1.

DESCRIERE

Capacitatea nucleului din otel de a se deforma axial liber n interiorul

ansamblului beton eava metalic a fost denumit BARA CU FLAMBAJ IMEDICAT

Bara

cu

flambaj

mpiedicat

sunt

alctuite din (fig.1-1):

- nucleu de otel ;
- eava din otel umplut cu beton ;
- un strat subire de material
interfaa cu betonul .

la

- nucleul de otel preia incrcarea

axial.
- eava exterioar, prin intermediul
betonului, constituie reazem lateral al
nucleului i mpiedic flambajul
nucleului.
- Strat subire de material, la interfaa
cu betonul, de-a lungul nucleului de
oel, elimin frecarea dintre oel i
beton n timpul deformaiilor axiale
ale nucleului de oel.
Fig. 1-1.Bara cu flambaj mpiedicat (stnga), nucleul din oel
(centru), eava exterioar (dreapta)

2. ANALIZA DE STABILITATE

2.1 Stabilitatea global a Barei cu flambaj impiedicat solicitate la

compresiune , presupunnd c nu se produc fenomene de voalare de-a
lungul nucleului de oel, poate fi estimat direct din teoria de stabilitate
general a lui Euler.

Figure 2-1.
(a) Bara cu flambaj mpiedicat supuse la for axial,
(b) reaciunea uniform distribuit de-a lungul nucleului din oel n
poziia deformat ,
(c) ncrcare uniform distribuit de-a lungul mantalei exterioare.

2.1 Distribuia ncrcrii q(x) artat in fig. 2-1(b) este

tendina de flambaj a nucleului metalic. Pentru eav este o
ncrcare exterioar de-a lungul nucleului de oel.
tiind distribuia ncrcrii (reaciunii) q(x) ecuaia fibrei
medii deformate este dat de relaia (2-1):
(2-1)
y(x) - sageata
Ei modulul lui Young;
Ii - momentul de inertie al nucleuului din otel.
Not: semnul minus din partea dreapt a ecuaiei (2-1) rezult din faptul c
q(x) acioneaz n direcia opus a sgeii y(x) .

Reaciunea q(x) constituie ncrcare pentru tubul ( mortar-eav )

exterior fig. 2-1(b). Ecuaia de echilibru a tubului va fi:

(2-2)

y((x) sageata aparuta in Ecuatia (2-1)

Eolo - rigiditatea la incovoiere a tubului (mortar-

teava) exterior.

nlocuind reaciunea q(x) din ecuaia (2-2) in (2-1) rezult:

(2-3)

Ecuaia omogen Euler devine:

(2-4)

Pentru o contravntuire cu lungimea de flambaj L ecuaia (2-4) la incrcarea

critic de pierdere a stabilitii este:

(2-5)
KL - lungimea efectiva (echivalenta)
K=1 pentru legtura la capete articulat
K=2 pentru legtura la capete incastrat
Deoarece rigiditatea la ncovoiere a nucleului de otel, Ei Ii , este de 2 - 3 ori mai mica
dect rigiditatea la ncovoiere a tubului ( mortarului + eava ) exterior EoIo .
Neglijnd si rigiditatea mortarului (care la deformaii fisureaz) rezulta E0I0 = EtubItub

(2-6)
E - modulul de elasticitate a lui Young
Itube - momentul de inertie al tubului exterior.

Rezistena la flambaj a mortarului a fost neglijat.

Ecuaia (2-6) indic c ncrcarea critic a Bara cu
flambaj mpiedicat este fora critic de flambaj
exprimat, cu relaia Euler, a evii exterioare.

n consecin stabilitatea global a contravntuirilor

este asigurat atunci cnd fora critic de flambaj
(relaia Euler) a tubului, Pcr depete capacitatea
portant la ntindere ( la curgere ) a nucleului metalic
Py = fy Anucleu

(2-7)

3. STUDII EXPERIMENTALE FCUTE PE BARA CU FLAMBJ

IMIEDICAT

Exist patru teste majore experimentale din investigaiile

fcute n Japonia care au fost date n literatura, n timp ce testele
fcute de ctre Nippon Steel Corporation de-a lungul cercetrilor
nu au fost publicate.

Watanabe (1988) si Wada (1989) si Watanabe (1992)

descriu testele a cinci contravntuiri testate n Japonia cel trziu
n 1980.
Toate contravntuirile testate au acelai nucleu avnd evi
exterioare cu configuraii diferite. (vezi Figura 3-1(a) )

Figura 3-1 Bara cu flambaj mpiedicat testate in Japonia

Figura 3-1 Bara cu flambaj mpiedicat testate la UC Berkeley

Testele au fost efectuate cu

contravntuirile n poziia nclinat cum
sunt artate in Figura 3-2(a).
Motivul testelor a fost s studieze
efectul diferitelor tipuri de configurri
ale evii exterioare si capacitatea la
flambaj pe capacitatea total de
ncrcare a contravntuirii.

Figura 3-2 Configurarea testrii

Nucleul este realizat din oel SS41
conform normei japoneze Industrial
Standard (JIS).
A fost specificat rezistena minim la
curgere y=2800Kg/cm2 (y=40ksi).
eava exterioar este oel JIS TSK50 si
cu o rezistena la curgere specificat
y=3700Kg/cm2 (y=60ksi).

Nucleul a fost mbrcat cu un vinilin / band de mastic

pentru a se adapta la alungirea transversal a nucleului.

Tabelul 3-1 conine proprietile secionale, ncrcrile

critice, ncrcrile la curgere a contravntuirilor testate de ctre
Watanabe in 1988.

ncrcarea la curgere Py=fy Ai, fy limita de curgere a

nucleului Ai - aria seciunii transversale a nucleului.

Variaiile configurrii evii exterioare prezentat n Tabelul

3-1 arat c stabilitatea la flambaj variaz de la jumtate pn la
trei ori peste incrcarea de curgere a nucleului (0.55<Pe/Py<3.53)

Testele rezultate arat c se poate dezvolta o ncrcarea

axial asupra nucleului indiferent de tipul seciunii evii exterioare
atta timp ct tubul furnizeaz suficient rezisten la flambaj
(Pe/Py>1).
Pentru situaiile n care ncrcarea nucleului depete
ncrcarea de flambaj a evii exterioare contravntuirile cedeaz
din flambaj global.

n Figura 3-3 se arat curbele de flambaj elastic ale contravntuirilor

testate de ctre Watanabe n anul 1988.
ncrcarea critic este obinut din ecuaia de flambaj a lui Euler (Ecuatia
(2-6)),
cu E fiind modulul de elasticitate al evii exterioare.
Contribuia mortarului nglobat i a nucleului de oel la rezistena la flambaj
a contravntuirii au fost neglijate.

Fig. 3-3 Curbele de flambaj Euler a 5 bare cu flambaj impiedicat ce au acelasi nucleu
(19x90mm), dar au alte dimensiuni ale tubului exterior, testate de Watanabe in 1988 si
1992 si de Wada in 1989.

Acceleraiile folosite au fost date de ctre Observatorul

Marin din Kobe, nregistrate la cutremurul de la Kobe in 1995 i
cutremurul El Centro din 1940 .
Fiecare rezultat al cutremurului produs a fost scalat la
nivelul de vitez dorit de la 5cm/sec la 90cm/sec. Pentru
aceast contravntuire configurarea ultimului nivel corespunde
la o deformaie specific axial de 7.2% care a fost obinut la o
deformaie de unghi de nivel echivalent cu 1/20.

Autorii au declarat c contravntuirile s-au comportat

hysteretic stabil pe toat durata testrii.

Konami (1999) descrie testele a 12 unbonded braces.

Aceste teste au fost efectuate n Japonia la mijlocul anilor
1990. Ruperea fragil a mbinrilor ncastrate observat dup
cutremurele din 1994 Northridge si 1995 Kobe demonstreaz
c mbinrile cu sudur nu sunt ntotdeauna capabile s sa
foloseasc capacitatea lor maxim i n mod adecvat s
absoarb energia prin deformare plastic.
Motivarea studiilor raportate de Konami n (1999) a
fost s investigheze efectul elementelor adiionale a cadrelor
rezistente la moment care au incluse in specificaii s
disipeze energie hysteretic la deformarea plastic a cadrelor
rezistente la moment.
Dou cadre de acest tip au fost testate unul cu i
altul fr bara cu flambaj impiedicat.

Pentru a face comparaie, dimensiunile grinzilor,

stlpilor i a contravntuirii rezistent la moment au fost
alese n aa fel nct ncrcarea la curgere a ambelor cadre
s fie aceeai.
Adiional la aceste teste efectuate ntr-o configurare
parial (figura 3-2(c)), contravntuirile au fost testate de
asemeni la ncrcare axial pur.
Aceeai ncrcare axial a fost aplicat pe configurarea
parial pe direcia forei axiale din contravntuire bazat pe
datele obinute din deplasrile msurate pe durata testrii
cadrelor.
Comparnd rspunsul cadrelor cu Bara cu flambaj

mpiedicat si contravntuirea singur .

S-a concluzionat c contravntuirile prevzute

aproape ntreaga energie disipat n sistem si c efectul
contravntuirii la capt momente prezente n configurarea
cadrului a avut un efect minim n performana contravntuirii.

De asemeni autorii au raportat c pentru ncrcarea la

deplasarea echivalent a nivelelor energia disipat de ctre
cadrele cu Bara cu flambaj mpiedicat a fost mult mai mare
dect a celor fr contravntuire.
Iwata n (2000) descrie testele care compar patru
tipuri comerciale disponibile de contravntuiri mpiedicate la
flambaj.
Testele s-au fcut cu contravntuiri n poziia
nclinat, cum este artat n Fig. 3-2(d).
Toate contravntuirile testate au acelai nucleu din
oel (rezistena la curgere) si aproximativ aceeai capacitate
la flambaj
Din cele patru configuraii testate una a fost cu Bara cu
flambaj mpiedicat (figura 3-1(c)).
S-a raportat c toate contravntuirile s-au comportat
bine pn la o deformaie de 1% dar la o deformaie de nivel
mai mare Bara cu flambaj mpiedicat s-au comportat cel mai
favorabil.

4. TESTRILE UNBONDED BRACES

4.1 Descrierea Contravntuirilor

Primele teste ale Bara cu flambaj mpiedicat n Statele Unite au fost
fcute la UC Berkeley n primvara lui 1999 si sfritul lui 2000.
Caracteristicile geometrice i ncrcrile critice a acestor contravntuiri
sunt date n Tabelul 4-1 i curba de flambaj a lui Euler ,,buckling curbe
artate n Fig.4-1.
Cele trei contravntuiri unbonded braces testate n
primvara lui 1999 (Specimenele 99-1, 99-2 and 99-3) sunt reprezentative
unbonded braces proiectate de UC Davis si Environmental Science Building.
Dou specimene au nucleu
din oel cu seciune
rectangulara si un
specimen seciune
cruciform.
nucleurile din oel sunt
dup Standardul Industrial
Japonez Standard (JIS) oel
SM490A care este similar
cu ASTM A572/50 cu o
rezistena nominal la
curgere 45.7ksi.

Figure 4-1. Curbele de flambaj ale lui Euler pentru specimenele testate
la UC Berkeley. Liniile indic ncrcrile axiale de curgere ale
nucleuului din oel sunt incluse pentru comparare.

eava din oel a fost JIS oel STKR400, oel similar cu ASTM 500.
Bara cu flambaj impiedicat testate n 2000 (Specimenele 00-11 si 00-12) sunt
reprezentative a contravntuirilor proiectate de ctre Kaiser Santa Clara
Medical Center.
Specimenele testate au nucleul din aceeai seciune cruciform JIS
oel SN400B cu 34.1ksi<y<51.5ksi.
eava din oel JIS STKR400. Figurile 4-2 pn la 4-5 prezint
schematic desenele unbonded braces testate de UC Berkeley.
mbinrile proiectate ale contravntuirilor testate au fost identice. Suruburile
au 1 inch diametru ASTM grade A490 i guseele were JIS grade SM490A
similar cu ASTM A572/50

4.2 Testele experimentale

Testele efectuate n primvara lui 1999 efectuate de UC Berkeley
Department of Civil & Environmental Engineering Structures Laboratory n
Davis Hall i testele din toamna 2000 au fost fcute de ctre Richmond
Field Station of the University of California, Berkeley.
n primvara lui 1999 i sfritul lui 2000.
S-au testat dou cadre ancorate puternic de planeul laboratorului.
O main hidraulic de acionare cu o capacitate de 1000 kips la
compresiune i 700 kips la ntindere au fost utilizate pentru o ncrcare
ciclic la testarea specimenelor.
Sistemul hidraulic avea o capacitate la deplasare de +/- 6 in., i
deplasarea a fost controlat cu un traductor montat pe acionare.
Setarea testului a fost proiectat, aa c nu a fost nici o alunecare la
prinderea pe planeu.
Figura 4-6 arat schematic diagrama setat experimental utilizat
pentru ambele teste, n timp ce Figura 4-7.
Arat vederile setarile experimentale utilizate pentru testele din 2000.

4.3 CORPURI DE PROBA

Mrimea forei i deplasrii a fost msurat cu un aparat digital.

ncrcarea a fost msurat de-a lungul unei celule de ncrcare i au fost
zece deplasri.

Figura 4-2. Vedere din faa i din plan a specimenului 99-1.

Figura 4-3. Vedere din fa i din plan a specimenului 99-2.

Figure 4-7. Vederile de teste ale

Bara cu flambaj mpiedicat
montate n
toamna lui 2000.

4.5 Rezultate experimentale

3. CONCLUZII
1.In urma testelor s-a demonstrat ca contravntuirile se comporta bine sub incarcarile
histeretice specificate de ctre SAC si OSHPD.
2. Datele experimentale au fost utilizate sa:
(a)verifice rezultatele teoretice ale stabilitatii structurale ale barelor cu flambaj
impiedicat;
(b) valideze capacitatea inelastica a contravantuirilor supuse la cerintele unui cutremur
sever;
(c) calibreze un model histeretic macroscopic ce a fost gasit sa prezizeze, cat mai fidel,
relatia forta-deplasare a contravantuirilor.
3. Pentru contravantuirile testate, acest studiu a gsit ca flambajul plastic torsional al
nucleuului este modul de stabilitate cel mai critic.
4. S-a concluzionat ca daca nucleuul iese in exteriorul tevii confinate, talpile portiunii
de cugere ar trebui sa aibe raportul intre latime si grosime b /t < 5.
5. Rezultatele dintr-un test experimental dintr-un program de test demonstreaz ca
barele cu flambaj impiedicat au ductilitate, stabilitate si comportament histeretic
repetabil.

7. Capacitatea deformarii plastice a contravantuirilor este mai mare decat

cerintele specificate, in termeni de deformatie ultima si termeni de
deformatie cumulativa plastica.
8. Modelul macroscopic propus poate fi usor de implementat pentru a
calcula raspunsul dinamic al structurii ce include unbonded braces.
9. Aditional studiile parametrice indica ca un model simplu biliniar
reprezinta satisfacator comportamentul neliniar al contravantuirii pentru
proiectarea structurala propusa.
10. S-a concluzionat ca unbonded braces reprezinta o alternativa fiabila si
practica la sistemele de cadre conventionale pentru a spori rezistenta la
cutremur a structurilor existente si noi, capabile sa furnizeze atat
rigiditatea necesara cat si sa satisfaca conditia de drift, in timp ce da
stabilitate si o capacitate substantiala de absorbtie a energiei.