Universitatea Academiei de Stiinte

TEMA:BDI LA PLANTELE
POLICARPICE

Efectuat:Buimistru Dorina BM21

Controlat:Tatiana Cal-Alb

Dezvoltarea - procesul de evoluie individual

a plantelor care asigur reproducerea i se
ncheie cu nflorirea i fructificarea
CARACTERISTICILE CICLULUI DE
DEZVOLTARE

Succesiunea de transformri morfologice,

anatomice i fiziologice - ciclul de
dezvoltare sau
ciclul ontogenetic

Etapele ciclului de dezvoltare sunt:

etapa vegetativ
etapa generativ
Etapa vegetativ sau de cretere - faza juvenil:
- planta este aprovizionat din mediu cu: - substane nutritive
- energie

- realizeaz funcia de nutriie pentru individ

Etapa generativ sau de reproducere - faza de maturitate:

Trecerea plantei la nflorire necesit:
- aprovizionarea cu substane nutritive i energie

- aport de informaie din mediu manifestat de aciunea

factorilor climatici:
- temperatura
- lungimea zilei
Se realizeaz - proiecia genotipului fiecrei specii n condiiile
ecologice ale zonelor de origine

Funcie de:
- durata ciclului de dezvoltare
- relaia dintre: etapa vegetativ i etapa
generativ
Plantele sunt:

Efemere
Monocarpice
Policarpice

Plantele efemere - ciclu de dezvoltare- de 5-6

sptmni (Draba verna)
Plantele monocarpice nfloresc i fructific o
dat ciclu de dezvoltare

Plantele monocarpice pot fi:

anuale
bienale
plurienale

a. Plantele anuale parcurg etapa vegetativ i

etapa generativ - 1 singur an:

b. Plantele bienale - parcurg etapa vegetativ pe

parcursul 1 an i etapa generativ
pe parcursul anului urmtor

c. Plantele plurienale parcurg faza vegetativ pe

parcursul mai multor ani - apoi
nfloresc, fructific i mor

Plantele policarpice - nfloresc i fructific de mai multe ori

n timpul ciclului de dezvoltare:
- n fiecare an
- la doi ani

Plantele policarpice sunt reprezentate de :

- plante ierboase perene prin: bulbi, rizomi, tuberculi,
rdcini tuberizate
- plante lemnoase perene: arbuti fructiferi i ornamentali,
pomi fructiferi, arbori de foioase
i conifere

Plantele ierboase perene

Ca set de caracteristici comune, plantele perene se inmultesc usor si rezista la
conditii grele de mediu, in primul rand datorita radacinilor puternice si lungi,
care patrund adanc in sol, pana la straturile bogate in apa si elemente nutritive.
Plantele perene sunt de doua tipuri: cu frunze cazatoare si cu frunze permanente.
Cele cu frunze cazatoare si tulpini ierboase sunt cele care trec iarna printr-o
perioada de hibernare, pentru a reveni la viata primavara. Pentru flori, o durata
de viata perena nu este neaparat echivalenta cu un numar mare de ani de
supravietuire. Cele mai multe plante perene cu flori nu traiesc mai mult de doitrei ani. Unele soiuri insa au capacitatea de a se reproduce in acelasi loc, astfel
incat dau senzatia ca traiesc mult mai mult. Toamna, ele isi pierd frunzele,
pentru ca primavara sa rasara din aceleasi radacini. In afara de ingrijirea strict
necesara (aerisirea solului primavara, udare, plivire, fertilizare), aceste plante
nu au nevoie de o atentie speciala. Multe dintre ele, de altfel, cresc in mod
natural.

Plantele lemnoase perene

Tufele cu flori sunt tot perene, dar cu tulpini lemnoase. Cele mai multe au frunze
cazatoare. Pe langa lucrarile de sol de la inceputul sezonului cald, tufele trebuie
tunse si rarite la anumite perioade de timp, primavara, dupa ce trece perioada
de inflorire, pentru ca lastarii noi sa se poata dezvolta cat mai frumos.
O alta categorie de plante perene sunt cele care isi pastreaza frunzele verzi si in
timpul iernii. In aceasta categorie intra unii arbusti care se folosesc, de regula,
la alcatuirea gardurilor verzi. Acestia trebuie tunsi periodic, in functie de
inaltimea si de forma pe care le considerati cele mai potrivite. Frunze
permanente au si o serie de plante perene care sunt cultivate, de regula, in
ghivece. Cele mai multe provin din tari tropicale si de aceea au nevoie in mod
constant de temperaturi destul de ridicate. Acest tip de plante poate fi cultivat
in gradina si la noi, dar necesita transplantare sezoniera, pentru ca nu pot
suporta frigul iernilor din zonele cu clima temperata.

Plante iesboase perene

Plantele perene iarna nu mor, ci i limiteaz viaa la
nivelul organelor vegetale subterane, de obicei rizomi
sau bulbi, de unde primvara i regenereaz noi pri
aeriene. Exist numeroase plante ierboase perene, ca;
trifoiul rou (Trifolium pratense), inul mare (
Linum hirsutum), hreanul (Armoracia rusticana),
cicoarea (Cichorium intybus), bujorul (
Paeonia officinalis), vioreaua (Scilla bifolia), etc..

Vioreaua (Scillia Biofilia)

Vioreaua (Scilla bifolia) este o specie
de plante monocotiledonate cu bulbi
din genul
Scilla, familia Asparagaceae.
Vioreaua pstreaz
caracteristicile genului Scilla din care
face parte. n plus, se caracterizeaz
printr-o talie relativ redus (10-30)
i frunzele, ntotdeauna n numr de
dou - de aici deriv denumirea
speciei (bifolia). Ele se ridic imediat
de deasupra solului, atingnd o
lungime de pn la 25 cm.
Inflorescena, care este un racem,
iar florile sunt formate din 6 petale
i din 6 stamine, de culoare
albastr-violacee. Fructul este o
capsul

Catina
Ctina alb, cunoscut n unele pri i
sub numele de ctin de ru sau
simplu ctin (nume
tiinific Hippopha rhamnoides L.), este
un arbust foarte ramificat i spinos care
crete n Romnia ncepnd din
nisipurile i pietriurile litorale pn n
regiunile muntoase, alctuind uneori
crnguri i tufiuri destul de ntinse

Catina
Frunzele sunt ntregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenu ie pe fa a superioar
i albicios-argintie pe cea inferioar. Florile, dioice, sunt mici i apar naintea
frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale i 4 stamine, iar cele femele sunt
scurt pediculate i au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 510 mm i late de 4-8 mm, de culoare verde la nceput i galben-portocalie la
completa lor maturitate.
Planta crete pn la 2-5 m, are scoara brun-nchis care se transform n ritidon
brzdat. Face lujeri anuali solzoi, cenuu-argentii, ramuri laterale cu spini
numeroi i puternici, cu muguri mici, proi, cu gust amrui. Frunzele sunt
lanceolate, de pn la 6 cm lungime, cu nervur median evident. Face flori
unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate n fluorescen e
globulare, iar cele feminine n raceme. Face fructe "false", drupe de 6-8 mm,
ovoide, crnoase, portocalii cu un smbure foarte tare. Fructele pot rmne
peste iarn pe ramuri. Arbustul fructific 20-25 ani i lstre te n fiecare an
foarte puternic.

Catina

Multumes pentru atentie