Rzboiul de independen al

Greciei
Rzboiul de independen al Greciei , cunoscut i ca Revoluia greac
a fost declanat de revoluionarii greci i s-a desfurat ntre anii 1821
1829. Revoluionarii au beneficiat ntr-o etap mai trzie a rzboiului de
sprijinul unor puteri europene, iar Imperiul Otoman a fost sprijinit de
vasalii si, Egiptul i ntr-o oarecare msur Vilaietul Tunisia. Dup
cucerirea Imperiul Bizantin de ctre Imperiul Otoman, cea mai mare parte
a Greciei a trecut sub stpnirea turcilor. De-a lungul stpnirii otomane
au avut loc numeroase rebeliuni ale grecilor, care ncercau s-i recapete
independena. n 1814, a fost nfiinat o organizaie secret numit
Philiki Etairea (Eteria sau Societatea prietenilor), care avea ca obiectiv
declarat eliberarea Greciei. Eteria a plnuit lansarea unor revolte n
Peloponez, Principatele Dunrene i Constantinopole. Prima dintre aceste
rebeliuni a nceput la 6 martie 1821 n ara Romneasc, dar a fost rapid
nbuit de otomani. Evenimentele de la nordul Dunrii i-a fcut pe grecii
din Peloponez s declaneze aciunea lor revoluionar pe 17 martie
1821, cnd locuitorii din Peninsula Mani au declarat rzboi Imperiului
Otoman. Pn la sfritul aceleiai luni, ntregul Peloponezul era cuprins
de revolta mpotriva turcilor. n octombrie 1821, grecii condui de
Theodoros Kolokotronis au cucerit oraul Tripolitsa. Revolta din Peloponez
a fost urmat n scurt vreme de rebeliuni n Creta, Macedonia i Grecia
Central, rebeliuni care au fost ns rapid nbuite. ntre timp, o flot
elen ncropit n grab a reuit s obin o serie de succese mpotriva
marinei otomane n Marea Egee i a mpiedicat sosirea ntririlor turce
trimise pe calea apelor.

Termeni-cheie:
Paalc-titlu de pa.Provincie guvernat de un pa.
ETERE-nume dat unei organizaii politice secrete, cu ramificaii
i n rile romneti, nfiinat la nceputul sec. XIX de patrioii
greci pentru eliberarea rii lor de sub stpnirea otoman.
Micarea revoluionar a grecilor din 1821 mpotriva turcilor.
PROTECTORT-form de dependen politic a unui stat faa de
altul n virtutea unei convenii conform creia statul protector
conduce politica extern a statului protejat, acesta pstrndu-i

autonomia intern; conducere exercitat de statul protector,

Teritoriu sau ar caracterizate printr-o astfel de form de
dependen.