Uitarea

Rezumat
Uitarea se defineste prin incapacitatea de reamintire a unor informatii.
Freud credea ca uitarea este un efect al refularii, constand din indepartarea din constiinta a
amintirilor neplacute si in dezacord cu exigentele morale. In genere, uitarea este favorizata de
dezinteres.
Uitarea are un caracter gradat, ncepnd cu creterea perioadei de laten a reactualizrii datelor
apelate i culminnd cu absena complet a acesteia (orict de mult timp ar trece, informaia sau
amintirea apelat refuz s vin la suprafa, s fie contientizat).
Din punct de vedere adaptativ-reglator, uitarea are o semnificaie dubl: pe de o parte, acioneaz
entropic, perturbator, avnd efecte negative asupra randamentului i eficienei activitii ntr-o
situaie concret sau alta; pe de alt parte, exercit un rol optimizator, cu influen pozitiv
asupra echilibrului psihic interior i asupra activitii ulterioare de achiziie a unor informaii i
experiene noi, concordante cu schimbrile ce au loc n coninutul raporturilor noastre cu lumea
extern.
Factorii de care depinde uitarea:
1. Particularitile materialului memorat (se in minte mai uor evenimentele neobinuite,
spre deosebire de evenimentele similare cu altele sau banale).
2. Frecvena producerii evenimentelor (ne reamintim mai uor evenimente petrecute recent
sau folosite n mod repetat spre deosebire de cele petrecute cu mult timp n urm i cu o
frecven rar de manifestare).
3. Pstrarea/schimbarea circumstanelor (schimbarea circumstanelor creeaz dificulti n
reamintirea unui eveniment, a unei persoane atunci cnd sunt ntlnite n alte situaii).
4. Asocierea evenimentelor, informaiilor (cuvinte, stimuli singulari sunt mai greu de inut
minte dect dac sunt asociate cu alte cuvinte sau evenimente).
Care sunt formele uitrii?
Uitarea curent, banal, cotidian (uitm ziua de natere, unde ne-am parcat maina, ce am fcut
acum dou-trei zile, rspunsul la o ntrebare a profesorului etc.).
Uitarea represiv sau motivat (uitm evenimentele i amintirile neplcute, care ne provoac
suferin i disconfort psihic, amintirile neplcute le refulm n incontient pentru a ne apra
sntatea).

Uitarea provocat sau traumatic (se datoreaz unui oc, traumatism sau accident cerebral; nu se
reamintesc evenimente izolate; se rein date curente i dispar cele complicate; se pstreaz
evenimente trecute plcute, fericite, dar se uit cele recente).
Uitarea prin simultaneitate (concomitena n timp i spaiu a unor evenimente determin ca unele
dintre ele s fie uitate).
Uitarea regresiv (odat cu naintarea n vrst se uit din ce n ce mai multe evenimente).
Uitarea dirijat, voluntar (uitm ceea ce vrem s uitm).
Uitarea dependent de mprejurri (uitm mprejurrile n care informaia a fost memorat,
detaliile, aspectele particulare).
Ce uitm?
Uitm informaiile care i pierd actualitatea, care se devalorizeaz, care nu mai au semnificaie,
nu mai rspund unor necesiti, informaiile neeseniale, amnuntele, detaliile, ceea ce reprezint
un balast, dar i informaiile care ne sunt necesare, care au mare semnificaie pentru "reuita"
noastr.
De ce uitm?
Cauzele uitrii sunt numeroase (stri de oboseal, surmenaj, anxietate, mbolnvirea creierului),
cea care primeaz ns este insuficiena sau proasta organizare a nvrii. O nvare neraional
care ia forma subnvrii (cu mai puine repetiii dect este necesar) sau forma supranvrii (cu
mai multe repetiii dect numrul optim) este la fel de periculoas pentru memorie ca i lipsa ei.
Care este ritmul uitrii?
H. Ebbinghaus (1885), cel care a studiat pentru prima dat experimental fenomenul uitrii i
dinamica lui, a stabilit drept cauz principal a producerii acestuia lipsa repetiiilor i a
solicitrilor ulterioare ale unui material, dup ce a fost memorat. Utiliznd ca material
experimental de memorare silabe i cuvinte fr sens, acest autor a urmrit pstrarea lor n
decursul unui interval cuprins ntre trei sptmni i o lun, fr a se mai fi recurs la ecforri sau
repetiii ulterioare.
Curba lui Ebbinghaus
Potrivit curbei lui Ebbinghaus, procesul uitrii se produce n trepte, treptele nefiind egale i
direct proporionale cu durata intervalelor temporare. Rata cea mai mare a uitrii se nregistreaz
n primele 48 de ore dup momentul memorrii, cnd se pierde aproximativ 40% din material;
dup prima sptmn, pierderea ajunge la 60%, iar dup a treia sptmn la 80%, dup care
uitarea se ncetinete considerabil .

Cercetrile ulterioare au artat c dinamica de mai sus este caracteristic esenialmente pentru
materialul fr sens. n cazul celui cu sens, uitarea nu este att de drastic i instalarea ei se face
tot n trepte, dar n rate
Raportat la acelai interval pe care a experimentat Ebbinghaus (21-31 de zile), uitarea
materialului cu sens nentrit ulterior ajunge doar la 50-60%, n cazul cuvintelor izolate, i la
40%, n cazul propoziiilor (Smirnov, 1961; Flores, 1961; Tulving i Donaldson, 1972).
Faptul logic i esenial ce se impune a fi reinut din datele experimentale asupra dinamicii uitrii
este acela c pierderea cea mai mare are loc n perioada imediat urmtoare momentului
memorrii. Aa se i explic de ce repetiiile trebuie s fie mai dese pe parcursul acestei perioade
i mai rare ulterior.
Wilder Penfield
Numeroase cercetri au demonstrat c informaiile care nu au fost reproduse sau reactualizate nu
sunt neaprat uitate pentru totdeauna. Wilder Penfield (neurochirurg canadian) a dovedit acest
lucru. El a stimulat direct anumite zone din creier i a reuit s reactualizeze unele scene,
melodii, imagini pe care subiecii le-au recunoscut cu uurin.
Cum combatem uitarea?
Pentru a combate uitarea, in primul rand, este bine sa cunosti cauzele ei, si anume: invatare
nerationala, stari de oboseala, surmenaj, imbolnaviri. In al doilea rand, trebuie sa tii cont de
faptul ca nu este necesar sa combati orice fel de uitare, ci doar pe aceea care iti impiedica
adaptarea corespunzatoare la solicitarile mediului.
Vremea rea ajuta la imbunatatirea memoriei, deoarece in acele momente omul are tendita de
reflecta mai mult, prin urmare creierul are o activitate mai complexa ceea ce duce la
imbunatatirea memoriei.
Cafeaua contine atioxidanti naturali ce ajuta la mentinerea elasticitatii memoriei ,activitatii
creierului si reface mecansimele neurocerebrale ale uitarii.
Sfaturi
Repeta cat mai mult, nu doar in vederea invatarii sau a unei anumite date scadente, ci si dupa
consumarea acestora, din timp in timp.
Evita instalarea inhibitiei de protectie, inainte sau dupa alte memorari, prin distantarea in timpa
materialelor de invatat, alternanta lor in sine, ca si tematica, dar si din punct de vedere al
volumului.
Este bine ca perioadele de invatare sa alterneze cu perioadele de odihna, deoarece odihna care
urmeaza dupa invatare poate ameliora rezultatele acesteia.

Evita pe cat posibil supra-invatarea (mai ales cea dusa la extrem), deoarece aceasta se
asociazacu uitarea rapida a materialului.
Nu invata intr-un ritm prea rapid, deoarece ceea ce este repede invatat, este tot atat de
repedeuitat. Mult mai recomandata este invatarea intr-un ritm mai lent, in acest caz si persistenta
celor invatate fiind mai mare.
Leaga cele asimilate de anumite trebuinte ale tale; acorda-le o anumita semnificatie.
Fereste-te sa desfasori in acelasi timp doua sau mai multe activitati, deoarece in felul acestavei
evita si contaminarea acestora cu uitarea negativa.
Lasa materialul invatat sa se sedimenteze, pentru a fi mult mai eficienta in redare. Te inseli daca
ai impresia ca vei putea raspunde la intrebari legate de ceea ce ai invatat imediat inainte.
Repetarea unui material trebuie sa se faca atunci cand uitarea nu a inceput inca si nu dupa ce a
fost uitat deja.
Este bine ca materialele dificile sa fie reimprospatate, readuse in memorie inainte de aadormi,
macar punctele esentiale, deoarece somnul ofera conditii favorabile pentru fixarearezultatelor
memorarii