalele asocieri cu patologia urologic sau ginecologic,
precum i modalitile terapeutice utili-zate i impactul asupra calitii vieii.
Sindromul dureros pelvin a fost definit ca orice tip de durere, continu sau intermitent, cu
localizare n abdomenul inferior, sub nivelul ombilicului, avnd o durat de cel puin 6 luni i
care nu este legat de dismenoree, dispareunie sau sarcin. Dismenoreea a fost considerat
durerea pelvin care apare n cursul sau imediat dup menstr. Dispareunia a fost definit ca
durerea pelvin aprut n intervalul de 24 de ore dup un contact sexual.
Intensitatea durerii i localizarea acesteia au fost analizate folosind o scal semicantitativ cu
10 puncte, pentru care 0 nseamn absena durerii, iar 10 nseamn cea mai intens durere
posibil de imaginat n acord cu ches-tionarul Societii Internaionale pentru Durere Pelvin
36
[3,4]. Au fost evaluate pacientele cu boal inflamatorie pelvin cronic, chiste ovariene i
paraovariene, cistit interstiial, adenomioz i endometrioz, infecie cu chlamidia, infecii de
tract urinar repetate sau cronice, leiomiom uterin, prolaps genital, litiaz urinar i tumori
vezicale.
Analiza statistic a fost realizat folosind analiza univariat de corelaie i analiza multivariat,
folosind programul EPi Info 7.
Rezultate
n perioada ianuarie 2006-decembrie 2010 au fost
evaluate 2469 paciente internate n Institutul Clinic de
Urologie i Transplant Renal Cluj-Napoca, care au rs-puns chestionarului privind sindromul
dureros pelvin. Majoritatea pacientelor s-au adresat pentru patologie urologic: 2310 (93,56%)
i ntr-o mai mic msur pentru patologie ginecologic: 159 (6,44%). Repartiia cazurilor n
funcie de patologie este prezentat n tabelul I.
Vrsta medie a pacientelor a fost de 38,9113,05 ani, iar indicele ponderal de 23,52+-4,42.
Pacientele sin-gure asociaz mai rar sindromul dureros pelvin, odds ratio: 1,51 (CI: 1,26-1,81),
p<0,001 (tabelul II).
Sindromul dureros pelvin a fost identificat la 28,5% din paciente, asocierea acestuia la
patologia urologic sau ginecologic fiind prezentat n tabelul I. Durata medie a sindromului
dureros pelvin a fost de 20,508,61 luni. Sindromul dureros pelvin a fost asociat tuturor
cazurilor de boal inflamatorie pelvin i celor de endometrioz sau adenomioz. Chistele
asociate anexelor aparatului urinar, cistita interstiial, infeciile cu chlamidia, prolapsul genital
i sindromul aderenial pelvin au fost asociate
ntr-o proporie semnificativ cu sindromul dureros pelvin (tabelul I). Leiomiomul uterin,
litiaza urinar i tumorile vezicale asociaz ntr-o mai mic msur sindromul du-reros pelvin
(tabelul I).
Consumul de cofein se asociaz cu prezena sindromului dureros pelvin, similar consumului
crescut 231 Cercetare clinic Clujul Medical 2012 Vol. 85 - nr. 2
37
de alcool, estimat la mai mult de 300 ml alcool pur/sptmn i fumatului (tabelul III).
Pacientele percep problema dureroas ca fiind cea mai important n raport cu
multiplele probleme cotidiene (tabelul IV), situaie care le afecteaz capacitatea de
a munci (tabelul V) i relaiile sociale (tabelul VI).
Tabelul I. Repartiia pacientelor n funcie de boal i prezena sindromului
dureros pelvin.
Afeciune SDP
absent
TOTAL
Boal
57
0 (0,0%) 57 (2,3%)
inflamato (100,0%)
rie
cronic
pelvin
Chiste
12
15
27 (1,1%)
ovariene (44,4%) (55,6%)
Cistit
46
58
104
interstiial (44,2%) (55,8%) (4,2%)
Endometr 26
0 (0,0%) 26 (1,1%)
ioz /
(100,0%)
Adenomi
oz
Infecie 21
18
39 (1,6%)
cu
(53,8%) (46,2%)
Chlamidi
a
ITU
316
478
794
repetate (39,8%) (60,2%) (32,2%)
sau
cronice
Leiomio 5 (18,5%) 22
27 (1,1%)
m uterin
(81,5%)
Litiaz 161
933
1094
urinar (14,7%) (85,3%) (44,3%)
Prolaps 25
28
53 (2,1%)
genital (47,2%) (52,8%)
Sindrom 11
15
26 (1,1%)
aderenial (42,3%) (57,7%)
pelvin
Tumori 24
198
222
38
problem
Una din 303
1143
1446
multiplele (21,0%) (79,0%) (58,7%)
probleme
TOTAL 699
1765
2464
Row % (28,4%) (71,6%)
Col %
Tabelul III. Asocierea sindromului dureros pelvin n funcie de consumul de igri,
consumul de produse coninnd cofein i a consumului de alcool.
SDP
absent
TOTAL
igri/zi
nefumto 180
491
671
are
(26,8%) (73,2%) (27,2%)
1-10
200
630
830
igri
(24,1%) (75,9%) (33,6%)
11-20
257
554
811
igri
(31,7%) (68,3%) (32,8%)
peste 20 67
90
157
igri
(42,7%) (57,3%) (6,4%)
Cofein consumat (ceti 100 ml/zi)
ocazional 112
432
544
(20,6%) (79,4%) (22,0%)
1-3 ceti 183
417
600
(30,5%) (69,5%) (24,3%)
4-6 ceti 180
446
626
(28,8%) (71,2%) (25,4%)
peste 6 229
470
699
ceti
(32,8%) (67,2%) (28,3%)
Alcool (estimat ml alcool absolut /
sptmn)
ocazional 108
575
683
39
problem
Una din 303
1143
1446
multiplele (21,0%) (79,0%) (58,7%)
probleme
TOTAL 699
1765
2464
Row % (28,4%) (71,6%)
Col %
40
Material i metod
A fost realizat un studiu observaional prospectiv, derulat n perioada ianuarie
2006-decembrie 2010, asupra 3498 femei adulte cu vrsta ntre 18 i 65 de ani,
care s-au adresat ICUTR Cluj-Napoca pentru consult de specialitate. A fost obinut
acordul Comitetului de Etic al ICUTR Cluj-Napoca pentru derularea studiului.
A fost utilizat un chestionar detaliat care s sur-prind principalele
caracteristici clinice ale sindromului dureros pelvin, principalele asocieri cu
patologia urologic sau ginecologic, precum i modalitile terapeutice utili-zate
i impactul asupra calitii vieii.
Sindromul dureros pelvin a fost definit ca orice tip de durere, continu sau
intermitent, cu localizare n abdomenul inferior, sub nivelul ombilicului, avnd o
durat de cel puin 6 luni i care nu este legat de dismenoree, dispareunie sau
sarcin. Dismenoreea a fost considerat durerea pelvin care apare n cursul sau
imediat dup menstr. Dispareunia a fost definit ca durerea pelvin aprut n
intervalul de 24 de ore dup un contact sexual.
Intensitatea durerii i localizarea acesteia au fost analizate folosind o scal
semicantitativ cu 10 puncte, pentru care 0 nseamn absena durerii, iar 10
nseamn cea mai intens durere posibil de imaginat n acord cu ches-tionarul
Societii Internaionale pentru Durere Pelvin [3,4]. Au fost evaluate pacientele cu
boal inflamatorie pelvin cronic, chiste ovariene i paraovariene, cistit
interstiial, adenomioz i endometrioz, infecie cu chlamidia, infecii de tract
urinar repetate sau cronice, leiomiom uterin, prolaps genital, litiaz urinar i
tumori vezicale.
Analiza statistic a fost realizat folosind analiza univariat de corelaie i analiza
multivariat, folosind programul EPi Info 7.
Rezultate
n perioada ianuarie 2006-decembrie 2010 au fost
evaluate 2469 paciente internate n Institutul Clinic de
Urologie i Transplant Renal Cluj-Napoca, care au rs-puns chestionarului privind
sindromul dureros pelvin. Majoritatea pacientelor s-au adresat pentru patologie
urologic: 2310 (93,56%) i ntr-o mai mic msur pentru patologie ginecologic:
159 (6,44%). Repartiia cazurilor n funcie de patologie este prezentat n tabelul
I.
Vrsta medie a pacientelor a fost de 38,9113,05 ani, iar indicele ponderal de
23,52+-4,42. Pacientele sin-gure asociaz mai rar sindromul dureros pelvin, odds
ratio: 1,51 (CI: 1,26-1,81), p<0,001 (tabelul II).
Sindromul dureros pelvin a fost identificat la 28,5% din paciente, asocierea
acestuia la patologia urologic sau ginecologic fiind prezentat n tabelul I.
Durata medie a sindromului dureros pelvin a fost de 20,508,61 luni. Sindromul
dureros pelvin a fost asociat tuturor cazurilor de boal inflamatorie pelvin i celor
41
42
de alcool, estimat la mai mult de 300 ml alcool pur/sptmn i fumatului (tabelul III).
Pacientele percep problema dureroas ca fiind cea mai important n raport cu
multiplele probleme cotidiene (tabelul IV), situaie care le afecteaz capacitatea de
a munci (tabelul V) i relaiile sociale (tabelul VI).
Tabelul I. Repartiia pacientelor n funcie de boal i prezena
n cazuistica studiat, frecvena sindromului dureros pelvin a fost de 28,5%,
dar procentul variaz n funcie de patologia asociat. Practic, toate pacientele care
s-au prezentat pentru boal inflamatorie pelvin sau endometrioz/adenomioz au
prezentat sindrom dureros pelvin. Acest aspect este important, pentru c aceste
diagnostice trebuie s fac parte din diagnosticul diferenial.
Chistele ovariene sau paraovariene, infecia cu chlamidia, infeciile de tract
urinar repetate sau cronice, precum i cistitele interstiiale asociaz mult mai
frecvent sindromul dureros pelvin. Diagnosticul i tratamentul acestor afeciuni pot
conduce la disoluia sindromului dureros pelvin. Prezena sindromului dureros
pelvin este mult mai rar n cazul leiomioamelor sau a tumorilor vezicale.
Durata sindromului dureros pelvin a fost, n medie, de peste 20 de luni, adesea
pacientele urmnd tratamente empirice sau automedicaie, ntr-un context sugestiv
pentru o suferin asociat ciclurilor menstruale.
Sindromul dureros pelvin este ntlnit mai frecvent n cazul pacientelor care
au o via sexual activ, un con-sum crescut de cafea, igri sau alcool, dar relaia
nu este absolut, chiar dac este semnificativ statistic (p<0,001).
Problema de sntate este perceput ca fiind cea mai important problem ntr-o
proporie mult mai mare de ctre pacientele cu sindrom dureros pelvin, poate i ca
o consecin a afectrii capacitii de munc, dar i a relaiilor sociale. Pacientele
cu sindrom dureros pelvin i reduc mult mai frecvent att durata efectiv de lucru,
ct i volumulde munc desfurat. De asemenea, relaiile sociale sunt limitate,
fie c este vorba de relaii n cadrul familiei, fie n cadrul grupului de prieteni.
Bibliografie
1. Brosens, I.A. - Endometriosis. A disease because it is characterized by bleeding.
Am. J. Obstet. Gynecol., 1997, 176:263.
2. Fauconnier, A., Chapron, C. - Endometriosis and pelvic pain: epidemiological
evidence of the relationship and implications. Hum. Reprod. Update, 2005, 11:595.
3. Anaf, V., Simon, P., El Nakadi, I., Fayt, I., Simonart, T., Buxant, F., NOEL, J.C. Hyperalgesia, nerve infiltration and nerve growth factor expression in deep
adenomyotic nodules, peritoneal and ovarian endometriosis. Hum. Reprod., 2002,
17:1895.
43
4. Porpora, M.G., Koninckx, P.R., Piazze, J., Natili, M., Colagrande, S., Cosmi,
E.V. - Correlation between endometriosis and pelvic pain. J. Am. Assoc. Gynecol.
Laparosc., 1999, 6:429.
5. Sutton, C.J., Ewen, S.P., Whitelaw, N., Naines, P. - Prospective, randomised,
double-blind, controlled trial of laser laparoscopy in the treatment of pelvic pain
associated with minimal, mild and moderate endometriosis. Fertil Steril 1994,
62:696.
6. Abbott, J., Hawe, J., Hunter, D., Holmes, M., Finn, P., Garry, R. - Laparoscopic
excision of endometriosis: a randomized, placebo-controlled trial. Fertil Steril,
2004, 82:878.
7. Fauconnier, A., Chapron, C., Dubuisson, J.B., Vieira, M., Dousset, B., Breart, G.
- Relation between pain symptoms and the anatomic location of deep infiltrating
endometriosis. Fertil Steril, 2002, 78:719.
8. Chapron, C., Barakat, H., Fritel, X., Dubuisson, J.B., Breart, G., Fauconnier, A. Presurgical diagnosis of posterior deep infiltrating endometriosis based on a
standardized questionnaire. Hum. Reprod., 2005, 20:507.
9. Perper, M.M., Nezhat, F., Goldstein, H., Nezhat, C.H., Nezhat, C. Dysmenorrhea is related to the number of implants in endometriosis patients. Fertil
Steril, 1995, 63:500.
10. Koninckx, P.R., Martin, D.C. - Deep endometriosis: a consequence of
infiltration or retraction or possibly adenomyosis externa? Fertil Steril, 1992,
58:924.
11. Chapron, C., Fauconnier, A., Vieira, M., Barakat, H., Dousset, B., Pansini, V.,
VACHER-LAVENU, M.C., DUBUISSOM, J.B. - Anatomical distribution of
deeply infiltrating endometriosis: surgical implications and proposition for a
classification. Hum. Reprod., 2003, 18:157.
12. Stovall, D.W., Bowser, L.M., Archer, D.F., Guzick, D.S. - Endometriosisassociated pelvic pain: evidence for an association between the stage of disease
and a history of chronic pelvic pain. Fertil Steril, 1997, 68:13.
13. Seng, J.S., Clark, M.C., McCarthy, A.M., Ronis, D.L. - PTSD and physical
comorbidity among women receiving Medicaid: results from service-use data. J.
Trauma Stress, 2006, 19:45.
14. Berkley, K.J., Rapkin, A.J., Papka, R.E. - The pains of endometriosis. Science,
2005, 308:1587.
15. Agence Franaise de Scurit Sanitaire des Produits de Sant, Afssaps.
Recommandations de bonne pratique. Les traitements mdicamenteux de
l'endomtriose gnitale (en dehors de l'adnomyose). Gynecol. Obstet. Fertil.,
2006, 34:71.
16. Marjoribanks, J., Proctor, M.L., Farquhar, C. - Nonsteroidal anti-inflammatory
drugs for primary dysmenorrhoea. Cochrane Database Syst. Rev., 2003,
44
4:CD001751.
17. Moore, J., Kennedy, S., Prentice, A. - Modern combined oral contraceptives for
pain associated with endometriosis. Cochrane Database Syst. Rev., 2000, 2:
CD001019.
18. Vercellini P, Frontino G, De Giorgi O, Pietropaolo G, Pasin R, Crosignani PG. Continuous use of an oral contraceptive for endometriosis-associated recurrent
dysmenorrhea that does not respond to a cyclic pill regimen. Fertil Steril, 2003,
80:560.
19. Prentice, A., Deary, A.J., Bland, E. - Progestagens and anti-progestagens for
pain associated with endometriosis. Cochrane Database Syst. Rev., 2000,
2:CD002122.
20. Schlaff, W.D., Carson, S.A., Luciano, A., Ross, D., Bergqvist, A. Subcutaneous injection of depot medroxyprogesterone acetate compared with
leuprolide acetate in the treatment of endometriosis-associated pain. Fertil Steril,
2006, 85:314.
21. Petta, C.A., Ferriani, R.A., Abrao, M.S., Hassan, D., Rosa, e., Silva, J.C.,
Podgaec, S., BAMAMONDES, L. - Randomized clinical trial of a levonogestrelreleasing intra-uterine system and a depot GnRH analogue for the treatment of
chronic pelvic pain in women with endometriosis. Hum. Reprod., 2005, 20:1993.
22. Prentice, A., Deary, A.J., Goldbeck-Wood, S., Farquhar, C., Smith, S.K. Gonadotropin-releasing hormone analogues for pain associated with
endometriosis. Cochrane Database Syst. Rev., 2000, 2:CD000346.
23. Donnez, J., Nisolle, M., Gillerot, S., Anaf, V., Clerckx-Braun, F., CasanasRoux, F. - Ovarian endometriosis cysts: the role of gonadotropin-releasing
hormone agonist and/or drainage. Fertil Steril, 1994, 62:63.
24. Vercellini, P., Crosignani, P.G., Fadini, R., Radici, E., Belloni, C., Sismondi, P.
- A gonadotropin-releasing hormone agonist compared with expectant management
after conservative surgery for symptomatic endometriosis. BJOG, 1999, 106:672.
25. Selak, V., Farquhar, C., Prentice, A., Singla, A. - Danazol for pelvic pain
associated with endometriosis. Cochrane Database Syst Rev 2001; 4: CD000068.
26. Vercellini P, Frontino G, De Giorgi O, Aimi G, Zaina B, Crosignani PG. Comparison of a levo-norgestrel-releasing intrauterine device versus expectant
management after conservative surgery for symptomatic endometriosis: a pilot
study. Fertil Steril, 2003, 80:305.
27. Nisolle-Pochet, M., Casanax-Roux, F., Donnez, J. - Histologic study of ovarian
endometriosis after hormonal therapy. Fertil Steril, 1988, 49:423.
28. Fedele, L., Arcaini, L., Bianchi, S., Baglioni, A., Vercellini, P. - Comparison of
cyproterone acetate and danazol in the treatment of pelvic pain associated with
endometriosis. Obstet. Gynecol., 1989, 73:1000.
29. Surrey, E.S., Hornstein, M.D. - Prolonged GnRH agonist and add-back therapy
45
deeply infiltrating endometriosis is associated with pelvic pain. Fertil Steril, 1991,
55:759.
43. Fedele, L., Bianchi, S., Zanconato, G., Raffaelli, R., Berlanda, N. - Is
rectovaginal endometriosis a progressive disease? Am. J. Obstet. Gynecol., 2004,
191:1539.
44. Namnoum, A.B., Hickman, T.N., Goodman, S.B., Gehlbach, D.L., Rock, J.A. Incidence of symptom recurrence after hysterectomy for endometriosis. Fertil
Steril, 1995, 64:898.
45. Fedele, L., Bianchi, S., Zanconato, G., Berlanda, N., Borruto, F., Frontino, G. Tailoring radicality in demolitive surgery for deeply infiltrating endometriosis. Am.
J. Obstet. Gynecol., 2005, 193:114.
46. Matorras, R., Elorriaga, M.A., Pijoan, J.I., Ramon, O., Rodriguez-Escudero,
F.J. - Recurrence of endometriosis in women with bilateral adnexectomy (with or
without total hysterectomy) who received hormone replacement therapy. Fertil
Steril, 2002, 77:303.
47. Fedele, L., Bianchi, S., Raffaelli, R., Zanconato, G. - Comparison of
transdermal estradiol and tibolone for the treatment of oophorectomized women
with deep residual endometriosis. Maturitas, 1999, 32:189.
48. Proctor, M.L., Latthe, P.M., Farquhar, C.M., Khan, K.S., Johnson, N.P. Surgical interruption of pelvic nerve pathways for primary and secondary
dysmenorrhoea. Cochrane Database Syst. Rev., 2005, 4:CD001896.
49. Swank, D.J., Swank-Bordewijk, S.C.G., Hop, W.C.J., van Erp, W.F.M.,
Janssen, I.M.C., Bonjer, H.J. JEEKEL, J. -Laparoscopic adhesiolysis in patients
with chronic abdominal pain: a blinded randomised controlled multi-centre trial.
Lancet, 2003, 361:1247.
50. Mais, V., Ajossa, S., Marongiu, D., Peiretti, R.F., Guerriero, S., Melis, G.B. Reduction of adhesion reformation after laparoscopic endometriosis surgery: a
radomized trial with an oxidized regenerated cellulose absorbable barrier. Obstet.
Gynecol., 1995, 86:512.
51. Sekiba, K. - Use of Interceed (TC7) absorbable adhesion barrier to reduce
postoperative adhesion reformation in infertility and endometriosis surgery. The
Obstetrics and Gynecology Adhesion Prevention Committee. Obstet. Gynecol.,
1992, 79:518.
52. Bulletti C, deZiegler D, Stefanetti M, Cincinelli E, Pelosi E, Flamigni C. Endometriosis: absence of recurrence in patients after endometrial ablation. Hum.
Reprod., 2001, 16:2676.
53. Ugur, M., Turan, C., Mungan, T., Kuscu, E., Senz, S., Agis, H.T., GOKMEN,
O. - Endometriosis in association with mllerian anomalies. Gynecol. Obstet.
Investig., 1995, 40: 261.
54. Nawroth, F., Rahimi, G., Nawroth, C., Foth, D., Ludwig, M., Schmidt, T. - Is
47
50
w18
57
11. GHICAVI, V., TODIRA, M., FRIPTU, V., STRATU, E., CARDANIUC, C.,
BADER, M., Utilizarea bromurii de S-etilizotiouroniu (izoturonului) pentru
tratamentul algodismenoreii. BOPI,
2004, nr. 7, p.23-24.
12. HAREL, Z., A contemporary approach to dysmenorrhea in adolescents.
Paediatr Drugs. 2002;4(12):797-805.
13. JONES, A. E., Managing the pain of primary and secondary
dysmenorrhoea.Nurs Times. 2004 Mar 9-15;100(10):40-3.
14. LIEDMAN, R., HANSSON, S. R., HOWE, D., IGIDBASHIAN, S.,
RUSSELL, R. J., AKERLUND, M., Endometrial expression of vasopressin,
oxytocin and their receptors in patients with
primary dysmenorrhoea and healthy volunteers at ovulation. Eur J Obstet Gynecol
Reprod Biol. 2007 Dec 13 [Epub ahead of print].
15. MARJORIBANKS J, PROCTOR ML, FARQUHAR C. Nonsteroidal antiinflammatory drugs for primary dysmenorrhoea. Cochrane Database Syst Rev.
2003;(4):CD001751.
16. POWELL, A. M., CHAN, W. Y., ALVIN, P., LITT, I. F., Menstrual-PGF2
alpha, PGE2 and TXA2 in normal and dysmenorrheic women and their temporal
relationship to dysmenorrhea.
Prostaglandins. 1985 Feb;29(2):273-90.
17. PROCTOR, M. L., ROBERTS, H., FARQUHAR, C. M., Combined oral
contraceptive pill (OCP) as treatment for primary dysmenorrhoea. Cochrane
Database Syst Rev. 2001;(4):
CD002120.
18. REDDISH, S., Dysmenorrhoea. Aust Fam Physician. 2006 Nov;35(11):842-4,
846-9.
LaRocca H. A taxonomy of chronic pain syndromes. Spine 1992; 17 suppl.
2. Unruh A.M. Gender variations n clinical pain experience. Pain 1996; 65.
3. Wilson K.G. Major depression and insomnia n chronic pain. Clin J Pain
2002;18.
4. Flor H. Efficacy of multidisciplinary pain treatment centers. Pain 1992;49.
5. Weitz S.E., Witt P.H. Treatment of chronic pain syndromes. N J Med 2000;97.
Bibliografie
1.Bruce C. G, John R. L. S, Philip T, Steven W, Adrian C.W. Free-radical reactions
of carbohydrate moieties in macromolecular structures. EPR evidence for the
importance of steric and stereoelectronic effects and for the influence of inclusion
58
ALVAREZ M.E., PENNELL R.I., MEIJER P.J., ISHIKAWA A., DIXON R.A.,
LAMB C. - Reactive oxygen intermediates mediate a systemic signal network
in the establishment of plant immunity. Cell 92: 773-784, 1998.
2. ASHOK B.T., RASHID A. The aging paradox: free radical theory of aging.
Experimental Gerotontology, 1999, 34:293-303.
3. BAUD L., ARDAILLOU R. - Reactive oxygen species: production and role in
the kidney. Am J Physiol Renal Fluid Electrolyte Physiol 251: F765-F776,
1986.
4. BUTTERFIELD D.A, HOWARD D.J, YATIN S. ALLEN K.L., CARNEY J.M. Free radical oxidation of brain proteins in accelerated senescence and its
59
61
62
63
5. Acizi nucleici radicalii liberi proveniti din acizi nucleici sunt cei mai
interesanti. Acest domeniu este deosebit de fascinant, nu numai prin importanta
deosebita a acizilor nucleici, ca substrat al transmisiei informatiei genetice si a
proceselor biosintetice, ci si prin caracteristicile acestor radicali. Modificarile
macromoleculelor de acizi nucleici rezulta in urma absorbtiei energiei radiante in
fractiuni de secunda, rezultand excitari si ionizari. Daca moleculele excitate pierd
energia absorbita tot in fractiuni de secunda, ionizarile sau scindarile produc
radicali liberi cu viata mai lunga. Radicalii liberi ai acizilor nucleici rezulta deci
prin impactul energiei absorbite (prin expunerea la radiatii ionizante sau UV) si
care determina ruperea unor legaturi chimice, deteriorari ale unor componente
(baze azotate).
6. Radicalul thiil existenta radicalului thiil (RS.) a fost foarte mult timp
controversata deoarece mult timp nu a putut fi evidentiat nici spectrofotometric si
nici ca semnal RES. Ca si alti radicali liberi si radicalul RS . a fost formulat teoretic
prin studiul semnalelor RES ale proteinelor si aminoacizilor iradiati in vitro.
19 ROZALIA NITU, DELIA-IRINA COROL, N. TOMA
65
67
la actiunea ozonului atmosferic sau in urma unor reactii chimice produse in plante
ca urmare a tratamentului lor cu reactivi capabili de a produce acesti radicali liberi.
4. Mecanisme de actiune ale radicalilor liberi si mecanisme de aparare ale
organismului impotriva lor
Concepte curente ale semnalizarii SRO pot fi impartite, in general, in doua
mecanisme de actiune: 1) alterari in starea redox intracelulara si 2) modificari
oxidative ale proteinelor.
1) Alterari in starea redox intracelulara - In comparatie cu mediul extracelular,
citoplasma este mentinuta normal in conditii puternic reducatoare. Aceasta
este insotita de capacitatea redox tampon a tiolilor intracelulari, GSH si
tioredoxinei (TRX). Amandoua aceste sisteme tiol se opun stressului oxidativ
intracelular reducand H2O2, superoxizii si peroxizii lipidici (reactii care sunt
catalizate de peroxidaze).
2) Modificari oxidative ale proteinelor SRO pot altera structura si functia
proteinelor: modificand resturile aminoacizilor, inducand dimerizarea
proteinelor si interactionand cu alte complexe metalice (Fe-S). Modificarile
oxidative ale aminoacizilor din domeniul functional al proteinelor pot implica
mai multe cai.
Componentele celulare tinte pentru actiunea radicalilor liberi includ lipidele
(lipoproteine cu densitate mica), macromolecule cu structura complexa, proteinele
si ADN-ul.
Pentru minimalizarea efectelor negative ale SRO, organismele sunt
prevazute cu un sistem de aprare antioxidant foarte eficient. Compuii
antioxidani (vitamina E si C, acidul uric si -carotenul) si enzimele antioxidante
(superoxid dismutaza - SOD, catalazele, peroxidazele), agentii de chelatare ai
metalelor cum ar fi transferina, lactoferina si ceruloplasmina functioneaza ca un
sistem antioxidant prin legarea ionilor metalici potential daunatori. De aceea,
leziunile celulare apar in conditiile in care rata formarii SRO este crescuta sau
activitatea sistemului de aparare este deficitara, deci cand se creeaza un
dezechilibru intre sistemele de protectie si sistemele de generare ale SRO.
Ca si la animale, la plante, radicalii liberi ai oxigenului intervin in diferite
procese: aparare fata de atacul unor microbi, reactivitate fata de unii poluanti
abiotici, declansarea unor semnale pentru diferentierea celulara, dezvoltare si
apoptoza. Generarea unui exces de radicali liberi in plante, ca si la animale, este
desemnata ca stress oxidativ. Unul din factorii cel mai des folositi in declansarea
experimentala a stressului oxidativ, la plante, este ozonul. Este interesant de
precizat ca reactivitatea plantelor la actiunea ozonului este asemanatoare cu
fenomenul de hipersensibilitate la actiunea unor microbi. Printre plantele folosite
in experientele de producere a stressului oxidativ, cu ajutorul ozonului, se numara
68
69
70
71
ciclului celular. Un fenomen analog ar putea avea loc la plante, prin implicarea
antioxidantilor ascorbat si glutation (care moduleaza actiunea radicalilor liberi ai
oxigenului) in controlul ciclului celular al plantelor superioare.
5. Concluzii
Importanta radicalilor liberi poate fi inteleasa numai prin cunoasterea rolului
lor. Radicalii liberi apar in anumite reactii de oxido-reducere in care au loc
modificari structurale mari, de pe urma carora substanta respectiva isi schimba
adesea functia biologica (devine mai hidrosolubila sau intervine in alt lant de
reactii metabolice).
Prin formarea radicalilor liberi au loc modificari structurale rapide,
schimbari functionale permitand implicarea lor in reactii multiple.
23 ROZALIA NITU, DELIA-IRINA COROL, N. TOMA
73
74
40. L. Deguillaume, M. Leriche and N. Chaumerliac, Impact of radical versus nonradical pathway
in the fenton chemistry on the iron redox cycle in clouds, Chemosphere, 60(5):718724 (2005)
41. G.R. Buettner & W.L. Oberley, Considerations in the Spin trapping of the
superoxide and
hydroxyl radical in aqueous systems using 5,5,-Dimetyl-1-pyrroline-1-oxide,
Biochemical and
Biophysical Research Communications, 83(1): 69-74 (1978)
42. E.G. Janzen & Y.K. Zhang, Identification of Reactive Free Radicals with a
New 31P-Labeled
DMPO Spin Trap, Journal of Organic Chemistry, 60(17): 5441-5445 (1995)
43. P. Bilsky, K. Reszka, M. Bilska, C. F. Chignell, Oxidation of the Spin Trap 5,5Dimethyl-1pyrroline N-Oxide by Singlet Oxygen in Aqueous Solution, Journal of the American
Chemical
Society, 118(6):1330-1338, (1996)
44. I.B. Afanas'ev, Superoxide ion: chemistry and biological implication, vol.2,
CRC Press, Inc,
Boca Raton, (1991)
45. P.S. Singh and D.H. Evans, Study of the electrochemical reduction of dioxygen
in acetonitrile
in the presence of weak acids, J. Phys. Chem. B, 110(1): 637-644 (2006)
46. M. Mojovi, M. Vuleti, G. Baci, Detection of oxygen-centered radicals using
EPR spin-trap
DEPMPO: the effect of oxygen, Ann. N. Y. Acad .Sci., 1048:471-475 (2005)
47. L. Bolojan, I. M. Takcs, V. Miclu, G. Damian, EPR spin trapping study of
superoxide
radicals from potassium superoxide, Applied Magnetic Resonance,
DOI:10.1007/s00723-0110310-9
31
48. R.S. SOHAL, R.J. MOCKETT & W.C. ORR, Mechanisms of aging: an
appraisal of the
oxidative stress hypothesis, Free Radic. Biol. Med., 33(5):575586 (2002)
49. M.L. Andersen, H. Outtrup, L.H. Skibsted, Potential antioxidants in beer
assessed by ESR
spin trapping, J. Agric. Food Chem., 48(8):31063111 (2000)
50. Suh, H. J., Lee, J. M., Cho, J. S., Kim, Y. S. et al., Radical scavenging
compounds in onion
79
81