Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Arhitectur

Anul universitar 2011-2012

Ciclul I, Anul III, semestrul II

Proiectul numarul 3

COMPLEX TURISTIC MONTAN RURAL

Lansare Faza I
Predarea fazei I
Numr credite
Lansare Faza II
Predarea fazei II
Numr credite

Marti 21.02.2012, ora 13,00 sala Studio

Marti 10.04.2012, orele 08,00-11,00 la atelier
4
Marti 21.02.2012, ora 13,00 sala Studio
Marti 22.05.2012, orele 08,00-11,00 la atelier
3

I.DATE GENERALE
Proiectul urmareste familiarizarea studentilor cu conceptele proiectarii programelor de cazare i
alimentaie public cu caracter hotelier si de loisir, de mica si medie anvergura, prin studiul unui complex turistic
montan de tip pensiune familiala, categoria de confort 3 margarete, care, prin integrarea in sit si zona,
resemantizarea elementelor de arhitectura traditionala in modernitate, prin imaginea de detaliu si de ansamblu,
prin dotari si servicii sa fie emblematic pentru program si categorie.
II. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI SI INVESTITIEI:
In apropiere de castelul Bran, pe oseaua national Moieciu Bran, la o altitudine de cca. 1000 m, se
gaseste localitatea Pestera. Aici, pe un teren in suprafata de 32.365mp, situat intre soseaua din care se va face
accesul la vest i o padure de mesteceni la est, se cere s se proiecteze un complex turistic rural, in sistem
pensiune.
In prezent acest teren are destinatia de faneata si pasune avand o panta de aproximativ 30%, conform
planului de situatie anexat, pe care se vor dispune o pensiune si mici uniti de cazare pavilionar, in aa fel
nct s creeze o compozitie agreabil n care elementele constitutive (mici vile) s beneficieze de perspective
valoroase ctre cadrul natural (padurea de mesteceni la est si Parcul National Piatra Craiului la vest si nord-vest.
In apropierea padurii de mesteceni, urmeaza s se amenajaze un pavilion de ceai pentru organizarea de
evenimente in aer liber. Dimensiunile terenului sunt cele din planul de situatie anexat.
Pe terenul studiat se afla o constructie din lemn cu destinatia de adapost pentru animale, constructia
aflandu-se intr-o stare precara.
In vecinatate se gasesc constructii cu functiunea de locuire si anexe gospodaresti. Majoritatea sunt
realizate din lemn si zidarie cu sarpanta din lemn si invelitoare din tigla ceramica.
Construciile propuse vor avea un limbaj de arhitectura care sa traduca in modernitate elementele de
arhitectura traditionala din zona, cu posibilitatea prelurii si interpretarii elementelor decorative tipice.
Materialele de construcie si finisaj predominante vor fi cele locale caramida, piatr si lemn. Se
recomand adaptarea arhitectural a volumetriilor unei arhitecturi moderne cu o expresie plastic adecvat
cadrului montan, resemantizand elementele de arhitectura traditionala.
Incadrarea pe teren a construciilor se va face innd cont de o retragere minima fa de vecinti egala
cu inaltimea la cornisa a constructiei propuse.
Ca o particularitate special se recomand tratarea plastic deosebit a tuturor faadelor conferindu-le
acestora separat si volumului in ansamblul sau o impotan deosebit.
Sistematizare verticala
Panta terenului coboara de la nord-vest catre sud si est, situatie in care sunt necesare lucrari de
sistematizare verticala pentru realizarea drumului de acces si a amplasarii constructiilor, pentru o buna scurgere
a apelor de suprafata, realizarea unui ansamblu coerent de alei, trotuare, zone verzi si parcaje.

Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa a caselor de vacanta si a pensiunii se va realiza prin foraje de mare adancime. Apa
va fi stocata intr-un rezervor din beton arnat cu capacitatea de cca. 30mc.
Canalizarea menajera
Evacuarea apelor se va face in sistem separativ, menajer si pluvial. Pentru protejarea mediului se
propune solutia amplasarii unei microstatii de epurare biologica. Statia de epurare va fi amplasata pe o parcela
destinata constructiilor edilitare avand o suprafata de 250mp. Apele epurate vor fi deversate prin intermediul unei
conducte subterane pozata pe domeniul public spre cursul de apa aflat la cca. 150m sud de zona studiata. Apa
epurata va respecta normele NTPA-002/2002.
Apele pluviale se vor deversa in zona verde.
Alimentarea cu apa calda menajera.
Fiecare constructie va fi prevazuta cu centrala termica proprie care va functiona cu combustibil solid.
III. OBIECTUL STUDIULUI:
Complexul va cuprinde:
-1 un corp central de cazare (12 camere, 24 locuri) cu dotarile si anexele sale;
-locuina familiei proprietarilor;
-10 uniti de cazare independente (vile la cheie);
-amenajri peisagistice i de divertisment;
-un pavilion de ceai, la est, in apropierea padurii de mesteceni, pentru evenimente organizate in aer liber.
Beneficiarii investitiei : o familie format din 2 prini, 2 bunici i un copil major.
Conform temei proiectului, acetia vor participa (in mare msur, dar i alturi de un minim personal
suplimentar format din 4 persoane) la administrarea i buna funcionare a pensiunii.
Desfurarea investiiei se va face in dou faze:
FAZA I : Prima faz cuprinde construirea pensiunii, inclusiv rezolvarea parcajelor i a dotrilor aferente,
impreuna cu cristalizarea ideii de ansamblu privind amenajarea peisagistica.
FAZA II : In faza a doua se vor construi un numar de 10 uniti de cazare independente (vile la cheie) si
pavilionul de cai si se va concretiza si finaliza amenajarea peisagistica a sitului : sistematizarea vertical a
terenului, plantaia, circulatiile, parcarile, aleile in sit, scrile si zidurile de sprijin.
IV. CERINTE DE TEMA:
a) Apartamentul proprietarilor.
Locuinta proprietarilor se va rezolva pe un nivel sau pe doua niveluri (duplex), legata de corpul de cazare
si comunicand cu acesta, si va cuprinde :
-living cu loc de luat masa i vedere spre intrarea pensiunii, (cca.24 mp),
-trei dormitoare (cca. 16 mp), dormitor matrimonial (cca. 20 mp) cu dressing i baie proprie cu cad,
-dormitor bunici (cca. 18 mp) posibil de amplasat la parter,
-baie comun celorlalte dou dormitoare, cu du, spltor i wc,
-buctrie (cca. 16 mp),
-circulatii, spatii de depozitare.
b) Corpul de cazare .
-hol primire (receptie + windfang), (cca 40-50 mp),
-depozit de bagaje (cca. 6-8 mp),
-birou, in directa legatura cu receptia si cu holul de acces dar avnd posibilitatea de izolare pentru cazul de
verificri sau control din partea autoritilor (cca. 12 mp)
-n cadrul pensiunii se vor asigura 16-24 locuri de cazare n camere de dou/trei locuri, deci 8 unitati de cazare
(cca. 16-20 mp/unitate de cazare), cu vestibul (hol de acces + dulap depozitare), baie (cuv de du, wc i
lavoar), si balcon (suprafaa vestibulului, a bii i a spaiului de depozitare nu va depi 9 mp).
2

Accesul la camere se va face printr-o circulaie de minim 1,40-1,80 m latime. Rezolvarea cazrii se va
face pe sistemul de simplu/dublu tract, iar mobilarea se va face asigurnd maxim dou camere cu pat
matrimonial i eventualitatea dispunerii unui pat suplimentar n camere.
c) Dotarile pentru alimentaie public.
In cadrul serviciilor oferite de complexul turistic montan se numr i asigurarea a trei mese pe zi pentru
turiti. n acest sens se vor proiecta urmtoarele :
-sal de mese (aprox. 40 persoane), (cca. 60-80 mp),
-bucatarie cu oficiu si anexe dimensionata conform normelor in vigoare; o parte dintre anexe (depozite principale
si vestiarul personalului) pot fi amplasate in subsol.
-crama cu spatiu degustare cu acces spre exterior prin 2 ui mari care s permit scoaterea butoaielor pentru
splat toamna i ni pentru depozitatul de vinuri mbuteliate (cca. 80-100 mp),
-anexa spatiu degustare (cu mic depozit alimente si vesela, oficiu), (cca. 10-12 mp).
d) Recreere, petrecerea timpului liber.
Pentru petrecerea ct mai plcut a perioadei de edere turitilor li se vor asigura spaii de socializare i
loisir speciale, cuprinzand:
-zon de socializare i discuii mobilat cu fotolii, banchete i televizor aflat la parter n legtur cu sala de
mese, holul de distribuie permind petrecerea timpului n caz de vreme nefavorabil sau evenimente
(cca. 40 mp),
-zone de socializare pe nivele pentru grupuri restrnse
-terase cu posibilitatea de a se servi masa vara sau de a se practica diverse activiti sportive (ping-pong, biliard,
joc de cri),
-un pavilion de ceai in apropierea padurii de mesteceni, pentru evenimente organizate in aer liber.
e) Servicii i anexe gospodreti.
-centrala termica gaze i hidrofor, (cca. 16 mp),
-atelier de intretinere + mic depozit de unelte (cca. 10-12 mp),
-spalatorie + calcatorie + uscatorie, (cca. 30-35 mp),
-oficiu de etaj pentru ntreinerea zilnic a camerelor de cazare, (cca. 16 mp).
f) Vilele de inchiriat.
Se cere proiectarea unei unitati de cazare independenta de tipul vila pentru una sau maxim dou familii
cu grad de confort de 3-4 margarete. Dupa acest proiect se vor construi 10 vile la cheie, pe teren in panta.
Constructiile vor fi compuse din parter si etaj mansardat, cu posibilitatea de a fi cuplate, cuprinznd urmatoarele
functiuni:
-Parter: windfang, living, bucatarie, loc de masa, camera multifunctionala (birou, dormitor, etc.), grup
sanitar (wc+chiuveta) si baie (cabina dus+ chiuveta), spatiu depozitare; grupul sanitar si baia vor fi amplasate
alaturat, cu terase spre sit.
-Etaj mansardat: dormitor matrimonial (cu baie proprie); vestibul, doua dormitoare deservite de o baie
comuna, cu logii, terase, balcoane.
V. SISTEMUL CONSTRUCTIV I INSTALAIILE:
Se recomand ca structura de rezisten a parterului s fie una mixta, din pereti portanti de caramida si
samburi de beton armat, cu peretii interiori desprtitori (10 -15 cm) realizati din zidrie de caramida, B.C.A.)
i/sau gips carton, iar mansarda sa fie alcatuita din lemn. Sunt insa posibile si alcatuiri integrale din zidarie si
samburi de b.a., sau cadre de b.a..
Se consider gradul de seismicitate 8.
Pensiunea este racordata la reelele edilitare existente din zona specializata (ap, canalizare,
electricitate, gaze naturale, telefonie, cablu TV, internet). Pentru instalaii, se recomand: gruparea instalaiilor pe
orizontal, cuplarea instalaiilor pe vertical, realizarea unor trasee ct mai directe.
VI. DESFASURAREA PROIECTULUI:
CONTINUT FAZA I:

1. In prima sptmn de studiu n mod obligatoriu se va desfura o etap de documentare care va

consta n consultarea revistelor i carilor de arhitectur (i nu a celor de imobiliare de tipul Casa lux,
Casa mea, etc.).
Documentarea are o valoare de 20% din nota finala pentru Faza I si se preda marti 28 februarie 2012.
Documentarea este inteleasa ca lucrare trecuta prin filtrul gandirii studentului, ca etapa de acomodare a
studentului cu tema de proiectare, extrem de importanta pentru cristalizarea unei minime culturi vizuale a
studentului in raport cu tipul de program de arhitectura abordat in scoala. Documentarea se discuta la
atelier. Pentru o justa importanta acordata documentarii, predarea acesteia are statut de predare
intermediara in cadrul proiectului, putand fi facuta doar la ora si data stabilite, cu semnatura si numarul
de planse. Documentarea cuprinde un dosar cu minim 5 exemple de subiecte similare temei de proiectare
Faza I, continand fiecare o parte desenata de mana (nu fotocopii), in original (perspective, planuri de arhitectura,
planuri urbanistice, planuri peisagistice minim 5 planse A4 cu desene pentru fiecare exemplu) si o parte scrisa de
mana (nu la calculator!) in original, privind datele tehnice specifice si observatii personale (minim 3 formate A4
pentru fiecare exemplu cu observatii privind functiunea, forma, structura, limbajul de arhitectura, texturile, tipurile de
amenajari de sit, suprafete, date privind autorii, anul constructiei, tara, contextul arhitectural al vremii si
motivatia alegerii exemplului de catre student, etc.), iar minim 3 din 5 exemple sa priveasca exemple de
arhitectura legate de tema in curs si construite in ultimii 5 ani.
2. Plan de situaie cu amenajrile exterioare propuse, cu vecinatatile si relationarea cu acestea, inclusiv

cu atitudinea privind relatia sitului si ansamblului cu vecinatatile si o prima propunere a amplasarii

volumului general al vilelor in sit; planul trebuie cotat, cu mentionarea tuturor elementelor, color, scara
1:500;
3. Planurile alb/negru ale tuturor nivelurilor, (cu indicarea destinatiilor si a suprafetelor tuturor
incperilor), cotate, mobilate, scara 1:100,
4. Sectiuni caracteristice transversala si longitudinala, (cotate, cu indicarea cotelor de nivel), scara
1:100,
5. Toate fatadele, (cu indicarea cotelor de nivel, culorilor, texturilor, finisajelor), scara sc. 1:100,
6. Macheta de studiu, scara 1:100,
7. Perspectiva semnificativa la nivelul ochiului, cu elemente de anturaj, desenata cu mana libera,
alb/negru sau color, intr-o tehnica la alegere si in original;
8. Atasarea la proiect a corecturilor semnate de indrumator.
9. Predarea proiectului se va face si in format pdf, pe CD-ROM.

CONTINUT FAZA II:

In prima sptmn de studiu n mod obligatoriu se va desfura si pentru aceasta faza o etap de
documentare care va consta n consultarea revistelor i carilor de arhitectur (i nu a celor de imobiliare de tipul
Casa lux, Casa mea, etc.). Sunt valabile aceleasi conditii de elaborare ca si la faza I. Documentarea cuprinde
un dosar cu minim 5 exemple de subiecte similare temei de proiectare Faza II, continand fiecare o parte desenata de mana
(nu fotocopii), in original (perspective, planuri de arhitectura, planuri urbanistice, planuri peisagistice minim 5 planse A4 cu
desene pentru fiecare exemplu) si o parte scrisa de mana (nu la calculator!) in original, privind datele tehnice specifice si
observatii personale.
1. Documentarea are o valoare de 20% din nota finala pentru Faza II si se preda joi 26 aprilie 2012.
2. Plan de situaie reactualizat, cu amenajrile exterioare propuse, cu vecinatatile si relationarea cu
acestea, inclusiv cu atitudinea privind relatia sitului si ansamblului cu padurea si amplasarea vilelor, cu
aleile si accesele aferente in sit; planul trebuie cotat, cu mentionarea tuturor elementelor, intr-o tehnica
color la alegere, scara 1:500;
3. Planurile alb/negru ale tuturor nivelurilor, (cu indicarea destinatiilor si a suprafetelor tuturor
incperilor), cotate, mobilate, scara 1:100;
4. Sectiuni caracteristice transversala si longitudinala, (cotate, cu indicarea cotelor de nivel), scara
1:100;
5. Toate fatadele, (cu indicarea cotelor de nivel, culorilor, texturilor, finisajelor), scara 1:100
4

Detaliu streasina, scara 1:5;

Detaliu coama sau timpan, la alegere, scara 1:5;20
Macheta ansamblului, scara 1:500.
Minim 4 perspective ale ansamblului de la nivelul ochiului, corespunzatoare celor generic spus 4
colturi ale volumului unei vile, fiecare perspectiva prezentand cate doua fatade.
10. Perspectiva semnificativa la nivelul ochiului a unei vile, cu elemente de anturaj, desenata cu
mana libera, alb/negru sau color, intr-o tehnica la alegere si in original;
11. Atasarea la proiect a corecturilor semnate de indrumator.
12. Predarea proiectului se va face si in format pdf, pe CD-ROM.
6.
7.
8.
9.

VII. SCOPUL DIDACTIC: ce se urmareste prin acest proiect-exercitiu?

1. Acomodarea studentului cu : relatiile spatiu-dimensiuni, gabarite raportate la functiuni, conventiile de
reprezentare (plan, vedere, sectiune), tehnici si reguli de redactare (tip de randare, grosimi de linii, cotare),
disciplina proiectarii (concept cu mana libera pe foita, lucrul pe foita, corecturi, termene),
2. Stimularea creativitatii studentului pe diferite scheme de compozitie, cu insusirea relatiilor firesti si
corecte intre functiuni pentru o buna functionare a unitatilor functionale in cadrul programului,
3. Stimularea creativitatii studentului pe noi paliere de dificultate si aplicarea cunostintelor acumulate la
proiectele anterioare si la cursuri (teoria arhitecturii, la materiale de constructii si finisaje, geometrie
descriptiva/reprezentari, cu sau fara a implica inca elemente tehnice sau structurale de nivel superior,
4. Cristalizarea legaturilor intre partiu/concept/tehnica/gabarite spatiale si cresterea capacitatii de sinteza
a studentului prin abordarea unui program experimentat dar acum la un nivel complex d.p.d.v. functional, tehnic
si structural,
5. Stimularea inventivitatii studentilor in sensul propunerii unor elemente originale de plastica
arhitecturala,
6. Stimularea studentului sa gandeasca arhitectura dincolo de rezolvarea corecta a functiunilor si
utilitatilor, cu atentie asupra poeticii spatiilor, expresiilor formale, concept, relatia interior-exterior,
7. Deprinderea gandirii in paralel a conformarii spatiilor si a solutiilor tehnice alese pentru cristalizarea
spatiilor respective, cu intelegerea punctelor tari, slabe, a oportunitatilor si pericolelor folosirii/alegerii unora sau
altora dintre tipurile uzuale de structuri de rezistenta, cu rezolvarea problemei gasirii acelei structuri care in sine
este generatoare de expresie arhitecturala pentru tema in curs,
8. Feedbackul legat de acomodarea studentului cu diverse programe implicand elemente tehnice si
functionale specifice si deprinderea modului de gandire a diverselor logici functionale necesitand deschideri
diferite, sectiuni specifice diferite, geometrii diferite, intr-o maniera unitara, logica si cu un limbaj arhitectural
adecvat pentru o arhitectura reprezentativa si de avangarda.
VIII. NOTAREA PROIECTELOR

Notarea proiectelor se face utilizand modelul borderoului de mai jos. Un borderou de acest tip, format
A6, se capseaza de fiecare proiect predat si poate fi consultat de fiecare student pentru lamuriri cu privire la nota
finala sau notele pe paliere ale proiectului.
Fiecare proiect predat va avea nota finala rezultata ca medie aritmetica intre note acordate pe diferite
paliere reprezentand diferite exigente la care trebuie sa raspunda un proiect de arhitectura, si tinandu-se cont de
implicarea studentului in partea de documentare (dupa fiecare caz in parte, nota finala rezulta din scaderea din
media pe cele 7 paliere a ponderii lipsa din valoarea documentarii corespunzatoare proiectului in curs, cu
rotunjire + sau la final functie de calitatea proiectului in ansamblul sau si comparativ cu celelalte proiecte).
Documentarea are valoarea de 20% din nota maxima 10 (zece). Valoarea maxima pe care un student o poate
obtine la documentare este de 2 puncte. Spre exemplu, daca un student are nota 0,5 la documentare si nota 7 obtinuta la
proiect pe baza borderoului de calcul, ca medie aritmetica a celor 7 exigente, atunci calculul notei finale se face in felul
urmator: 7-(2-0,5)=7-1,5=5,5, urmand ca profesorul sa decida daca nota se rotunjeste la 5 sau 6).

FISA DE EVALUARE LA PROIECTARE

U.S.H. Facultatea de Arhitectura - Bucuresti
An universitar: 2010-2011, An de studii: III
Tema proiect..
Indrumator:...
Student:..Grupa:
Criteriu
Nota
1. Prezenta, seriozitatea la corecturi,
evolutie de ansamblu la atelier.
2. Respectarea temei de proiectare,
calitatea tehnica si artistica a
redactarii.
3. Functiune, logica consumului de
spatiu, versatilitate.
4. Structura, adecvare la program.
5. Design, estetica, limbaj de
arhitectura, frumusete.
6. Amenajare de sit, peisagistica
7. Concept, idee de ansamblu,
atitudine, potential.
NOTA PROIECTULUI >
Media aritmetica a celor 7 note
NOTA FINALA A PROIECTULUI >
(rezultata, dupa fiecare caz, din scaderea
ponderii lipsa din valoarea documentarii
corespunzatoare proiectului in curs, cu
rotunjire + sau la final functie de calitatea
proiectului in ansamblul sau si comparativ
cu celelalte proiecte)

VIII. CERINTE DE REDACTARE:

Ambele faze ale proiectului vor fi predate pe hrtie alba de desen (nu calc, nu carton, nu carton
colorat), format A2 (420 x 594 cm), paginate orizontal, cu chenar si cartus si capsate, fr a fi rulate,
desenate la mana libera, intr-o tehnica la alegere, in original sau elaborate pe computer si printate.
Proiectele care nu respecta formatul, paginarea, care sunt predate dup data si ora stabilite, care nu au
toate elementele cerute prin prezenta tema nu se iau in consideratie.
Predarea proiectului se va face si in format pdf, pe CD-ROM, format A2.
In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, se va desena un cartus cu dimensiunile 18 x 3 cm:
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ARHITECTURA
Ciclul : I (primar) / semestrul 6
GRUPA
NUME SI PRENUME
STUDENT
PROFESOR
ASISTENT

PROIECT NR.
SEMNATUR
A STUDENT

SCARA

TITLU PROIECT

FAZA

DATA

TITLU PLANSA

NR. PLANSA

Predarea proiectului este conditionat de indeplinirea prevederilor Regulamentului Faculttii de Arhitectur

a Universittii SPIRU HARET privind obligativitatea unui numr de 50% corecturi pe faz la atelier, cu parcurgerea
la atelier a intregului proiect inainte de predare si nu doar discutarea planurilor.
6

Coordonator anul III

Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

Decan,
Prof.dr.arh.Emil Creang

X. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA:
1. Caffe, Mihail; Sebestyen, Gheorghe, Locuinta urbana , Bucuresti ,1988.
2. Derer Petre , Locuirea urban, Editura Tehnica,Bucuresti, 1985.
3. Eftenie, Mariana, Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara Ion Mincu Bucuresti,
2004.
4. Gheorghiu, Petru, Un specific de locuire bucuresteana, Editura Universitara Ion Mincu Bucuresti,
2003.
5. Srbu Catalin Niculae, Aspecte privind problematica periferiei oraelor -Arhitext-Design nr. 7 1997
6. G.M.Cantacuzino, Izvoare si popasuri, Editura Eminescu, 1977.
7. Asensio Cerver, Francisco, Houses of the world, Konemann, 2003.
8. Patrulius, Radu, Horia Creang Omul i opera, Editura Tehnic, Bucureti,1980,
9. Horia Creang Centenar,
10. Marcel Iancu Centenar,
11. Haralamb(Bubi) Georgescu - Centenar, Editura Universitar Ion Mincu, 2008.
12. Manualul arhitectului, Neufert, Ernst.
13. Contemporary Houses, Loft Publications, 2006,
14. Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005.
15. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982.
16. The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.
17. Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames
& Hudson, 1992.
18. Lazarescu, Cezar, Constructii hoteliere, Constructii turistice,
19. Daab Design Book, Hotel Design,
Legea locuinei nr.114/1996 cu modificrile i completrile ulterioare,
Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review, etc. 19902009, Arhitectura, Igloo, Arhitext, Architecture dAujourdhui, Cree, Techniques darchitecture, A+U.