Sistemul de distribuie a gazelor

Sistemul de distribuie reprezint ansamblul organelor motorului care asigur

umplerea periodic a cilindrilor cu amestec carburant sau aer i evacuarea gazelor de ardere
din cilindrii motorului, ntr-o anumit ordine de lucru.
Sistemul de distribuie este alcatuit din trei parti:
- mecanismul care comand deschiderea i nchiderea periodic a orificiilor de admisiune i
evacuare ale cilindrilor;
- colectorul de gaze care distribuie i transport gazele proaspete ntre cilindrii motorului i
colecteaz gazele de ardere din cilindrii, transportandu-le n atmosfer;
- amortizorul de zgomot.
Dupa tipul motorului, distribuia poate fi pentru motoare n patru i doi timpi.
Motoarele n patru timpi utilizeaz mecanismul de distribuie cu supape. Cele n doi timpi, n
general, nu au supape, ci ferestre n cilindri, care sunt deschise i inchise prin deplasarea
pistonului de o forma special (cu deflector) este asa-zisa distribuie prin lumini. Unele
motoare n doi timpi, n special cele cu aprindere prin compresie au numai supape de admisie
sau numai de evacuare.
Dupa poziia supapelor, motoarele n patru timpi pot avea mecanisme de distribuie cu:
- supape laterale la care supapele sunt plasate n blocul motor; sistemul nu se mai foloseste
avand multiple dezavantaje;
- supape n cap unde supapele sunt montate n chiulasa deasupra pistonului ;
- mixt(Rover), supapele fiind montate n bloc i n chiulas.
Arborele cu came se monteaz n carter sau pe chiulas. De aceea, distribuia din acest punct
de vedere este:
- cu arbore cu came n carter-cel mai rspandit (motoarele D 795-05,D 2156 HMN 8,ARO240,DACIA etc.);
- cu arbore cu came montat pe chiulas, supapele fiind comandate prin culbutori(Lada 1200,
Lada 1500, Fiat 1600, Mercedes-Benz, etc.). La acest sistem, supapele sunt aezate nclinat,
ceea ce micoreaz uzura capetelor lor, iar la tipurile la care se folosesc culbutori cu role se
micoreaza mult uzura; arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un lan dublu,
cu ntinztor;
- cu arbore cu came pe chiulas, ce comand direct supapele (prin traversa sau langheta),
sistem simplu dar care necesita o bun etanare a contactului supapa-ghid pentru a evita
patrunderea uleiului n camera de ardere (deci consum mrit, cocsare de segmeni, gomarea
supapelor, sau ancrasarea bujiilor).
La PMI exista un moment n care supapele de admisie i evacuare sunt deschise, cu
acelasi unghi, numit ncrucisarea(suprapunerea) supapelor. Efectele acestui fenomen are
urmari pozitive ca : mbunatairea umplerii camerei de ardere, rcirea zonelor calde, atenuarea
efectului detonaiilor, scderea consumului de combustibil, creterea puterii motorului.
Elementele componente ale mecanismului de distributie prin supape
Mecanismul de distribuie prin supape se compune din: comanda distributiei 1, 2, 3, arborele
cu came 4, tachetul 6, tija impingatoare 7, culbutorul 8, supapele 16 si 17 (cu ghidurile lor) si
arcurile supapelor 19.
Functionarea : Arborele cu came 4, antrenat de comanda distribuiei 1, 2, 3, transmite
micarea supapei 16 pentru deschiderea ei prin intermediul tachetului 6, tijei impingatoare 7 i
culbutorului 8. Dupa trecerea camei supapa se reaseaz pe scaunul ei datorita arcurilor 18.
Astfel, miscarea de rotatie a arborelui cu came se transforma in miscare de translatie a
supapei, periodic.

Fig.1 Mecanismul de distribuie al motorului D797-05

Defecte care apar in exploatare
Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, functionarea neregulata a
motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda distributiei, batai
ale culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii scamelor de
la arborele cu came, functionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de
evacuare, gruparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului supapei, ruperea
supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.
Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate sau a lantului
de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv auditiv) in zona
anterioara a motorului.
Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti(rata din textolit de pe arborele
cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea numai a pinionului defect,
zgomotul se mentine.
Uzura lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi dinti de pe
pinioane(deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al motorului, sau
poate sari de pe rotile dintate si motorul se opreste).Remedierea consta in inlocuirea lantului
si pinioanelor distributiei.
Bataile culbutorilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de frecventa
inalta(ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari ; motorul functioneaza
neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor
sau supapelor. Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin
simpla ascultare cu urechea.

Remedierea consta in reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cand sunt uzuri ale unora
dintre suprafetele din contact acestea se rectifica cu piatra abraziva, mentinand profilul initial
(mai ales la capul culbutorului).
Tachetii uzati si alezajele lor marite, provoaca jocuri anormale si deci, batai. Cauzele pot fi :
ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilor care nu se mai rotesc. Depistarea
zgomotelor se face in zona de mijloc a motorului prin ascultare cu stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual busindu-le)
iar cele amovibile se inlocuiesc.
Functionarea neregulata, uneori cu zgomot a motorului este indeosebi urmarea uzurii
inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul
functioneaza neregulat datorita uzurii camelor. Acestea pot fi controlate numai prin
demontarea culbutorilor si asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija
impingatoare, masurand cursa la fiecare in parte in timp ce se roteste arborele cotit cu
manivela. Cand diferentele dintre citirele maxime ce corespund varfurilor camelor de acelasi
fel(admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8 1 mm, uzura lor este accentuata si se impune
inlocuirea arborelui cu came.
Functionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de evacuare are loc cand jocul
termic dintre supape a fost reglat la o valoare prea mica, supapele nu se inchid si apar scapari
de gaze si flacari cu rateuri in carburator(pentru supapele de admisie) sau la esapament
(pentru cele de evacuare).Ca urmare, talerele supapelor se ard iar scaunele de supapa se pot
fisura. Cand la ralanti motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza, chiar daca jocul
termic a fost corect reglat.
Remedierea consta in primul caz, in reglarea jocului dintre culbutori si supape, corect, iar
daca urmarile sunt mai grave(supapele arse sau scaunele fisurate) se inlocuiesc, rodandu-le
pentru etansare(inchidere perfecta).
Daca neetansarea supapelor este cauza functionarii neregulate a motorului, atunci se
demoteaza ansamblul chiulasei si se face rodarea lor cu pasta, pana se reface etanseitatea.
Griparea sau blocarea supapei provoaca functionarea neregulata a motorului si chiar oprirea
lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in colectorul de admisie sau evacuare(dupa felul
supapei gripate).Depistarea anomaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor
(MAC) si se roteste arborele cotit cu demarorul ; dupa suieratul ce se aude in colectorul de
admisie sau evacuare se determina felul supapei blocate. Defectiunea poate fi determinata si
cu ajutorul compresometrului sau a semnalizatorului acustic.
Cauzele griparii sunt :jocul prea mic dintre supapa si ghidul ei, sau a jocului termic
necorespunzator, depuneri de calamina pe tija supapei si pe ghidaj(ca urmare a uleiului
necorespunzator, sau pierderilor de compresiei).
Remedierea consta in refacerea jocurilor normale la supapele defecte, pe parcursul drumului
sau in atelier.
Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzata de jocul termic prea mic al
supapei,jocului prea mare in ghidul ei, ceea ce face ca suprapunerea pe scaun sa nu mai fie
corespunzatoare si talerul supapei sa se deformeze si chiar sa se arda. Remedierea consta in
refacerea jocurilor normale, iar ghidurile supapelor uzate se inlocuiesc.
Ruperea supapei. Este un defect deosebit de grav pentru ca poate produce avarii prin
spargerea chiulasei, cilindrului, blocului motor si chiar incovoierea bielei si arborelui cotit.
Este o defectiune mai rar intalnita si poate fi provocata de arderea supapei, cand motorul
functioneaza pe timp indelungat cu jocul termic prea mic, sau oboselii materialului, coroziunii
sau prelucrarii.
Remedierea se face inca din faza cand se impune verificarea si reglarea jocului termic, care,
daca n-a fost refacut la timp, se poate arde supapa.

Defectiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se executa in atelier. Daca s-a
ajuns la ruperea ei, moptorul trebuie oprit imediat pentru ca poate provoca avarii si atunci
remedierea devine laborioasa si costisitoare.
Deformarea sau ruperea arcului supapei este provocata in general din cauza materialului
sau tratamentului termic necorespunzator, dar si datorita functionarii prea indelungate, ceea
ce-i micsoreaza elasticitatea, iar motorul manifesta intreruperi ; arcul se mai poate rupe si din
cauza lovirii la montaj sau a coroziunii. Ruperea arcului poate duce la caderea supapei in
cilindru si spargerea pistonului de aceea motorul trebuie oprit imediat pentru a nu se produce
avarii mai grave.
Remedierea defectiunii se face prin introducerea unei saibe intre cele doua bucati de arc rupt.
Apoi se inlocuieste arcul in atelier fara demontarea chiulasei, mentinand supapa pe locas cu
dispozitivul special cu cioc, introdus in locul bujiei.
Cand supapa arte doua arcuri(D 797-05, D 21576-HMN 8), chiar daca se rupe unul dintre ele,
ramane celalalt sa mentina supapa, dar se impune, inlocuirea ulterioara a celui defect.