Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pozitia Judetului Dambovita in Cadrul Regiunii Sud Muntenia
Pozitia Judetului Dambovita in Cadrul Regiunii Sud Muntenia
CAPITOLUL 1.
DESCRIEREA JUDETULUI DAMBOVITA
ridicate n memoria eroilor neamului amplasate n: str. AI.I.Cuza, Parcul Central, str. Mihai
Viteazul.
Orasul Fieni a capatat statutul de oras n anul 1968 si se nscrie printre localitatile importante ale
judetului Dmbovita, fiind situat ntre rul Ialomita si afluentul sau Ialomicioara de Vest ( Runcu
) n regiunea subcarpatilor.
Situat n partea de nord a judetului, l desparte de ultima comuna Moroieni, numai 10 km. Fiind
direct legat de Municipiul Trgoviste, resedinta judetului Dmbovita si de Bucuresti, capitala
tarii, printr-o cale ferata directa Bucuresti Titu Trgoviste Fieni si prin soseaua nationala nr.
71 Bucuresti Bldana - Trgoviste Fieni Sinaia Brasov (distanta Bucuresti Fieni fiind de
115km.).
Se nvecineaza la nord cu Buciumeni si cu satul Dealu Mare, legatura facndu-se pe valea
Ialomitei, pe malul drept. De asemenea cu comuna Runcu, satul Badeni, accesul facndu-se pe
soseaua comunala Fieni Runcu ce urmeaza cursul apei Ialomicioara de Vest si care se continua
cu drumul forestier, cu punct terminus masivul Leaota. La sud cu orasul Pucioasa, principala
statiune balneoclimaterica, legatura facndu-se prin D.N. 71 si prin calea ferata. La est cu
comuna Bezdead si cu orasul Pucioasa.
Orasul Pucioasa este amplasat la o distanta de 20 km nord fata de municipiul Trgoviste avnd
ca vecini la nord comuna Motaieni, orasul Fieni si comuna Bezdead, la sud comuna Branesti, la
est comuna Vrfuri si Glodeni, la vest comuna Vulcana Bai. Orasul are o suprafata de 40 kmp
cuprinznd zona deluroasa, fiind strabatut de albiile rului Ialomita si prului Bizdidel. Orasul
este atestat ca fiind statiune balneoclimaterica n care functioneaza doua unitati de tratament
balnear respectiv complexele CERES si TURIST.
Orasul Gaesti se afla situat n partea de sud - vest a judetului Dmbovita, la contactul dintre
Cmpia Romna (Gavanul Burdea) cu Piemontul Cndesti, ntre vaile rului Arges la sud - vest
si Sabarul la nord - est.
Prima mentiune referitoare la atestarea documentara a orasului Gaesti dateaza din 19 iulie 1498
de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Calugarul iar n anul 1998 cnd s-au mplinit 500
ani de la nfiintarea asezarii ce poarta numele legendarului Gaie, negustor care-si vindea marfa
ntr-un trg la rascrucea acestor drumuri, anual, la 19 iulie se serbeaza ,,zilele orasului.
Marturiile arheologice descoperite de-a lungul timpului la Puntea de Greci (la 8 km de Gaesti),
Ionesti (6 km), Mogosani si Matasaru, confirma asezari omenesti cu mult mai vechi (neoliticul
trziu) si chiar urme ale getilor siromanilor.
Ca orice asezare omeneasca, orasul s-a dezvoltat n timp, n special dupa 1970 cnd intra n
functiune ntreprinderea de Utilaj Chimic (astazi UTCHIM S.A) nscriind orasul n peisajul
industrial al tarii ca mecanicul sef al industriei Chimice iar apoi cu ntreprinderea de Frigidere
(azi S.C. Arctic S.A.) devenind polul frigului romnesc.
urmtoarele:
- asfaltarea a 200 km drumuri judeene i comunale;
- repararea i ntreinerea a 320 km drumuri modernizate i pietruirea a 270 km drumuri
comunale;
- repararea a 41 poduri pe drumurile judeene i comunale;
- construirea a 2 poduri noi, la Corneti peste Cricovul Dulce i la Ghineti peste rul
Dmbovia;
- lucrri de reconstrucie i reabilitare, n 44 de comune, a 80 obiective de infrastructur rutier
afectate de inundaii i alunecri de teren (aprri de mal i refaceri sisteme rutiere pe drumuri
judeene i comunale, aprri de mal i praguri de fund la poduri, podee i puni pietonale,
amenajri ale cursurilor principalelor ruri);
- demararea construciei a 60 poduri, podee i puni n 24 de localiti prin Programul naional
de dezvoltare a infrastructurii din spaiul rural (OG 7.)
Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea i reabilitarea
sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, staii de epurare, programele noastre susinute prin
fonduri guvernamentale sau europene au au nregistrat reale succese:
- introducerea alimentrii cu ap n 37 comune i a reelei de canalizare n 2 comune, cu fonduri
europene prin Programul SAPARD;
- demararea lucrrilor de introducere i extindere a reelelor de alimentare cu ap n 20 comune
prin programele naionale HG 577 i OG 7: mare parte din aceste lucrri sunt n curs de
finalizare;
- lucrri de refacere a sistemelor de alimentare cu ap potabil distruse de inundaii n 15
comune.
n paralel, n anul 2007 a fost finalizat procedeul de nfiinare a Asociaiei de Dezvoltare
Intercomunitar ,,AP DMBOVIA din care fac parte Consiliul Judeean Dmbovia, cele 2
municipii i 5 orae din jude i nc 4 comune. Scopul asociaiei l reprezint constituirea unei
forme instituionale capabil s absoarb fonduri comunitare n domeniu. Deja exist n lucru
ntocmirea unor studii i proiecte pentru investiii pe ap i canalizare n valoare de cca. 100
milioane euro.
O mare realizare a reprezentat-o constituirea societii comerciale Compania de Ap Trgovite
Dmbovia S.A., societate cu capital integral public, la care Consiliul Judeean Dmbovia a
devenit coacionar. n felul acesta exist cele dou instrumente instituionale (asociaie pe
domeniu ,,ap i societatea comercial cu domeniu ,,ap)necesare accesrii fondurilor
europene postaderare.
n vederea mbuntirii sistemului de nvmnt i promovrii sportului, au continuat
programele de reabilitare i modernizare a unitilor de nvmnt preuniversitar, printr-o serie
de proiecte care au urmrit:
- construcia de cldiri noi, lucrri de reabilitare sau de reparaii capitale,
- dotarea cu mobilier, calculatoare i material didactic a liceelor, colilor din mediul rural,
- introducerea utilitilor, precum asigurarea alimentrii cu ap potabil, construirea de grupuri
sanitare.
De aceste programe au beneficiat licee, coli i grdinie din toate localitile dmboviene, cu
preponderen din mediul rural.
n plus, n cadrul unui proiect PHARE 2003, Consiliul judeean Dmbovia a obinut fonduri
pentru realizarea unui proiect privind Reabilitarea a trei uniti de nvmnt din judeul
Dmbovia, afectate de inundaiile din anul 2005. Proiectul s-a ncheiat n anul 2008 i a avut
drept scop asumarea responsabilitii de ctre administraia public a judeului Dmbovia, a
localitilor Rzvad i otnga i Universitatea Valahia din Trgovite n vederea mbuntirii
condiiilor de nvmnt i pentru dezvoltarea unui parteneriat durabil ntre acestea.
n perioada de referin s-a derulat i ncheiat i programul naional privind construirea de
sli de sport, prin care n judeul Dambovita a beneficiat de fonduri pentru realizarea a 9 sli de
sport n municipiile Trgovite i Moreni, n oraele Geti, Pucioasa i Titu, precum i n
comunele Vulcana-Bi i Nucet.
Printre direciile de aciune urmrite n scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare real
economic i social, se numr i relansarea economic i combaterea omajului. n acest sens
s-a reusit atragerea investitorilor strategici i continum s o facem n zonele vulnerabile ale
judeului din punct de vedere al restructurrii industriale. Actiunea a inceput cu revigorarea
Parcului Industrial Mija, unde prin realizarea unor uniti de producie ct i a viitorului Campus
universitar de ctre investitorul austriac RIVTA, se va ajunge n civa ani la o explozie de
locuri de munc, peste 3.000 i, n acelai timp, la masive infuzii de capital ntr-o zon
realmente srac. Anul acesta vor fi date n folosin centrul de afaceri i complexul de
agrement, care au capacitat for de munc la nivelul a peste 300 de noi angajai. n perioada
urmtoare, activitatea investiional n cadrul societii Parc Industrial Mija, se va axa pe
continuarea procesului de dezvoltare, investitorii urmnd s asigure finanarea, din fonduri
proprii sau atrase, lucrrile de dezvoltare i realizare a Campusului Universitar.
n ce privete Parcul Industrial Moreni, succesul nregistrat aici a condus la necesitatea
extinderii i modernizrii acestuia prin accesarea de fonduri europene. Astfel anul acesta am
reuit s finalizm elaborarea i ntocmirea documentaiei tehnice pentru proiectul destinat
realizrii modernizrii a infrastructurii parcului iar acum intenionm s accesm fondurile
europene pentru finanare prin intermediul Planului Operaional Regional.
n zona de sud, respectiv la Titu, tot pe scheletul unei foste uniti militare, am reuit s aducem
investitorul francez de la Renault la Boteni. Investiia, n valoare de aproximativ 450 milioane
euro, pe care Grupul Renault o va realiza n cca 5 ani, la Boteni, presupune crearea unui Centru
de cercetare pentru crearea designului i a procesului tehnologic pentru autoturisme, n care vor
lucra 3.000 de specialiti, ingineri i tehnicieni. Acest proiect va atrage automat o dezvoltare a
infrastructurii, a utilitilor i serviciilor publice i private n aceast zon de sud afectat de
declinul economic de dup Revoluie.
Un alt proiect derulat n cadrul programului PHARE 2004-2006, are o valoare semnificativ de
14,35 milioane euro, contribuia nerambursabil fiind de 5 milioane euro, iar cea a consiliului
judeean de 7,5 milioane euro. Lucrrile sunt n derulare, prin acest proiect, urmrindu-se
crearea unei zone industriale, pentru dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri atractive n
vederea mbuntirii climatului economico-social i de mediu, n vederea eliminrii
disparitilor economice i sociale ale zonei.
Tot n cadrul programului PHARE 2004-2006, s-au finalizat licitaia internaional i au demarat
lucrrile la proiectul de infrastructur regional ce vizeaz ranforsarea i modernizarea
drumurilor judeene 710 i 710 A pe traseul Pucioasa-Vrfuri-Valea Lung-Iedera-Moreni.
Valoarea proiectului se ridic la peste 9 milioane euro.
Un alt proiect, n valoare de cca 1 milion de euro, fonduri nerambursabile n proporie de 100%,
obinute prin programului PHARE 2004-2006, vizeaz reabilitarea podului peste rul Arge, din
comuna Potlogi, distrus parial n urma inundaiilor din 2005. Acest pod se afl situat pe DJ
711A i este elementul principal de legtur a comunelor din sudul judeului Dmbovia cu A1autostrada Bucureti-Piteti, aflate la 3 km de acest pod..
O alt direcie de aciune a vizat susinerea i promovarea intereselor judeului Dmbovia, n
ar i strintate prin crearea unei imagini pozitive a judeului, prin asocierea cu instituii ale
administraiei publice din regiunile europene, dar i din alte ri, precum i cu ageni economici,
prin ntrirea cooperrii i colaborrii cu organismele Uniunii Europene, ca factori necesari i
favorizani ai integrrii n Uniunea European.
Astfel, n ce privete parteneriatele internaionale, n perioada de referin, au avut loc o serie
de ntlniri i convorbiri cu mai muli parteneri strini, care s-au concretizat n semnarea
urmtoarelor acorduri de colaborare:
- n data de 7 noiembrie 2005, la Bari Italia, s-a semnat protocolul de cooperare, parteneriat i
nelegere dintre Consiliul judeean Dmbovia i provincia italian Bari;
- n data de 29 iunie 2006, la Trgovite, s-a semnat Memorandumul de dezvoltare a schimbului
amiabil i a cooperrii ntre judeul Dmbovia din Romnia i provincia Hebei, Republica
Popular Chinez;
- n data de 17 iunie 2006, la Trgovite, s-a semnat un Acord de cooperare ntre districtul
Santarem (Portugalia) i judeul Dmbovia (Romnia).
- n data de 23 iunie 2007, s-a inaugurat, oficial, Biroul de reprezentare al Consiliului Judeean
Dmbovia, din Castellon - Spania, birou realizat n colaborare cu Primria municipiului
Trgovite, care ulterior s-a soldat i cu ncheierea unui Acord de colaborare ntre judeul
Dmbovia i Camera de Comer, Industrie i Afaceri din Castellon. Semnarea acestui protocol
are ca obiective, pe de o parte, promovarea i intensificarea schimburilor economice ntre cele
dou regiuni, iar pe de alt parte cooperarea regional n cadrul programului european
INTERREG IV.
Capitolul 2
Analiza economico-sociala a judetului Dambovita
n judetul Dambovita sunt operationali aproximativ 14.500 agenti economici, reprezentnd circa 27%
din numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 2,7% din totalul unitatilor din Romnia.
n ceea ce priveste distributia ntreprinderilor pe clase de marime, n judetul Dambovita, sunt
predominante microntreprinderile (0-9 salariati), detinnd o pondere de 89,2% (5177
microintreprinderi) din numarul total al unitatilor active. ntreprinderile mici si mijlocii reprezinta
8,36%, (485),iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0,43% (250). Cele mai multe unitati economice
din judetul Dambovita activeaza n sectorul comertului cu ridicata si cu amanuntul, repararea si
ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (45,6%), n sectorul tranzactiilor imobiliare,
nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor (13,7%) si n industria prelucratoare
(13,1%).
2.2 Investitiile straine.
Valoarea investita de companiile straine in Regiunea Sud Muntenia atinge 1,26 mld dolari,adica 12,2%
din totalul sumelor inregistrate la nivelul tarii,ceea ce plaseaza aceasta regiune pe locul al doilea intr-un
top al capitalurilor investite.
In ceea ce priveste strict judetul Dambovita,pozitionarea acestuia n vecinatatea municipiului Bucuresti
si ponderea ridicata a personalului calificat au determinat unele companii straine sa realizeze investitii n
conditii avantajoase. Datorita politicii coerente de atragere a capitalului strain pe teritoriul judetului si
desfasoara activitatea firme precum: Unilever, Coca Cola, UPC, Lukoil, OMV, LA FESTA, Cramele
SERVE si RECAS, Renaultetc. De asemenea, pentru a corespunde celor mai nalte cerinte ale
comertului modern si standardelor europene de comercializare si expunere, si-au consolidate prezenta
marile magazine comerciale:
- de tip hipermarket:XXL, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, KAUFLAND,
- de tip supermarket: BILLA, INTERREX,PLUS si
- de tip mall: MERLONI CENTER
n perioada 1991-2007, n judetul Dambovita au fost nregistrate peste 1.800 de societati comerciale cu
participare straina la capital2, cca. 26,4% din numarul societatilor existente n Regiunea Sud Muntenia.
Valoarea capitalului social subscris al acestor societati comerciale a fost de 780.024,72 mil. RON, ceea
ce reprezinta cca. 8,3% din valoarea capitalului la nivel regional. n anul 2007, n judetul Dambovita au
fost nmatriculate peste 300 societati comerciale cu participare straina la capitalul social2. Valoarea
capitalului social total subscris de aceste societati a fost de 5.915,9 mii lei RON.
n ceea ce priveste societatile comerciale cu participare starina la capitalul social subscris,in judetul
Dambovita activeaz firme care se situeaza in topul primelor 40 de firme din Romania: S.C. Kaufland
Romnia S.C.S., Lukoil Romnia S.R.L., UPC Romania S.R.L. etc.
De asemenea,Plaza Centers, unul dintre cele mai importante centre comerciale si de divertisment din
Europa Centrala si de Est, a inceput in anul 2008 proiectul Dambovita Center a carui suprafata
construita se ridica la peste 600.000 metri patrati,investitiile fiind de peste 600 milioane euro.
Potrivit investitorilor proiectul va beneficia si de constructia unei fantani arteziane unice cu naltimea
jetului de apa de 95 metri. Proiectul Dambovita Center va mai contine si doua cladiri turn de birouri cu o
natime de pana la 145 metri, unitati rezidentiale si o cladire pentru o autoritate publica a statului roman,
construita ca angajament n cadrul parteneriatului public privat.
2.3 AGRICULTURA
Pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei,in zona subcarpatilor
munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de relief,dar si clima
temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a agriculturii.Astfel,legumicultura,
pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante. Obiectivul
fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii n agricultura l reprezinta redresarea si
asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, n concordanta cu potentialul natural,
economic si uman de care dispune judetul Dambovita, n scopul asigurarii securitatii alimentare a
populatiei si crearea disponibilului pentru export.
Principalele culturi din Judetul Dambovita
Cultura
Grau
Orz
Orzoaica total
Ovaz
Porumb
Total judet
28 465
1 792
2 272
7 447
64 975
Floarea soarelui
Rapita
Sorg
Cartofi total
Legume total
Plante de nutret total
Alte culturi
Ramas neinsamantat
Total arabil
4332
1496
412
9696
9348
23918
2648
17768
175055
2,5
0,9
0,2
5,3
5,3
13,7
2,2
10
-
In ceea ce priveste ponderea fiecarei categorii in suprafata totala a judetului,situatia este urmatoarea:
Specificare
Suprafata
% din suprafata totala
Total suprafata judet
405 427
100
Suprafata agricola
249001
61,4
Suprafata arabila
175055
43,1
Plantatii viticole
333
0,1
Plantatii pomicole
9426
2,3
Pasuni
43892
11,0
Fanete
20362
5,0
Suprafata neagricola
156426
38,6
Paduri
121036
29,8
Ape
10969
2,7
Alte suprafete
24421
6,0
Bilantul teritorial;structura teritoriului administrativ pe categorii de folosinta
SPECIFICARE
Total suprafata judet
Suprafata agricola
Suprafata neagricola
SUPRAFATA
405427
249001
156426
249001
175055
333
9426
43892
20362
100
70,3
0,1
3,8
17,6
8,1
156426
121936
100
77,4
10969
24421
7,0
15,6
Nr de effective(capete)
50 196
35 448
89 815
4 000
54 769
44 822
18 216
13 434
2 811 308
950 187
Analizand datele prezentate in tabelele de mai sus se poate constata faptul ca productia agricola
este reprezentat echilibrat pe cele dou componente : cultura vegetal i creterea animalelor.
In domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deine cultura cerealelor, cartofilor i
legumelor.Ponderi mai mici sunt detinute de culturi precum sorg sau rapita,care au valori
apropite.
Principalele culturi se observa a fi;porumbul,graul si plantele de nutret.Porumbul are o pondere
de 37,4%,graul de 16,3%,plantele de nutret 13,4%.
Din suprafata totala a judetului,terenul agricol reprezinta 61,4%,iar 29,8% pduri i terenuri cu
vegetaie forestier.
Din totalul suprafeei agricole 70,3% sunt terenuri arabile,17,6% puni, 8,2% fnee, 4,0%
livezi i vii.
In ceea ce priveste efectivele de animale se observa preponderenta gospodariilor care detin
porcine si pasari,cu efective de 89815,respectiv 2811308.
De asemenea este de mentionat faptul ca in judeul Dmbovia i desfoar activitatea 3 staiuni
d cercetare tiinific n domeniile pomicultur, piscicultur i creterea ovinelor.
2.4 INDUSTRIA
Economia judeului Dambovita este complex, predominant fiind industria care prezint un
grad ridicat de diversificare. Industria prelucrtoare deine ponderea predominant (80%) n
producia industrial a judeului cu activiti preponderente n industria metalurgic (40%),
industria de maini i echipamente, fabricarea materialelor de construcie i a altor produse din
minerale nemetalice, industria de maini i aparate electrice, industria chimic, industria textil i
de confecii, industria alimentar. Industria extractiv se concretizeaz n exploatarea de iei,
gaze naturale, crbune i agregate minerale pentru construcii.
Judeul Dmbovia produce energie electric pe crbune (Electrocentrala Doiceti) i hidro
(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreti i Scropoasa).
Cateva unitati economice importante la nivel national asigura dezvoltarea in continuare a
industriei orasului. Astfel: Romlux SA este cel mai mare producator de surse de iluminat si
accesorii in Romania.Victoria SA ocupa un loc primordial in industria romaneasca de lacuri si
vopsele.Combinatul de Oteluri Speciale care este cel mai mare producator de oteluri din
Romania, pentru rulmenti si scule si pentru industria electrotehnica.W.T.S. fostul Saro SA
fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producator din tara de strunguri automate,
precum si alte masini unelte speciale pentru industria surselor de lumina.Upet SA fondat in
1872 a dobandit experienta in ultimii 40 de aniin studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj
petrolier si de robinete de uz industrial.
Sectorul micii industri este reprezentat de numeroase societati avand ca profil confectii, mobilier,
produse chimice, constructi, industria lemnului, industria alimentara.
Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care face parte si judetul Dambovita,alaturi de Arges
si Prahova se caracterizeaz printr-un grad ridicat de industrializare. Principalele probleme cu
care se confrunt acest areal sunt legate de declinul unitilor industriale, care a generat o rat
ridicat a omajului. nchiderea unor uniti industriale n zonele monoindustriale a determinat
Companiile de telefonie mobila au simtit posibilitatea patrunderii pe piata asa ca au creat servicii
variate.Intreaga arie damboviteana este acoperita de operatori
precum:VODAFONE,ORANGE,COSMOTE,ZAPP si de asemenea RCS&RDS,ofera servicii de
telefonie fixa nationala si internationala, internet si date si televiziune, toate bazate pe infrastructuri de
fibra optica si sisteme digitale performante.
-zona Potlogi-Racari,cu Palatul Branovenesc de la Potlogi,cel mai autentic si mai pretios monument de
arhitectura civila brancoveneasca;
-zona turistica Valea Ialomitei,la nord de Targoviste,care gazduieste statiunea balneoclimaterica
Pucioasa,ale carei izvoare sunt cunoscute din vechime;
-zona de munte care,desi ocupa o suprafata destul de mica(reprezentata de muntii Bucegi si Leaota)prin
varietatea si diversitatea peisajului,ofera turistului privelisti de o neasemuita frumusete;
La dispozitia turistilor stau hotelurile:Valahia si Dambovita(Targoviste),Ceres si
Turist(Pucioasa),Hotel Central(Moreni),Pestera si cabanele:Bolboci,Padina,Scropoasa si Zanoaga.
Capitolul 3
Capitalul social al judetului Dambovita
3.1 Populatia
Populatia judetului Dambovita este de 530.800 locuitori. Raportata la suprafata judetului, rezulta o
densitate a populatiei de 136,8 locuitori/km2. n mediul urban traiesc 164.200locuitori, iar n mediul
rural 366.600 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 32,5%. Populatia municipiului Targoviste
reprezinta 16,91% din populatia judetului, respectiv 89.940 locuitori. Din punct de vedere al
structurii pe sexe, populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine
(51,24%).Se observa incepnd din anul 1990 populatia judetului a nregistrat o continua scadere,
ntr-un ritm mediu anual de -0,4%.. Scaderea populatiei a fost nsotita de o mutatie semnificativa n
structura pe vrste, accentundu-se procesul de mbatrnire demografica.
Total
Pe sexe
masculin
feminin
Pe medii
Urban
Rural
2005
537,1
2006
535,1
2007
533,3
2008
530,8
262,5
264,6
261,4
273,7
260,4
272,9
258,8
272,0
168,0
369,1
167,2
367,9
166,2
367,1
164,2
366,6
2005
5211
6681
-1470
2942
816
2006
4985
6494
-1509
3131
882
2007
4881
6214
-1333
4690
833
2008
5275
6372
-1097
3471
885
n anul 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, se observa o crestere a numarului
nascutilor vii (7,5%), a divorturilor (0,6%), a deceselor (2,5%) si o scadere a numarului casatoriilor
(-26,1%).
Sporul natural nregistrat n anul 2008 a fost n continuare negativ, de -1097 persoane, fata de -1.333.
persoane n aceeasi perioada a anului precedent.
Principalele cauze de deces n anul 2008 au fost urmatoarele: boli ale aparatului circulator,tumori boli
ale aparatului digestive,boli ale aparatului respirator, leziuni traumatice, otraviri.
2006
214,9
199,1
15,8
2007
211,4
198,5
12,9
2008
214,2
202,8
11,4
Numarul cadrelor didactice din nvatamntul de toate gradele: 6.332 persoane, din care:
968 educatori,
2.943 cadre n nvatamntul primar si gimnazial,
1.800 cadre n nvatamntul liceal,
111 cadre n nvatamntul de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri,
160 cadre n nvatamntul special,
350 cadre n nvatamntul superior.
In urma analizarii statisticilot se observa ca fata de anul scolar precedent s-a nregistrat o scadere cu
1,5% a numarului cadrelor didactice. Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 18 (la fel ca
n anul scolar precedent), iar al studentilor ce revin la un cadru didactic este de 22 (n scadere fata de 26
studenti n anul scolar precedent).
Orientarea profesionala a unor institutii, n neconcordanta cu solicitarile pietei muncii,
influenteaza gradul de pregatire al elevilor, precum si posibilitatea gasirii unui loc de
munca. Educatia superioara realizata n special in Universitatea Valahia din Targoviste cu
numeroase profiluri si n alte institutii de nvatamnt superior particulare este
suplimentata si sustinuta de institutiile celui mai mare centru universitar din tara,
Bucuresti, situat n sudul judetului.
CAPITOLUL 4
ANALIZA SWOT A JUDETULUI DAMBOVITA
PUNCTE TARI (STRENGTHS)
-Relieful,clima si calitatea solului favorizeaza dezvoltrea agricola(pomicultura,cresterea
animalelor);
-Bogatia si varietatea resurselor naturale;
-Cadru natural deosebit,retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor;
-Existenta unor firme private cu capital strain sau mixt;
-Existenta unor baze de cercetare in domeniul pomiculturii,viticulturii.
-Resurse de educare,formare si instruire bune,programe special pentru modernizarea unitatilor de
invatamant;
-Proiecte pentru modernizarea infrastructurii judetului;
-Potential de dezvoltare a industriei prelucratoare a fructelor;
-Potential de dezvoltare a industriei prelucratoare a lemnului;
-Potential de dezvoltare a aindustriei extractive a materialelor de constructii;
-Potential touristic-relief specific si peisaje pitoresti
-Monumente istorice si religioase;
-Traditia in pomicultura,cresterea animalelor ,prelucrarea lemnului;
-Traditia mestesugurilor populare(prelucrare lemn,tesut manual)
PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)
-Infrastructura rutiera insufficient dezvoltata;
-Retele de utilitati slab dezvoltate-canalizare,gaze,apa;
-Capacitate redusa de prelucrare a produselor agricole-mere,pere,prune,fructe de
padure,ciuperci,carne;
-Potential de turism montan si sporturi de iarna nedezvoltate;
-Potential de turism rural si ecumenic nevalorificat;
-Lipsa fondurilor administratiei publice locale;
-Lipsa investitiilor si a investitorilor;
-Populatie imbatranita;
-Lipsa locurilor de munca-migrarea fortei de munca active spre alte zone mai atractive ca
posibilitate de angajare;
-Nivel de instuire redus al populatiei;
OPORTUNITATI(OPORTUNITIES).
Capitolul 5
CONCLUZII SI PROPUNERI
Dezvoltarea economica si sociala a judetului in scopul cresterii nivelului de trai al
populatiei a reprezentat obiectivul principal al Consiliului Judetean Dambovita.
Directiile majore pe care s-a mers in indeplinirea acestui obiectiv se regasesc in
programele de dezvoltare si modernizare a infrastructurii rutiere si tehnice,mai ales in mediul
rural,de imbunatatire a sistemului de invatamant,a serviciilor sociale si de sanatate si de relansare
a judetului pe plan intern si international.
Au fost derulate programe de asfaltri, reparaii i ntreinere de drumuri judeene i comunale,
pietruiri, etc. n acelai timp s-a acionat cu prioritate pentru refacerea obiectivelor calamitate,
reparaii, ntreinere, pietruiri i asfaltri de drumuri comunale, elaborarea i ntocmirea de
documentaii tehnice necesare viitoarelor investiii i alte lucrri specifice perioadei de iarn.
De asemenea, pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei,in
zona subcarpatilor munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de
relief,dar si clima temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a
agriculturii.Astfel,legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati
economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii n
agricultura l reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, n
concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Dambovita, n
scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.
Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea i
reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, staii de epurare, programele noastre
susinute prin fonduri guvernamentale sau europene au au nregistrat reale succese.
Avnd n vedere cererea mare de locuine nregistrat la nivelul ntregului jude, s-a
continuat programul de dezvoltare a fondului de locuine pentru tineri, construite prin ANL pe
terenurile puse la dispoziie de administraia local.
Spuneam n debutul expunerii c printre direciile de aciune urmrite n scopul atingerii
obiectivelor de dezvoltare real economic i social, se numr i relansarea economic i
combaterea omajului. n acest sens s-a reusit atragerea de investitori strategici i continum s o
facem n zonele vulnerabile ale judeului din punct de vedere al restructurrii industriale.
Nu n ultimul rnd, colaborrile judetului Dambovita n plan extern au scopul i de a
promova istoria i cultura sa, tradiiile i valorile sale.
BIBLIOGRAFIE
1.Consiliul Judetean Dambovita;
2.Institutul National de Statistica
3.Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Durabila
4.Directia Judeteana de Statistica Dambovita
5.Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Dambovita