Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Automatizarea
Automatizarea reprezinta utilizarea masinilor, sistemelor de control si a sistemelor
computerizate pentru optimizarea procesului de productie a bunurilor, dar si de prestare a
serviciilor.
Societatea umana, asa cum este ea astazi, prin actiunile sale zilnice, a devenit intr-atat de
dependenta de automatizari incat este greu sa ne imaginam viata, astazi, fara automatizarile
industriale. In afara obisnuitei asocieri cu domeniul industrial, automatizarile au ajuns sa atinga
cele mai neasteptate aspecte ale vietii cotidiene. Protectia mediului, comertul, traficul auto, naval
sau feroviar, agricultura, constructiile sau domeniul medical sunt doar cateva ramuri in care
automatizarile joaca, astazi, un rol important.
Scopul utilizarii automatizarilor industriale este acela de a spori productivitatea si/sau
calitatea dincolo de limitele posibil de atins prin munca operatorilor umani, astfel incat sa se
obtina reduceri insemnate ale costurilor de productie si/sau obtinerea unui nivel de calitate
crescut si predictibil. In ideea de industrializare, automatizarea este urmatorul pas dupa
mecanizare. Daca mecanizarea presupunea prezenta operatorilor umani, care sa supervizeze
lucrul cu utilajele mecanizate, automatizarea a micsorat dramatic nevoia prezentei umane prin
realizarea automata a monitorizari, corelari si controlului proceselor industriale. Astfel,
automatizarile joaca, astazi, un rol important in economia lumii si aduce un aport important la
cresterea calitatii vietii.
In trecut, automatizarile industriale erau percepute, in principal, ca procesul de control si
coordonare a unui numar de componente electrice si electronice. Aceasta perceptie a fost
schimbata radical odata cu dezvoltarea tehnologiei informatiei si odata cu patrunderea
elementelor hardware si software in aproape toate componentele utilizate in procesele industriale
automatizate.
Automatizarea flexibil a aprut prin reunirea inteligenei calculatorului electronic cu
manipulatoarele mecanice.
Sistemele de automatizare flexibil includ mainile unelte cu comand numeric i roboii
industriali.
Roboii industriali sunt maini automate, uor programabile, care pot efectua lucrri
simple, repetitive i care posed capacitatea de percepere i interpretare a semnalelor din mediul
exterior, precum i de adaptare la mediu n timpul procesului de lucru.
Roboii industriali nlocuiesc operatorul uman n aplicaii cu grad nalt de repetabilitate,
solicitnd eforturi fizice deosebite, n mediul toxic etc. Dintre operaiile efectuate de roboii
industriali amintim:
sudur, vopsire, alimentare automat a utilajelor tehnologice, asamblare etc.
Aciunea de robotizare industrial implic dup caz, substituirea unor atribute specifice
mecanizrii (prin efectuarea de ctre roboi a unui lucru mecanic util), iar prin realizarea de
operaii umanoide i executarea unor funcii de comand preluate de la operatorul uman (prin
utilizarea unor sisteme informaionale) ptrunde implicit n sfera de cuprindere a automatizrii si
cibernetizrii.
Organul de executie al robotului este alcatuit dintr-un lant cinematic inchis sau deschis
oferind diverse grade de libertate prin intermediul carora dispozitivul de lucru poate actiona:
mana mecanica;
dispozitiv de manevrare;
dispozitiv de apucare
Robotul este un sistem automatizat de nalt nivel al crui principal rol este manipularea
pieselor i uneltelor, nlocuind aciunea uman.
Principalele aplicaii n care utilizarea roboilor industriali are avantaje evidente:
- sudur prin puncte sau pe contur;
- operaii de ansamblare;
- vopsire;
- turnarea n forme a pieselor mari;
- controlul calitii;
- manipularea substanelor toxice, radioactive;
- operatii de manipulare si paletizare
Printe cele mai populare aplicatii a robotilor industriali sunt operatiile de sudura.
Repetabilitatea, calitatea uniforma si viteza unui brat robotic de sudura este de inegalat.
O alta utilizare eficienta a robotiilor industriali poate fi in domeniul vopsitoriilor. Consistenta
si repetabilitatea miscarii unui robot permite atat calitate la standarde ridicate precum si eficienta
crescuta in vopsire, reducand consumul de vopsea. Aplicatiile prin pulverizarea vopselei pot fi
executate de roboti, reducandu-se astfel necesitatea unui personal calificat, in acelasi timp
asigurand o calitate ridicata, uniformitate si costuri reduse.
Robotii pot fi instalate ntr-o serie de locaii diferite (perete, raft, feroviar), pentru a permite o
flexibilitate mai mare.
Software-ul anti-coliziune face posibil ca mai multi roboi s lucreze n imediata
apropiere unul de celalalt. Roboii ajuta la conservarea materialelor - oferind economii de
vopsea de pana la 15-30%. Acestia nu fac greeli, astfel nct prile nu trebuie s fie refcute n
mod constant sau casate. n acelai timp, robotii industriali de vopsire ocupa mai puin spaiu.
Roboii industriali de vopsire a protejeaza lucrtorii. Aplicaiile de vopsire sunt un loc de
munc periculos. Roboii, pe de alt parte, sunt mai bine echipati s se ocupe
de pericolele din acest mediu de lucru special. Acestia sunt construiti astfel incat sa reziste la
medii de lucru periculoase pentru oameni.
Robotii industriali au fost folositi de zeci de ani n aplicaii auto, inclusiv in aplicatiile de
vopsire, inca de la primele versiuni hidraulice, care sunt nc n uz astzi, dar care nu se pot
compara la calitate sau sigurana cu roboi electrici sau cu cele mai recente oferte electrice
oferite de productorii de roboti sau de echipamente. Cei mai noi roboi sunt mai exacti i
ofera rezultate mai bune.
Iniial, robotii industriali de vopsire au fost mari i scumpi, dar astzi preul de roboi noi sau
7
folositi a ajuns pn la punctul n care industria, in general, si-i poate permite acum, avand
astfel un nivel superior de automatizare, care numai marii producatori de automobile si-l
puteau permite pana nu demult.
Selectia de roboi de vopsire de astzi este mult mai mare, acestia variaz n dimensiune
i sarcina util pentru a permite cat mai multe configuraii pentru vopsire, cum ar fi vopsirea
elementelor pentru aeronave Boeing 747 dar i obiecte mult mai mici, cum ar fi mnerele
uilor. Preurile variaz, de asemenea, astfel ca piata de roboti devine mai competitiv
i continu s se extind.
Roboii de vopsire, n
general, sunt dotati cu cinci pana la
sase grade de libertate, trei
pentru micri de baz i pn la
trei grade de libertate pentru orientare.
ABB
IRB 580
I RB 580 este un robot de vopsire extrem de flexibil, eficient i precis.
IRB 580 completeaz seriile 540 i 5400, cu acelasi angajament neobosit, aceeasi
calitate pe care clienii s-au bazat inca din 1969. Precizia mare a fost
ntotdeauna scopul principal al ABB i numitorul comun in obtinerea de roboti
industriali de vopsire de renume international. IRB 580- are o precizie ce este cu un
pas mai departe, combinand funciile avansate ale seriei IRB 5400, cu un
design compact.
IRB 580 este un robot compact pentru vopsire rapida si precisa, care ofer o
productivitate crescut, de nalt precizie i eficien. Acesta
este disponibil n douversiuni:
-scurt (1220mm)
- lung (1620 mm) brat orizontal
10
Disp
oziti
ve
efect
oare
pent
ru
oper
aii
de
sudu
r
11
Operaii de sudare
Pot fi automatizate cu ajutorul roboilor industriali operaiile de sudare n puncte i de
sudare continu cu arc n mediu de gaz protector. n ambele cazuri, asamblarea prin sudur se
realizeaz din dou sau mai multe piese.
Robotizarea operaiilor de sudare prezint urmtoarele avantaje:
uurarea muncii sudorilor, prin protejarea lor de cldur, gazele/fumul i radiaiile
emanate n timpul sudrii;
intensificarea parametrilor procesului de sudare, operatorul uman fiind ndeprtat
de zona de producere a noxelor;
suprapunerea timpului de main (de "arc") cu cel auxiliar;
mbuntirea calitii sudurilor executate (puncte de sudur poziionate precis,
custuri uniforme), reducerea volumului lucrrilor de remaniere.
Sursa de surdare este amplasat separat - o consol fix susine cablul de alimentare cu
energie electric (curent de intensitate mare) i conductele de alimentare cu ap a
cletelui.
12
13
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
http://www.mebo-distribution.ro/automatizari-industriale.html
http://www.robots.com/applications/painting-automation/25
http://www.motoman.com/products/robots/painting-robots.php
Malov A.N. Mecanizarea i automatizarea mainilor-unelte, Ed. Tehnic, Bucureti,
1964
5. Kovacs Fr .a. Introducere n robotic, Ed. Printech, Bucureti, 2000
6. Drimer D.,A.Oprea,Al. Dorin - Roboi industriali i manipulatoare, Ed. Tehnic 1985
7. Davidoviciu A., G.Drgnoiu , A.Moanga , Modelarea , Simularea i comanda
manipulatoarelor i roboilor industriali , Ed.Tehnica , Bucureti 1986
8.
14