Sunteți pe pagina 1din 5

Studii ale sistemului enviromental

Un macroscop pentru intelegerea si operarea navei Pamant


Continut
1. Vazand si intelegand conexiunile dintre natura si umanitate
1.1 Introducere : Cum sa abordam problemele enviromentale
1.2 Relatia dintre natura si oameni
1.3 Perceperea a ceea ce nu este evident
1.4 Intelegerea sistemelor enviromentale : Cum ar trebui sa vedem problemele
complexe?
1.5 Rolul analizei sistemelor enviromentale : Facand invizibilul vizibil
1.6 Natura si umanitatea : Intelegerea conexiunilor
1.7 Facilitarea rationala a Decizie - Facere ( a lua masuri)
1.8 Politica deciziilor in dezvoltare si conservare
1.9 Macro si micro : Viziuni marete si analiza detaliata
Referinte
2. Operarea navei noastre Pamant
2.1 Pamantul si umanitatea
2.1.1 Nava Pamant
2.1.2 O planeta ingustata
2.1.3 Umanitatea si mediul inconjurator : Interconectati
2.1.4 Recunoasterea si intelegerea finitatii Pamantullui
2.1.5 Recunoasterea limitelor de a creste
2.1.6 Dificultatea predictiei
2.2 Spatiu enviromental
2.2.1 Capacitatea absorbtiva / Capacitatea de ingrijire a mediului inconjurator
2.2.2 Cum sa determini spatiul enviromental
2.2.3 Utilizarea tehnologiei pentru extinderea spatiului enviromental
2.2.4 Limitarea factorilor si comertul : Timp si spatiu
2.2.5 Schimbarea climatului
2.2.6 Poluarea aerului, poluarea apei
2.2.7 Dispersia, diluarea si capacitatea de auto-curatare a mediului inconjurator
2.2.8 O bomba cu ceas numita poluarea chimica
2.2.9 Controlul enviromental in nava Pamant
Referinte
3. Intelegerea sistemului climatului global
3.1 Planeta apa : Pamantul
3.1.1 Atmosfera Pamantului
3.1.2 Circulatia apei
3.2 Climatul global
3.2.1 Incalzirea globala intr-o perioada interglaciara
3.2.2 Scarile timpului : Cheia de a intelege problemele
3.2.3 Transgresiunea marina in perioada Jomon
3.2.4 Perioada medievala calda si racirea recenta

3.3 Avansarea incalzirii globale


3.3.1 Raportul evaluarii a patra a IPCC
3.3.2 Viteza incalzirii globale
3.3.3 Incalzirea globala : Accelerarea
3.3.4 Circulatia la scara larga a oceanului : Maretul current oceanic Conveyor belt
3.4 Cum putem sti viitorul?
3.4.1 Predictiuni ale viitorului
3.4.2 Previziunile meteorologice si predictiuni ale incalzirii globale
3.4.3 Atitudini despre viitor
3.4.4 Simulari bazate pe un model
Referinte
4. Biodiversitatea si serviciul ecosistemului : Indicatori a mediului incojurator global
4.1 Biodiversitatea : cadouri ale naturii
4.1.1 Amenintarea extinctiei in masa
4.1.2 Biodiversitatea si evolutia
4.1.3 Cauzele extinctiei in masa
4.1.4 Biodiversitatea : Un indicator al sanatatii pentru mediul inconjurator global
4.2 Beneficii gratis : Serviciile si functiile ecosistemului
4.2.1 Valoarea resurselor genetice
4.2.2 Serviciile ecosistemului : cadouri din mediul inconjurator
4.2.3 Biotehnologie si biomimicry
4.2.4 O oglinda a societatii umane : Societatea animala
4.3 Protejarea biodiversitatii
4.3.1 Protejarea naturii si conservarea biodiversitatii
4.3.2 Conventia in biodiversitate
4.3.3 Importanta cresterii biodiversitatii ca resursa
Referinte
5. O viziune revolutionara a mediului inconjurator
5.1 Cum ar trebui sa vedem lumea in schimbare?
5.1.1 Legi ale schimbarii
5.1.2 Limite ale cresterii : Capre pe o insula desertica
5.1.3 Leul sau caprioara : care e cel mai puternic?
5.1.4 Schimbare de paradigma : de la o omida la un fluture
5.2 Pamantul de la perspective termodinamica
5.2.1 Ordine, dezordine si antropie
5.2.2 Sisteme deschise de stari de echilibru si Pamantul
5.2.3 Circulatia materiala si antropia in natura
5.2.4 Activitatea umana si antropia
5.2.5 Probleme enviromentale si antropia
5.2.6 Pamantul ca un motor de caldura
5.2.7 Este incalzirea globala reala? Rolul apei si vaporilor de apa
5.2.8 Paduri si mari
5.2.9 Oameni : Marime mica, impact mare
Referinte

6. Transformarea societatii noastre : Carbon scazut, coexistenta cu natura si ciclul


materialului zgomotos
6.1 Istoria Pamantului, istoria omului
6.1.1 O clipa in timp
6.1.2 Economie si ecologie
6.1.3 Economie inchisa, economie deschisa
6.1.4 Civilizatia agriculturala
6.1.5 Legaturi intre clima si revolutia industriala
6.1.6 Revolutia industriala si civilizatia moderna industriala
6.1.7 O noua civilizatie : Societati ale carbonului scazut
6.2 Urmarirea sustenabilitatii
6.2.1 Ce este sustenabilitatea?
6.2.2 Valuri si cicluri in mediul inconjurator si in economie
6.2.3 Conducatorii progresului
6.2.4 Societati cu ciclul materialului zgomotos
6.2.5 Schimbari paradigme sociale si economice : Dematerializarea, mai putin a poseda,
mai mult a servicializa
6.2.6 Tranzitie fata de societatile carbonului scazut
Referinte
7. Mediul inconjurator ca popor : cum ar trebui gestionat?
7.1 Cui ii apartine mediul inconjurator?
7.1.1 Tragedia poporului
7.1.2 De ce exista tragedia poporului?
7.1.3 Dilema prizonierului
7.1.4 Popoarele globale
7.1.5 Antropocentrismul si ecocentrismul
7.1.6 Ecologia vietii in adanc
7.1.7 Cui ii apartine mediul inconjurator?
7.1.8 Aerul si apa nu sunt gratis : Gestionarea suprafetelor de depozitare
7.2 Gestionarea sustenabilitatii popoarelor locale
7.2.1 Tragedia popoarelor revizitate
7.2.2 O alta tragedia a popoarelor : Neglijare si abandonare
7.2.3 Moduri de gestionare a popoarelor locale
7.3 Gestionarea popoarelor negative
7.3.1 Popoare negative : facilitate nepopulare
7.3.2 Familiaritatea riscului reduce frica
7.3.3 Instalatii de incinerare a deseurilor : Problema dioxinei
7.3.4 Abordari diferite pentru diferite tipuri de popoare
Referinte
8. Economii ale mediului inconjurator
8.1 Zorile economiilor enviromentale
8.1.1 Mediul inconjurator global si economii globale
8.1.2 Sucursalele economiilor mediului inconjurator
8.1.3 Nerespectarea pietii si taxele enviromentale

8.1.4 Esuarea guvernamentala si a pietii


8.1.5 Costuri private si costuri sociale
8.1.6 In amonte, in aval, poluatorul plateste sau beneficiarul plateste : Teorema Coase
8.1.7 Care este valoarea mediului inconjurator
8.1.8 Ce se intampla cu generatiile viitoare?
8.2 Economia enviromentala si politica enviromentala
8.2.1 informatia enviromentala si comportamentul consumatorului
8.2.2 Produsul intern brut verde si incercari de a masura fericirea
8.2.3 Selectia politicii inteligente
8.2.4 Echitate: Corectitudine intre regiuni, generatii
8.2.5 Comertul cu Emisii de gaze cu efect de ser
8.2.6 Macroeconomii enviromentale : Gandirea in implicatiile enviromentale ale
politicilor enviromentale
8.2.7 Cautarea abordarilor castig-castig
Referinte
9. Resurse, energie, ncrcarea enviromentala
9.1 Activitate economica, resurse si energie
9.1.1 Productivitatea resurselor, productivitatea energiei
9.1.2 Fluxurile vizibile si invizibile ale resurselor
9.1.3 Energie incarnate
9.1.4 Resurse si fluxuri ale energiei associate cu activitatile umane
9.1.5 Activitati urbane si circulatia resurselor
9.1.6 Amprenta ecologica
9.1.7 Transportul, povara enviromentala si orase compacte
9.1.8 Contabilitatea resurselor de mediu si analiza materialului de curgere
9.2 Evaluarea viata-ciclu
9.2.1 ce este un produs environmental prietenos?
9.2.2 LCA a produselor
9.2.3 La ce poate fi aplicat LCA?
9.2.4 Analiza inventarului viata-ciclu
9.2.5 Evaluarea impactului viata ciclu
9.2.6 LCA : Bun, dar nu perfect
9.3 Energii Regenerabile i Conservarea Energiei
9.3.1 Japonia i Statele Unite ale Americii: Opiuni difer
9.3.2 Puterea solara : scara larga centralizat, sau scara mica descentralizata
9.3.3 Prima si a doua lege a termodinamicii
9.3.4 Energie subdivizata : Dificil de utilizat
9.3.5 Exergie : Energie disponibila
9.3.6 Utilizarea eficienta a energiei folosind pompe de caldura
9.3.7 Energia biomasei
9.4 Alegeri enviromentale : Nu simplu
9.4.1 Criterii pentru evaluarea comparative
9.4.2 Managementul de sus n jos pentru obiectivele nivelului macro, alegere informata
pentru comportamentul nivelului micro
9.4.3 Rolul guvernului in alegerea sistemelor tehnologice

9.4.4 Deseuri? Incinerate sau reciclate?


9.4.5 Utilizarea informatiei enviromentale pentru luarea deciziilor corecte
Referinte
10. Japonia si o perspective asiatica
10.1 Asia in transformare
10.2 Asia si globalizarea
10.3 Preocupari commune, cooperare si viitorul
10.4 Japonia dupa marele dezastru
10.4.1 Triplu dezastru
10.4.2 Din nou economie versus mediul inconjurator
10.4.3 Capitalul inter-regional in ceea ce priveste centralele nucleare
10.4.4 Abordare centralizata versus descentralizata
10.5 Politica enviromentala intalnind tranzitia sociala
Referinte
Index

S-ar putea să vă placă și