22.

LINIA TERMINATA IN GOL

=rezistenta la capatul deschis = infinit=>curentul tre sa fie 0=> unda reflectata de curent
tre sa fie in opozitie de faza cu unda incidenta de curent Ii-Ir=0
-unda incidenta de tens se aduna cu una reflectata de tens =>Vi+Vr=2*Vi
23. LINIA TERMINATA PE IMPEDANTA CARACTERISTICA
-daca linia de transmisie este terminata pe o rezist esgala cu valoarea impedantei
caracteristice a liniei, nu iau nastere reflexii ; enegia undei este disipata sub forma de
caldura de catre rez de sarcina
24. LINIA TERMINATA PRINTR-UN SCURT
R indice L=0 => V=I*R => V=0
-deoarece oricare ar fi rezistenta care sa disipe puterea undei incidente la capatul liniei,
unda trebuie sa se reflecte inapoi spre inceputul liniei
-unda de tensiune reflectata tre sa fie in opozitie de faza cu unda de tensiune incidenta,
numai astfel rezultand tens nula
-unda de curent se reflecta in faza cu unda de curent incidenta
25. LINII DE TRANSMISIE PT MICROUNDE
-liniile bifilare-> prezinta dezavantajul pierderilor prin radiatie, care cresc cu freq
-liniile coaxiale->inlatura dezavantajul pierderilor prin radiatie, campul fiind cont. in
spatiul inconjurator de catre conduct externi, dar puterea pe care o pot transp e limitata ,
daca freq creste at efectul pelicular duce l o marire a atenuarii pe linia coaxiala impunand
utilizarea lor pe tronsoane scurte de linie
-in zona superioara a domeniului micro se folosesc ghidurile de unda pt a transp nivele
mari de putere ale cp electromagnetic fara pierderi
-structura stripline si microstrip se utilizeaza in realizarea unor circuite de microunde de
dimensiuni reduse in domeniul freq f inalte
26. MAGNETRONUL CU REZISTENTA NEGATIVA
Magnetronul cu rezistenta negative are anodul separate in doua parti, fiecare cu un
potential diferit. Electronii parasesc catodul si sunt accelerate spre anodul de inalta
tensiune avand traiectoriile curbate de catre campul magnetic perpendicular pe directia
lor initiala. Drumul electronilor continua in regiunea cu potential scazut. In aceasta zona
campul magnetic provoaca o curbare mai pronuntata a traiectoriilor ca urmare a vitezei
mai reduse a electronilor fapt ce favorizeaza un timp de interactiue\ne electron camp
magnetic, mai lung. Acest process provoaca deplasare electronilor pe cercuri de raza mica
deplasare care se incheie pe anodul de potential scazut. La fiecare bucla electronul ajunge
sa se deplaseze contrar campului de microunde adica sa fie frant de el micsorandu-si deci
viteza si cedandu-I acestuia energia.
Efectul acestein interactiuni a campului electric, a campului magnetic si a electronilor
este o comportare de tip rezistenta negative. Aparitia fenomenului de rezistenta negative
permite amorsarea oscilatiilor in magnetron.

27. MAGNETRONUL CU UNDA PROGRESIVA

Acest tip de magnetron este cel mai mult folosit in domeniul undelor milimetrice si a
celor centrimetice. El are un randament de 70%, puterea medie de ordinal KW iar cea de
varf pana la 40 MW. Magnetronul cu unda progresiva are un anod cu structura cilindrica
in care sunt taiate mai multe cavitati rezonante de jur imprejur. Aceste cavitati rezonante
cilindrice sunt conectate cu cavitatea centrala a magnetronului prin fante. Catodul este
plasat in mijlocul cavitatii centrale. In exterior exista un camp magnetic permanent care
genereaza un camp magnetic perpendicular pe campul electric continuu dintre anod si
caatod. Unda de radiofrecventa produsa este extrasa prin intermediul unei bucle de cuplaj
magnetic plasata intr-una dintre cavitati.
Electronii emisi de catod se deplaseaza accelerat spre anod pe traiectorii curbe inducand
o tensiune intre peretii fantei da intrare in cavitate. Aceasta tensiune indusa provoaca
oscilatia cavitaii pe propria sa frecventa de rezonanta.
Electronii vor fi franati sau accelerate cand se vor deplasa prin campul electric de
radiofrecventa provocat de cavitatile rezonante. Atunci cand sunt incetiniti electronii
comunica energia campului electric de microunde iar atunci cand sunt accelerate ei
primesc energia de la acest camp.
Exista mai multe moduri de functionare a magnetronului. In cazul modului (pi), fiecare a
doua cavitate oscileaza in faza. Cavitatile in faza sunt de fapt conectate impreuna in
paralel iar cele ce se afla in opozitie de faza sunt de asemenea conectate in paralel. Pentru
a asigura alternanta fazei de la o cavitate la alta este folosita metoda strapping adica un
conductor este concentrate fizic intre cavitatile cu aceasi faza.
La anumite valori ale tensiunii catod anod si al intensitatii campului magnetic
interactiunea camp electroni duce la gruparea acestora sub forma spitelor unei roti ce se
rotesc in jurul catodului. Electronii din spatiul dintre spite se reintorc pe catod in timp ce
electronii formand spitele, adica o sarcina spatiala rotativa sunt captati de anod dup ace
au cedat cea mai mare parte a energiei lor campului de microunde.
28. MASURAREA PUTERII MEDII SI A INDICELUI TIMPULUI DE ACTIUNE
Un system pentru a masura puterea de impuls cu ajutorul puterii medii si a indicelui
timpului de actiune este prezentat in (desen). Puterea sursei de impulsuri este divizata de
un cuplor directional. Semnalul de iesire din bratul auxiliary al cuplorului este ramnificat
catre detector si catre masuratorul de putere pentru a citi valoarea medie a puterii.
Constanta de timp a detectorului este mare in comparative cu perioada semnalului in
impulsuri, pe cealalta ramura desprinsa din bratul secundar al cuplorului este plasat un
detector de microunde cu crystal cu o constanta de timp de raspuns foarte mica care este
conectata in continuare la intrarea unui osciloscop. Unda in impulsuri apare pe ecranul
osciloscopului permitand masurarea duratei impulsului si a perioadei.
De subliniat ca la nivelele mari de putere este de dorit sa se utilizeze un cuplor sin u un
attenuator datorita disiparii intense de energie ce ar aprea in acesta din urma. Pv = Pmed
x T/ t.
La nivele foarte mari de putere insa se utilizeaza cuplorul impreuna cu atenuatuare pentru
a permite divizarea puterii spre osciloscop in vederea obtinerii periodei si latimii
impulsului. Puterea pote masura cu un calorimetru conectat la iesirea bratului principal al
cuplorului.

29. MASURARI DE ATENUARE UTILIZAND SUBSTITUTIA RF

Pentru a folosi aceasta metoda se conecteaza un generator, un attenuator variabil de
precizie un detector si un masurator de putere. Indicatorul de putere poate fi un sensor
conectat cu un masurator de putere un analizator de spectru sau un detector cu dioda
cuplat cu osciloscop.
Masurarile incep prin a fixa atenuatorul variabil de precizie la o valoare mai mare decat
cea asteptata pentru atenuatorul necunoscut si prin alegerea unei scale convenabile de
masura pentru masuratorul de putere sau indicator. Dispozitivul cu atenuare necunoscuta
este plasat in serie intre atenuatorul variabil de precizie si detector. Valoarea atenuatorului
de precizie se reduce pana cand se obtine pe scala masuratorului de putere indicatia
anterioara. In aceste conditii valoarea atenuarii necunoscute este diferenta dintre valoarea
atenuarii citite pe atenuatorul de precizie inainte si dup ace disozitivul testat a fost intrdus
in circuit.
Avantajele metodei de masurare a atenuarii utilizand substitutia in RF este acela ca se
urmareste o indicatie unica pe scala masuratorului de putere in ambele etape. Aceasta
elimina erorile aparatului de masura dtorita nelniaritatii sale. Prezcizia rezultatului este
direct dependenta de precizia calibrarii atenuatorului variabil in gama sa de lucru.
Factorul VSWR trebuie sa fie cat mai mic pentru a minimiza erorile de dezadaptare.
Precizia atenuatorului variabil este mai mare la frecvente joase prin urmare acuratetea
masurarior este mai mica in RF decat in domeniul audio sau in current continuu.
30. MASURARI DE ATENUARE PRIN SUBSTITUTIE IN IF.
Sistemul de masurare a atenuarii prin substitutie este prezentat in (desen). Iesirea
generatorului de semnal este conectata in serie cu un attenuator, intern iar poarta lui de
iesire alimenteaza mixerul la una din intrariel sale. La cealalta intrare a mixerului soseste
semnalul de la un oscillator local, cele doua semnale de intrare inmultinduse pe
caracteristica neliniara a mixerului. Semnalul de iesire din mixer cu frecventa egala cu
diferenta frecventelor semnalului de intrare si a oscilatorului local, strabate atenuatorul
standard calibrat pana la amplificatorul IF si apoi mai departe la indicatorul de putere.
Iesirea amplificatorului IF poate fi conectata si la un masurator de putere un analizator de
spectru sau un osciloscop.
Daca semnalulm de intrare este foarte mic in raport cu semnalul oscilatorului local
frecventa diferenta este o relatie liniara. Atenuatorul de iesire al generatorului permite
ajustarea semnalului furnizat pentru a asigura conditita ca semnalul de intrare sa fie mult
mai mic decat semnalul oscilatorului local.
Modificand atenuarea atenuatorului variabil standard se poate selecta o indicatie
convenabila pe scala indicatorului de putere. Atenuatorul de precizie este reajustat pana
cand indicatia originala este obtinuta din nou. Valoarea atenuarii este diferenta dintre cele
doua citiri pe scala atenuatorului standard.
Un avantaj al acestui montaj este ca datorita configuratiei de acest tip superheterodina se
poate obtine o mare sensibilitate a sistemului de masura si deci o gama extinsa de masura
a atenuarilor. Un alt avantaj este sistemul de detectie ce permite o gama dinamica larga
imposibil de realizat in cazul detectorului cu functie de transfer patratica. Asadar aceasta

metoda permite masuratori pentru atenuari de valori mari imposibil de realizat cu montaje
anterioare.
In raport cu masurarile din domeniul audio, atenuatorii variabili calibrati au precizia mai
mica cand sunt folositi in frecventa intermediara
31. METODA DE NUL PENTRU MASURAREA FRECVENTELOR
in cazul metodei batailor nule(metoda de nul), frecventa necunoscuta este comparata cu o
frecventa standard. Sistemul de masura ce poate fi utilizat in acest caz este prezentat in
(desen). El cuprinde un generator baleiat in frecventa care comanda intrarea orizontala a
unui osciloscop. Iesirea generatorului este conectata in serie cu un attenuator variabil iar
unda metru calibrat este legat cu intrarea mixerului prin intermediul bratului principal al
cuplorului directional. Cealalta intrare a mixerului prin bratul auxiliary al cuplorului o
constituie semnalul de la un generator de semnal de mare precizie. Iesirea mixerului este
legata prin intermediul unui filtru trece jos cu intrarea verticala a osciloscopului.
Generatorul de semnal de precizie din (figura) asigura un numar de frecvente standard.
Aceste frecvente sunt generate de catre un standard primar de frecventa, ceas atomic a
carui frecventa de iesire este marita treptat de catre o serie de multiplicatori. Iesirea
multiplictorilor de frecventa este amplificata si apoi semnalul ajunge la un generator de
armonici ce produce armonicile necesare.
Generarea frecventelor armonice necesita un dispozitiv neliniar.
Semnalul de iesire al mixerului contine componente spectrale cu frecvente egale cu cele
de intrare egale cu suma si diferenta lor precum si combinatii liniare ale armonicilor
frecventelor de intrare. Filtrul trece jos ce urmeaza dupa dupa mixer asigura ca doar
frecventa diferenta sa ajunga la intrarea osciloscopului.
Atenuatorul variabil dintre generatorul de semnal baleiat, vobulat si undametru fiind
calibrat permite controlul nivelului de putere de intrare in undametru.
Iesirea generatorului vobulat si armonica data de catre generatorul de armonici vor
produce o componenta cu frecvebta egala cu diferenta lor, pe caracteristica neliniara a
mixerului. Pe ecranul osciloscopului poate fi vazuta o indicatie un impuls ascutit a carei
amplitudine creste daca diferenta scade. Aceasta amplitudine va deveni zero in cazul
batailor zero, cand frecventa standard si cea vobulata sunt egale si creste din nou cand
diferenta de frecventa creste. Aceste batai apar pentru fiecare armonica.

32. MODELUL LINIEI DE TRANSMISIE

-orice structura fizica care este capabila sa ghideze o unda electromagnetica in deplasarea
ei dintrun loc in altul s.n. linie de transmisie
-putem considera linia ca fiind alcatuita din segmente infinit mici de linie, pe un astfel de
segment unda de tensiune si de curentse considera ct. la un moment dat=>
capacitatea,induct, rezist,conduct sunt marimi exprimate pe unitatea de lungime
-fac desenul cu elementele de circuit
-daca consideram rezistenta liniei=0 si scurgerea de crt intre cele 2 linii=0, at modulul
liniei de transmisii ar putea fi alcatuit din bobine si condesnsatoare in cascada
-fac desenul(bobinele in serie si cond in paralel)
-valorile capacitatilor si induct fiecarui segment de linie determina viteza de propagare a
energiei dealungul liniei
-timpul necesar unei unde pt a strabate un segment de linie este T[s]=radic din L*C
-viteza undei pe unit de lungime este v[m/s]=1/T => v[m/s]=1/radic din L*C
-impedanta in oricare pct al liniei : Z=V/I
-o unda ce se propaga pe o linie de transmisie cu o viteza slaba intalneste la un moment
dat doar un sg segment de linie =>Z[ohm]=radic din L/C
33. MODIFICAREA IMPEDANTEI CU AJUTORUL UNEI BUCSE
Impedanta liniei coaxiale poate fi modificata plasand o bucsa in jurul conductorului
central pe o distanta de un sfert de lungime de unda. O variatie a impedantei se poate
obtine de asemenea, montand o bucasa pe partea interioara a conductorului exterior. In
ambele cazuri se modifica atat inductanta cat si capacitatea.
Bucsa plasata pe conductorul central rezultand modificarea impedantei liniei
Bucsa plasata pe fata interioara a conductorului exterior(desen)
34. PROPRIETATILE LINIILOR IN LAMBDA PE 2 SI LAMBDA PE 4
-consideram L=lambda/2(pt a vedea legatura intre imp de intrare si cea de iesire)
beta*L=2*pi/lambda * lambda/2 = pi =>tgbeta*L=0
Zi=Z0 * ZindL+j*Z0*tgbeta*L (totu supra) Z0+j*ZindL*tgbeta*L=Z0* ZindL/Z0 =
ZindL
Zi=ZindL =>impedanta sarcinii este reflectata la intrare pt o linie de transmisie cu
lungima Lambda/2
consideram l=lambda/4(utila in adaptarea a 2 linii de transmisie cu impedante caract
diferite)
beta*L=2*pi/lambda * lambda/4=pi/2 => tgbeta*L=infinit
Zi=Z0 * ZindL+j*Z0*tgbeta*L (totu supra) Z0+j*ZindL*tgbeta*L =>Zi=Z0 *
ZindL+j*Z0*tg90 (totu supra)Z0+j*ZindL*tg90 /:tg 90
tg90 -> infinit
Zi=Z0 * j*Z0/j*ZindL => Zi=Z0patrat/ZindL
Z0patrat=Zi*Zl => Z0=radic Zi*ZindL

35. RAPORTUL DE UNDA STATIONARA DE TENSIUNE

SLIDE
Valoarea maxima ia nastere cand faza termenului e^j(teta-2l)^ =1, fiind data de:
Vmax=|Vo^+^|(1+| r |).
Valoarea minima ia nastere cand faza termenului e^j(teta-2l)^= -1, find data de: Vmin=|
Vo^+^|(1-| r |).
Daca |?| creste raportul Vmax/Vmin descreste asa ca o masura a dezadaptarii liniei
numita raport de unda stationara (SWR) se poate definii ca: SWR=Vmax/Vmin= 1+|
r| /1-| r |
Aceasta marime este cunoscuta de asemenea si ca raport de unda stationara de tensiune
(VSWR).
Se poate vedea ca SWR este un real adica 1<=SWR<8 unde SWR = 1 implica o sarcina
adaptata.
CARTE
O unda stationara formata prin adunarea unei incidente si a celei reflectate are punctul de
nul, noduri, care raman fixe in timp si in spatiu. Intre aceste puncte undele cresc in mod
permanent spre un maxim si descresc catre un minim.
O unda stationara poate lua nastere numai daca frecventa undei incidente coincide cu a
celei reflectate. Acest fenomen se manifesta intotdeauna in cazul undelor reflectate.
Maximul de tensiune Vmax al unei unde stationare ia nastere cand unda incidenta Vi sic
ea reflectata Vr se aduna in faza: Vmax[V]=Vi+Vr
Minimul de tensiune Vmin pentru unda stationara ia nastere cand tensiunea reflectata Vr
se scade din unda incidenta Vi: Vmin[V] = Vi-Vr
Raportul dintre tensiunea maxima sic ea minima este denumita raport de unda stationara
de tensiune-VSWR . VSWR=Vmax/Vmin
Raportul de unda stationara de tensiune VSWR exprimat in dB se numeste raport de
unda stationara SWR. SWR(dB)=20 lg VSWR
Raportul de unda stationara de tensiune poate fi exprimat de asemenea in functie de Imax
si Imin unde: Vmax = Imax (x) Zo iar Vmin = Imin x Zo. Inlocuind aceste ecuatii rezulta
VSWR = Vmax / Vmin= Imax (x) Zo / Imin x Zo. Deci VSWR = Imax/ Imin.
36. REFLEXII PROVENIND DIN SARCINI REZISTIVE
-daca o sarcina rezistiva diferita de impedanta caracteristica a liniei de transmisii'o parte
din putere tre sa fie reflectata inapoi pe linie iar restul puterii absorbita de catre sarcina
-coef de reflexie: gama=Vr/Vi, unde Vr->tens reflectata, Vi ...incidenta
-gama>0=>tensiunea reflectata e in faza cu cea incidenta
-gama<0=> tens reflectata e in opozitie de faza cu cea incidenta
- % tens returnate pe linie=gama*100
-puterea intrun pct al liniei: p=vpatrat/Z0 [W]
-coef de refl in putere :gama patrat=Pr/Pi
-%putere returnata pe linie=gama patrat*100
-pt o linie de transmisie terminata pe o rez pura gama=Z ind L-Z0(totu supra)Z ind L+Z0
37. RELATIA DINTRE VSWR SI GAMA

VSWR=Vmax/Vmin => VSWR=Vi+Vr(totu supra)Vi-Vr /:Vi =>

=>VSWR=1+Vr/Vi(totu supra)1-Vr/Vi ; gama=Vr/Vi
-din asea 2 rezulta ca VSWR=1+gama(totu supra)1-gama
-se ia in considerare valoarea absoluta (gama<> 0
gama=VSWR-1(totu supra)VSWR+1

38. RELATIA DINTRE VSWR, Z0 SI ZL

a)Z indL>Z0 VSWR =1+ ZindL-Z0/ZindL+Z0 (totu supra) 1- ZindL-Z0/ZindL+Z0
Deci, VSWR=ZindL/Z0, ZL>Z0
B)Z0>ZindL => gama<0
VSWR= 1- ZindL-Z0/ZindL+Z0(totu supra)1+ ZindL-Z0/ZindL+Z0 = Z0/ZindL
Deci VSWR=Z0/ZindL, Z0>ZindL
39. TUBUL CU UNDA PROGRESIVA
Un dispozitiv de microunde care utilizeaza principiul undei lente este tubul cu unda
progresiva TWT. El foloseste doua structuri de intarziere a undei de-a lungul elicei care
sunt despartite printr-un attenuator.
Intrarea semnalului de radio frecventa este plasata langa catod iar iar iesirea acestuia
langa collector. Un fascicol de electroni accelerate la aceasi viteza este focalizat folosind
un electrod circular. Colectorul are rolul de a capta electronii fascicolului. Atenuatorul
plasat in zona mediana a tubului izoleaza structura, circuitul undei de intrare de structura
undei de iesire.
Un magnet ce genereaza un camp constant inconjoara tubul pentru a asigura campul
magnetic necesar concentrarii focalizarii fascicolului si mentinerii lui pe axa tubului si a
elicei.
Astfel se allege tensiunea de accelerare a fascicolului incat sa se obtina o viteza constanta
pentru electroni usor mai mare decat viteza componentei axiale a campului electric al
undei ghidate de spirala conductoare. Campul magnetic constant concentreaza fascicolul
de electroni pe axa comuna a tubului si a elicei in interiorul careia se profuce
interactiunea dintre camp si electroni.
Atenuatorul are rolul de a izola unda de intrare in elice de unda de iesire din aceasta
structura ghidanta de intarziere. Astfel se evita ca o unda sa se propage pe intreaga
lungime a tubului, elicei, cupland intrarea intrarea cu iesirea si deci creein conditiile
aparitiei oscilatiilor.
TWTs de putere mica sub 100 mW functioneaza la frecvente pana la 40 GHz cu castiguri
in putere in jur de 50 dB si randamente de aproximativ 45%. Exista TWTs de mare putere
pana la 1 KW, putere medie si de banda larga find utilizate in comunicatii terestre spatiale
in radar.
40. UNDE VARIABILE IN TIMP

-undele de tens variabile in timp se propaga pe linie si sunt absorbite de rezistorul de

sarcina egal cu imped caracteristica a liniei sau sunt reflectate inapoi pe linie in cazul
unui scurt sau gol
-pt alte val ale rezist de sarcina decat imped caracteristica a liniei,o parte a undei vva fi
absorbita de catre sarcina iar restul va fi reflectata inapoi pe linie ;unda rezultata din
adunarea undelor incidente si reflectate sn unda stationara
-unda stationara exista daca freq undei incidente=freq undei reflectate
-fac desenul
-Vmax[V]=Vi+Vr; Vmin[V]=Vi-Vr
-raport de unda stationara in tensiune : VSWR=Vmax/Vmin
-raport de unda stationara SWR(dB)=20lgVSWR
-Vmax=Imax*Z0; Vmin= Imin*Z0
-din astea 2 rezulta VSWR=Imax/Imin

41. WATTMETRU CU SEMNAL REPER

Utilizarea wattmetrului cu semnal reper etse o tehnica care permite masurarea unor
factori de umplere foarte mici comparand impulsul necunoscut cu semnal dat de un
generator de referinta cu unda continua. Pentru a functiona un astfel de system de masura
este necesar sa existe un impuls de sincronizare provenit de la sursa de putere de masurat.
Semnalul cunoscut, unda continua este blocat si declansat in acelasi ritm cu impulsul
necunoscut iar amplituddinea sa este reglata sa egaleze amplitudinea necunoscuta.
Puterea undei de referinta este masurata cu un masurator de putere sau alt dispozitiv
indicator de putere.
Impulsul de sincronizare de la generatorul de impulsuri cu smnal necunoscut declanseaza
un generator de impulsuri ,care la randul lui moduleaza un generator de unda continuu si
actioneaza baleiajul orizontal al unui osciloscop. Iesirea sistemului testat si a
generatorului de unda conyinua sunt combinate atat la iesirea ramurii principale cat si a
celei secundare ale cuplorului directional realizat din tronsoane de ghid
Semnalul de iesire de pe ramura principala a cuplorului reprezinta suma semnalelor
aplicate la intrare si este sesizat de un sensor termic iar puterea lui indicate de catre un
masurator de putere.
Generatorul de unda continua este blocat cand impulsul necunoscut exista. Intarzierea
impulsului, latimea lui, frecventa de repetitie a generatorului de impulsuri sunt variate
pana cand impulsurile de blocare si declansare coincide pe ecranul osciloscopului.
Amplitudinea generatorului de unda continua este ajustata in asa fel incat pe ecranul
osciloscopului unda in impulsuri de masurat si unda continua cu intervalele de reper
semnal blocat, se completeaza formand o linie dreapta.