Economie mondiala

Prof.univ.dr.
Rodica Milena Zaharia

Obiectivele cursului
Modalitatea de evaluare

Obiectivele cursului
- Intelegerea fenomenelor si proceselor
economice ce se deruleaza la nivel mondial
- Analiza complexitatii fenomenelor si
proceselor economice. Rolul actorilor in
economia mondiala
- Determinarea complexa, economica, sociala
si politica a fenomenelor mondo- economice
- Interpretarea tendintelor manifestate in
economia mondiala

Evaluare
-

3 puncte din seminar (studii de caz pe

echipe)
7 puncte din examen (studiu de caz cu cartile
pe masa si acces la surse de informare,
INDIVIDUAL)

Economie Mondiala
Complexitatea mediului international

Actorii

State
Companii
Organizatii

Relatii
Economice
Politice
Revolutie informationala

Caderea comunismului

Noi centre de putere

I
n
T
E
R
D
E
P
E
N
D
E
N
T
E

vulnerabilitati

Oportunitati

volatilitati

Noi raporturi de forta

Economie Mondiala
Statele (tarile), ca subiecti ai economiei
mondiale
- Tari dezvoltate
- Tari in dezvoltare
- Elemente de analiza
-

Caracteristici
Repere metodologice de analiza
Raporturi de forte

Economie mondiala
Caracteristici
- Performante economice
- Performante sociale
- Sistem politic
- Integrare in economia mondiala

Economie mondiala
Performante economice
- Indicatori de potential absolut
-

Potential natural
Potential economic (PIB, PNB)

Indicatori de potential relativ

-

PIB/loc, PIB PPC/loc, IDU

Economie mondiala
-

Pilonii oricarei economii de piata

Libertatea agentilor economici si
preponderenta proprietatii private
Piete concurentiale pt toti factorii de productie
Derularea relatiilor economice sub forma
unor schimburi voluntare de produse si
servicii

Economie Mondiala
Interventionismul statal
-

Stabilitatea macroeconomica
-

Alocarea optima a resurselor

Bunuri publice
Externalitati pozitive
Diminuarea riscurilor unor dezechilibre
Asigurarea concurentei

Distributia si redistribuirea veniturilor

-

Taxe si impozite
Transferuri sociale
Anumite mecanisme de negociere colectiva

Economie mondiala
Motive ale interventionismului statal
Bunastare sociala
Exercitiul si mentinerea puterii politice
Maximizarea bunastarii personale sau de
grup
Instrumente de interventie
Proprietate
Planificare orientativa
Politici economice

Economie mondiala
Politicile economice
Intervenia sistematic i deliberat a guvernului n diferite
domenii ale activitii economice pentru realizarea unor scopuri
politice fundamentale
Politica monetar
Controlul masei monetare i corelarea acesteia cu volumul
bunurilor i serviciilor n vederea meninerii unui nivel sczut al
inflaiei
Instrumente
- Controlul ratei dobnzii
- Nivelul ratelor rezervei obligatorii
- Credibilitatea aciunilor autoritilor monetare
Tipuri de politic monetar
- Expansionist
- Restrictiv

Economie mondiala
Politica bugetar
Dimensionarea i gestionarea cheltuielilor statului

Veniturile statului
Cheltuielile statului

Politica fiscal

Creterea veniturilor statului

Stimularea sau descurajarea activitii economice

Politica cursului de schimb

Stabilirea regimului valutar (tipul de convertibilitate)

Economie Mondiala
Politica comercial
Instrumentele utilizate pentru reglementarea relaiilor
comerciale cu terii
Liberalizare
Protejare
Taxe vamale
Bariere netarifare
Politica social
Concepiile privind solidaritatea social
Stat al bunstrii sociale
State cu economie social de pia
State cu politic social restrns

Economie mondiala
Performante sociale
Raportul dezvoltare subdezvoltare
Subdezvoltarea situaie economic, n care persist niveluri
sczute ale standardului de via, srcie absolut, rate de
cretere economic sczut, un nivel redus al consumului,
servicii de asisten sanitar precare, rate nalte ale mortalitii i
natalitii, dependena de exterior, posibiliti reduse de
satisfacere a nevoilor oamenilor.
Subdezvoltarea un ansamblu de structuri ce reflect
dezechilibre ntre diferite sectoare economice, dependen
financiar, tehnologic i cultural fa de exterior, discrepane
sociale datorate marilor inegaliti de venituri, avere, putere,
educaie.

Economie mondiala
Probleme cheie ale rilor n dezvoltare
srcia
venituri sczute i distribuia inegal a veniturilor
dependena fa de exterior
asigurarea hranei
degradarea mediului nconjurtor
Factori critici ai dezvoltrii
economiile, investiiile i decalajul tehnologic
transformarea structural
comerul exterior
eficienta alocare a resurselor
formarea capitalului uman i resursele pentru dezvoltare
politici durabile de dezvoltare

Economie mondiala
Coordonatele srciei n rile n dezvoltare
Srcia

Srcia relativ
Srcia absolut
Modaliti diferite de apreciere a nivelului srciei absolute: nivel caloric,
abordarea lui Sen (un nivel foarte sczut al strii de bine i incapacitatea de
a atinge aceast stare de bine ca urmare a lipsei mijloacelor economice
necesare), valoarea de 1 dolar PPC/zi,
Repartiia populaiei srace pe glob
Care sunt grupurile specifice ale sracilor:

Sunt n cea mai mare parte cantonai n zona Asiei Centrale i a Africii
subsahariene
Sunt afectai cei din zonele rurale
Sunt analfabei
Populaia feminin i copii sunt mai afectai dect cea masculin
Nu beneficiaz de externaliti ce ar putea s le mbunteasc viaa
Sunt cei mai afectai de boli
Acces sczut la faciliti de ap, sanitare
Speran de via mai sczut

Economie mondiala
Creterea populaiei
creterea populaiei nseamn sporirea cererii de
hran, locuina, servicii, altfel spus, resurse;
populaia este unica sursa de fora de munc, element
esenial pentru producerea de bunuri si servicii.
Astzi, peste 6 miliarde de oameni, iar 38%, n China si
India. n fiecare an se adaug mai mult de 90 de
milioane locuitori, iar dintre rile n dezvoltare cele mai
numeroase, doar China are o politic bine definit (dei
controversat) de control al populaiei.
Probleme populaiei: bunstare i dezvoltare, de
capacitatea de a satisface cerinele acestei populaii
investiii din ce n ce mai mari n educaie, sntate,
chiar n schimbarea mentalitii. Creterea populaiei la
nivelul unei familii conduce la scderea resurselor ce
revin fiecruia n parte, iar la nivelul unei naiuni,
determin creterea ponderii populaiei necalificate.

Economie Mondiala
Principalele provocri ce stau n faa naiunilor srace, legate de relaia
creterea populaiei calitatea vieii acesteia in de urmtoarele
aspecte:
Au rile n dezvoltare capacitatea s mbunteasc nivelul de via al
populaiei n condiiile actualului trend al creterii acesteia?
Care este capacitatea acestor ri de a asigura locuri de munc pentru
o for de munc din ce n ce mai numeroas?
Care este efectul creterii populaiei asupra resurselor de hran i al
accesului celor mai sraci la aceste resurse? Au rile n dezvoltare
capacitatea nu numai de a hrni generaiile ce vor veni, ci de a asigura
minimul necesar pentru populaia deja existent?
Care este capacitatea de rspuns a acestor ri n ceea ce privete
sistemul educaional i de asisten sanitar pentru generaiile actuale
i mai ales pentru cele care vor urma?
Care este relaia dintre srcie i dimensiunea familiei? Este
dimensiunea familiei doar o consecin a lipsei de educaie?
Ce influene exercit creterea populaiei n rile srace asupra
mediului i a sustenabilitii acestuia, precum i implicaiile la nivel
global, asupra migraiei internaionale?

Economie Mondiala
Beneficii ale creterii populaiei asupra dezvoltrii

creterea pieei prin creterea cererii agregate

creterea ofertei de munca

creterea produsului global, dac una din restriciile importante ale acestuia o reprezint oferte de munc.
Efecte negative ale populaiei asupra dezvoltrii

ntr-o economie cu un PIB constant, creterea populaiei duce la scderea venitului pe locuitor, deci
srcirea populaiei. Este faimoasa teza maltusian a creterii populaiei, conform creia o cretere mai
rapid a populaiei comparativ cu creterea economic duce la srcirea economiei (cazul celor mai
multe dintre tarile srace)

efectele pozitive asupra creterii economice sunt posibile doar dac surplusul de fora de munc datorat
creterii populaiei poate fi angajat in mod productiv (lucru puin posibil in rile srace datorita lipsei de
capital)

in ri fr acces la tehnologie, creterea populaiei duce la irosirea resurselor

lipsa capitalului social i fizic n rile n dezvoltare, coroborat cu rigiditile structurale si tehnice
determin o inelasticitate a ofertei n raport cu creterea populaiei, ceea ce conduce la omaj i
subocupare, mai ales n agricultur. In cazul rilor cu populaie numeroas, omajul de la sate se
transform n omaj urban.

O populaie numeroas determin creterea cererii de capital social (educaie, asistena sanitar etc.),
ceea ce conduce la creterea presiunii asupra capitalului existent, dat fiind faptul c nu exist posibilitatea
extinderii acestuia.

Dac oferta de produse agricole este inelastic, o cretere a cererii poate determina inflaie. In aceste
condiii, rile n dezvoltare import hran, asigurnd o slab valorificare a resurselor valutare ale rilor
respective.

O cretere rapid a populaiei determin o rat de dependen foarte ridicat (proporia celor ce lucreaz
comparative cu cei ce nu lucreaz scade). Astfel, copii sub 15 ani formeaz o parte important din fora
de munc, iar un astfel de fenomen agraveaz problemele legate de furnizarea hranei i crearea de locuri
de munc.

Creterea rapid a populaiei conduce la agravarea problemelor de mediu, poluare, delicvena juvenil,
mizerie, supraaglomerare (vezi in Mexico City etc.)

O cretere a populaiei ntr-o economie static conduce la agravarea inegalitii n distribuirea veniturilor.

Economie mondiala

Societati transnationale
Concept
O firma ce isi desfasoara activitatea dincolo de granitele propriei tari
Au ca fundament investitiile straine
De portofoliu
Directe
Motive pentru internationalizare
Piete imperfecte cauze structurale reflectate in produsul final (Hymer, Kindleberger si Caves)
Fuziuni si achizitii pentru a face fata concurentei crescande
Nu are neaparat efecte pozitive asupra societatii
Poate restrange concurenta
Piete imperfecte controlul proprietatii, tehnologiei si a sistemelor de distributie, economii de scala, acces
privilegiat la resurse, diferentierea produselor
Costurile de tranzactionare McManus (1972), Buckley & Casson (1976), Brown (1976) and Hennart (1977,
1982

Race of the bottom (Brandeis competitia dintre state se reduce la cine are cele mai reduse taxe, cele mai
putine regui, cost redus al fortei de munca, al standardelor de mediu)

Race of the top (Bhagwati, Porter) eficienta, apropierea fata de piata de capital, infrastructura, acces la
tehnologie

Dezvoltarea unei companii transnationale

Orizontala
Verticala
Prin conglomerare

Amploarea fenomenului corporatist

Complexitatea universului corporatist
-

Societati mama
Filiale
Participanti multipli
Stakeholders, shareholders

Economie mondiala
Ce doresc companiile

Protectie

Tratament favorabil

Taxe reduse

Reglementari putine si transparente

Birocratie redusa

Libertate de miscare pentru capital, angajati, profituri

Standarde uniforme intre state

Ce doresc tarile de la corporatile transnationale?

Sa contribuie la procesul de dezvolatre al tarii

Sa respecte legislatia si regulamentele interne

Sa fie buni cetateni

Relatiile cu tarile mama
Relatii intre parteneri
Controverse
Relatiile cu tarile gazda
Beneficii
Disensiuni

Critici

Creeaza false nevoi

Influenta politica
Utilizarea preturilor de transfer
Coruptie
Evaziune fiscala
Lipsa de responsabilitate

Economie mondiala
Integrare inter si intraregionala
Comertul international cel mai important flux al economiei mondiale
Simultan tendinta de globalizare si regionalizare a comertului
international
Caracteristici ale acordurilor comerciale
Cresterea numarului
Componenta diversa
Implicare diferita din partea diferitelor grupuri de tari
Motivatii diverse
Paralelism cu sistemul multilateral
Amploare si complexitate diferita (diferite grade de integrare: zona
de liber schimb, uniune vamala, uniune economica, uniune
economica si monetara, uniune politica)
Implementare diferita

Economie mondiala
Implicatii ale blocurilor comerciale regionale
Sunt in legatura cu efectele de creare si deturnare
de comert
Implicatiile depind de
- Gradul de dezvoltare al partenerilor
- Apropierea fata de nivelul preturilor mondiale
- Nivelul taxelor vamale dinainte de crearea
blocurilor comerciale
- Dimensiunea tarilor

Economie mondiala
Efecte asupra:
- Veniturilor din taxe vamale
- Investitiilor straine directe
- Concurentei
Controverse:
- Credibilitatea OMC
- Cererii de liberalizare
- Tipuri de restrictii comerciale
- Atitudini populare