Cresterea rezistentei electrice datorita efectului pelicular de refulare a
curentului alternatiy in folia conductoare a infasurarii de joasa fensiune a
‘transformatoarelor de putere
Caleul in MathCAD, ing, Codvut Chivalescu
Bobinarca eu conductor folic micsorcaza manopera si nu cer locul suplimentar pentru
spira de capal, Miezul magnetic nu trebuie merit fata de bobinarea cu conductoare in parale!,
‘mai alos slsturate, Acoste avantaje trebuie comparate cantitativ cu costul cresterii sectiunii
conductorului pentru aceeasi incalzire.
‘In infasurarea 1 densitatea de curent este uniforma si cunoscuta, iar in infasurarea 2
este necunoscuta cu exceptia yalorii integrale in intreaga sectiune (solenatia totala este
cunoscuta in bobinajul 2 si egala cu solenatia din bobinajul 1, daca se neglijeaza solenatia de
‘magnetizare).
£ >.
h k
2 ° -
1 2
che
B pozitiv
Infasurarea 2, de langa coloana miezului (magnetic) este bobinata cu folie
(conductoare).
Imaginea 4 a infasurarii primare 1 (de tensiune mare) si imaginea 3 a infasurarii
secundare 2 (de joasa tensiune, bobinata cu folie) inlocuiese influenta coloanei de fier
proxime (permit studiul in aceasta structura echivalenta). Tensiunea pe conturul ABCD este data de viteza de variatie a fluxului magnetic
altemativ prin suprafata Sanco, care se sprijina pe acest contur:
Repartizarea neuniforma a densitatii de curent se produce datorita componentei
(radiale) transversale (B) a inductiei (magnetice).
Prin legea lui Ohm: J = E se substituie campul electric si se evidentiaza ca variatia
densitatii de curent este determinata de integrala inductiei radiale (transversala) dupa directia
axiala a foliei
Pla) JO}-L=-jof LBE ME; I(x)-JO)= Ss fa@ag ay
° 0
Marginea AB a foliei este considerata referinta geometrica de calcul.
S-a reprezentat bobinajul cu folia desfasurata, unde B(@ este inductia la o inaltime
axiala ¢ in infasurarea 2 (din folie) datorita solenatiei din ambele infasurari.
Inductia (sensul pozitiv este figurat cu sageata) este generata de infasurarile propriu-
zise 1 si 2 si de imaginile 4 respectiv 3:
4
BE) = YB)
=]
Integrala campului dat de infasurarea | in folia infasurarii 2 are echivalentul:
t NI
Jags =" flee)
i I
unde f(x,g) rezulta conform anexei de calcul. Integrala campului dat de imaginea 4 a infasurarii 1 in folia infasurarii 2, rezulta
(conform anexei):
faaeag = 4 ficx,g +20)
° daly
Integrala campului produs de infasurarea 1 si de imaginea 4 a ei in infasurarea 2 (in
folie) rezulta prin sumare:
Jerer+s.cnme -42F icy fle.g+20} 487 F00) @
Observatie: f,(x,g+2c) a fost notata f4(x) in software-ul din breviarul de calcul.
Campul produs de solenatia proprie infasurarii 2 (in folie) si de solenatia imaginii
proprii3, in infasurarea 2 este (conform anexei) de forma:
x &
[x06)+ By yg = - 42 fren K smd 8)
°
70
Aceste doua campuri partiale sunt de sens contrar campurilor B, si By
K(x) = K2(,9)+K3(4,7) este o fimetie rezultata in urma integrarii campului
(anexa).
Ecuatia (1) devine:
t NI
JC)—1O) = Ja] JDK dF Es o
0
unde: a = ; @ ~pulsatia, 4, - permeabilitatea in conductor,
imp
/p - fezistivitatea conductorului la temperatura de referinta a clasei de izolatie.
Integrala densitatii de curent neuniforma J(n), in infasurarea 2 (in folie), este solenatia:
A
ND
JJnan=7— ©)
5 a
In ecuatia (4) autorul [1] a substituit = din (5) sia prezentat forma:
bh
h
I@)-JO)= ja] JK) fan ©)
a Autorul [1] arata ca ecuatia integrala (6) este de tipul Fredholm si poate fi rezolvata
‘numeric impartind inaltimea infasurarii inn interval egale de marime
(+h
Astfel, cu 2;41 =
JG) - 1650) = JB Sm ARES. m4)— FDO) o
&
unde MW; este marimea asociata formulei numerice de integrare.
‘Avem n ecuatii pentru cele n-+/ necunoscute J(x), 0 x, in functia K(x,7)=Kz(x,7)+K3(x,7) si situatia substitutiei
areg(2) F—arctgtu) sia substitu arcigx=arccig+ pentru care trebuie verificate
u x
domeniile de valabilitate,
3) Densitatile de curent obtinute ca marimi complexe au partea imaginara cu cel putin
un ordin de marime mai mic decat partea reala, pot fi considerate in faza si au fost evaluate in
modul (valoare absoluta) pentru calculul factorului de crestere a rezistentei in curent
alternatiy
h
4) Integrala densitatii patratice de curent [J7(x)dx (ecuatia (8) care da cresterea
o
rezistentei in c.a.) a fost evaluata pentru o variatie liniara J(x) intre 2 valori consecutive:
F Poop en? +l bleu!)
Coneluzii
Se prezinta sofware-ul realizat in MathCAD si rezultaful calculului (rezistenta creste
de 1,027 ori) comparativ cu valoarea 1,046 obtinuta de autorul [1] din bibliografie in anul
1969.
Se ofera un instrument de calcul, proiectantilor de transformatoare la frecventa mai
‘mare ca a retelei industriale Aplicatie: A fost necesara calcularea cresterii rezistentei foliei secundarului pentru un
transformator trifazat in aer de 400 Hz [TTA 23 kVA (200V/22,2¥)] de alimentare a
redresorului de demarare a avioanelor la sol cu 1700 A c.c. pe durata de 30s. Densitatea de
Curent continuu“ este 1 A/mm? desi posibilitatile de disipare a caldurii permit 3,7 A/mm’.
Calculul a permis concluzia ca aceasta rezerva a fost prevazuta de firma Houchin - Anglia
pentru regimul tranzitoriu cu fortare in curent, nu pentru cresterea rezistentei la 400 Hz, care
este de numai 1,0388 ori.
Economia de manopera la bobinare si de greutate (cost al miezului de tole, datorita
climinarii spirei de capat) obtinute la bobinarea cu folie intrece cheltuiala cu marirea sectiunii
foliei ceruta de incalzire la acest transformator de 400 Hz.
Bibliografie
[1] Mulineux, PROC IEE Vol 116, No 1, JANUARY 1969 ANEXA.
‘Campul magnetic este produs de curent:
far = | 7d
roo
Curentul elementar JdA produce, la distanta d campul magnetic 2m/H =
dA
componenta radiala (transversala) H, PF cooy si componenta radiala a inductiei (in
md
2f da .
material conductor nemagnetic) B= 40-17 —.5 unde b este distanta pe directa AD
(axiala) a bobinei.
[8g ‘Valoarea densitatii de curent (neuniforma) este determinata de
o
aceste 4 integrale ale inductiei (r= 1... 4).
r=1 Campul magnetic radial produs de infasurarea 1 in folia infasurarii 2
h
yNE g-0
B= 2 | (3-2 ama
ee aay Wega
2 4a
MI} = F# _ 26-n)
BGs = en it ) = Ho 7G) —andtae
Im ioe oan |i) 1S Gap ole SF
2
fisg)= [ou, g-4)-on.g+ |
h
(x,y) = ying? +42)—xin(y? +22) —(h—apinly? + (ha)? fe
+ Vv 0-9) oc "2 ] 02 ~Preate 2)? Prec 4) -y?
y
r=4 Substituind g+2c in loc de g obtinem rezultatul pentru Bs,
r=2 Pentru infasurarea 2 cu folie
ho hih
2 Jone=)
By(@)=- 4.2 LOE — angie
MO by dy oor
Jeacenas= =-2 ai JMKa(x.ndn
K3(x,0) e Bd on?) bo Bale | Enns
wide hw
x
2 r=3 Calculul pentru Bs
2 2sOMé-0)
J
E-ny +20+69 mail
A
--
ByG)=—22 J
0 ce
; ae
Jesters = 42 f enydnf 2 arccrg| $= 2
0 0 0 2c,
A
=
ear f JODK 3,47
Kym = onae+2)—Wenae— 2
ke
‘Wess y) = Ape —narcarg Eat oly? +he-n?) -2rmrece )- yin? +n?)
Pentru n = 4 intervale egale de impartire a inaltimii foliei se prezinta integrarea numerica prin
suma de trapeze a ecuatiei Fredholm,
= 0; 0,25; 0,54; 0,15h; h
0,5-J(0)+J(O,25h) +J(0,5h)+J(0,75h) + 0,5-J(h)= a ecuatia (n+)
Setul de n ecuatii cu (n+1) necunoscute
[0,5-K(x,,0)|7(0) +[K(x,,0,25h)]7(0,25h) +
Fea) Jea)= sa} EKCs, 05M VCOSH) +1 KC, 0.73 VO7SH) +} Ja TES)
+05-[K@,,MVO) Pentru I
S-ar putea să vă placă și
- Ghid de Conversatie FrancezaDocument1 paginăGhid de Conversatie Francezaana_30Încă nu există evaluări
- Legislatie Gradul II 2013Document46 paginiLegislatie Gradul II 2013stevebensonÎncă nu există evaluări
- Reglementari Tehnice Gradul IIDocument20 paginiReglementari Tehnice Gradul IIstevebenson100% (1)
- Ssisudmunteniarev61 0 PDFDocument572 paginiSsisudmunteniarev61 0 PDFstevebensonÎncă nu există evaluări
- Solutii de Automatizari Industriale Utilizand Automatele Programabile TwidoDocument27 paginiSolutii de Automatizari Industriale Utilizand Automatele Programabile TwidostevebensonÎncă nu există evaluări
