Sunteți pe pagina 1din 13
Cresterea rezistentei electrice datorita efectului pelicular de refulare a curentului alternatiy in folia conductoare a infasurarii de joasa fensiune a ‘transformatoarelor de putere Caleul in MathCAD, ing, Codvut Chivalescu Bobinarca eu conductor folic micsorcaza manopera si nu cer locul suplimentar pentru spira de capal, Miezul magnetic nu trebuie merit fata de bobinarea cu conductoare in parale!, ‘mai alos slsturate, Acoste avantaje trebuie comparate cantitativ cu costul cresterii sectiunii conductorului pentru aceeasi incalzire. ‘In infasurarea 1 densitatea de curent este uniforma si cunoscuta, iar in infasurarea 2 este necunoscuta cu exceptia yalorii integrale in intreaga sectiune (solenatia totala este cunoscuta in bobinajul 2 si egala cu solenatia din bobinajul 1, daca se neglijeaza solenatia de ‘magnetizare). £ >. h k 2 ° - 1 2 che B pozitiv Infasurarea 2, de langa coloana miezului (magnetic) este bobinata cu folie (conductoare). Imaginea 4 a infasurarii primare 1 (de tensiune mare) si imaginea 3 a infasurarii secundare 2 (de joasa tensiune, bobinata cu folie) inlocuiese influenta coloanei de fier proxime (permit studiul in aceasta structura echivalenta). Tensiunea pe conturul ABCD este data de viteza de variatie a fluxului magnetic altemativ prin suprafata Sanco, care se sprijina pe acest contur: Repartizarea neuniforma a densitatii de curent se produce datorita componentei (radiale) transversale (B) a inductiei (magnetice). Prin legea lui Ohm: J = E se substituie campul electric si se evidentiaza ca variatia densitatii de curent este determinata de integrala inductiei radiale (transversala) dupa directia axiala a foliei Pla) JO}-L=-jof LBE ME; I(x)-JO)= Ss fa@ag ay ° 0 Marginea AB a foliei este considerata referinta geometrica de calcul. S-a reprezentat bobinajul cu folia desfasurata, unde B(@ este inductia la o inaltime axiala ¢ in infasurarea 2 (din folie) datorita solenatiei din ambele infasurari. Inductia (sensul pozitiv este figurat cu sageata) este generata de infasurarile propriu- zise 1 si 2 si de imaginile 4 respectiv 3: 4 BE) = YB) =] Integrala campului dat de infasurarea | in folia infasurarii 2 are echivalentul: t NI Jags =" flee) i I unde f(x,g) rezulta conform anexei de calcul. Integrala campului dat de imaginea 4 a infasurarii 1 in folia infasurarii 2, rezulta (conform anexei): faaeag = 4 ficx,g +20) ° daly Integrala campului produs de infasurarea 1 si de imaginea 4 a ei in infasurarea 2 (in folie) rezulta prin sumare: Jerer+s.cnme -42F icy fle.g+20} 487 F00) @ Observatie: f,(x,g+2c) a fost notata f4(x) in software-ul din breviarul de calcul. Campul produs de solenatia proprie infasurarii 2 (in folie) si de solenatia imaginii proprii3, in infasurarea 2 este (conform anexei) de forma: x & [x06)+ By yg = - 42 fren K smd 8) ° 70 Aceste doua campuri partiale sunt de sens contrar campurilor B, si By K(x) = K2(,9)+K3(4,7) este o fimetie rezultata in urma integrarii campului (anexa). Ecuatia (1) devine: t NI JC)—1O) = Ja] JDK dF Es o 0 unde: a = ; @ ~pulsatia, 4, - permeabilitatea in conductor, imp /p - fezistivitatea conductorului la temperatura de referinta a clasei de izolatie. Integrala densitatii de curent neuniforma J(n), in infasurarea 2 (in folie), este solenatia: A ND JJnan=7— ©) 5 a In ecuatia (4) autorul [1] a substituit = din (5) sia prezentat forma: bh h I@)-JO)= ja] JK) fan ©) a Autorul [1] arata ca ecuatia integrala (6) este de tipul Fredholm si poate fi rezolvata ‘numeric impartind inaltimea infasurarii inn interval egale de marime (+h Astfel, cu 2;41 = JG) - 1650) = JB Sm ARES. m4)— FDO) o & unde MW; este marimea asociata formulei numerice de integrare. ‘Avem n ecuatii pentru cele n-+/ necunoscute J(x), 0 x, in functia K(x,7)=Kz(x,7)+K3(x,7) si situatia substitutiei areg(2) F—arctgtu) sia substitu arcigx=arccig+ pentru care trebuie verificate u x domeniile de valabilitate, 3) Densitatile de curent obtinute ca marimi complexe au partea imaginara cu cel putin un ordin de marime mai mic decat partea reala, pot fi considerate in faza si au fost evaluate in modul (valoare absoluta) pentru calculul factorului de crestere a rezistentei in curent alternatiy h 4) Integrala densitatii patratice de curent [J7(x)dx (ecuatia (8) care da cresterea o rezistentei in c.a.) a fost evaluata pentru o variatie liniara J(x) intre 2 valori consecutive: F Poop en? +l bleu!) Coneluzii Se prezinta sofware-ul realizat in MathCAD si rezultaful calculului (rezistenta creste de 1,027 ori) comparativ cu valoarea 1,046 obtinuta de autorul [1] din bibliografie in anul 1969. Se ofera un instrument de calcul, proiectantilor de transformatoare la frecventa mai ‘mare ca a retelei industriale Aplicatie: A fost necesara calcularea cresterii rezistentei foliei secundarului pentru un transformator trifazat in aer de 400 Hz [TTA 23 kVA (200V/22,2¥)] de alimentare a redresorului de demarare a avioanelor la sol cu 1700 A c.c. pe durata de 30s. Densitatea de Curent continuu“ este 1 A/mm? desi posibilitatile de disipare a caldurii permit 3,7 A/mm’. Calculul a permis concluzia ca aceasta rezerva a fost prevazuta de firma Houchin - Anglia pentru regimul tranzitoriu cu fortare in curent, nu pentru cresterea rezistentei la 400 Hz, care este de numai 1,0388 ori. Economia de manopera la bobinare si de greutate (cost al miezului de tole, datorita climinarii spirei de capat) obtinute la bobinarea cu folie intrece cheltuiala cu marirea sectiunii foliei ceruta de incalzire la acest transformator de 400 Hz. Bibliografie [1] Mulineux, PROC IEE Vol 116, No 1, JANUARY 1969 ANEXA. ‘Campul magnetic este produs de curent: far = | 7d roo Curentul elementar JdA produce, la distanta d campul magnetic 2m/H = dA componenta radiala (transversala) H, PF cooy si componenta radiala a inductiei (in md 2f da . material conductor nemagnetic) B= 40-17 —.5 unde b este distanta pe directa AD (axiala) a bobinei. [8g ‘Valoarea densitatii de curent (neuniforma) este determinata de o aceste 4 integrale ale inductiei (r= 1... 4). r=1 Campul magnetic radial produs de infasurarea 1 in folia infasurarii 2 h yNE g-0 B= 2 | (3-2 ama ee aay Wega 2 4a MI} = F# _ 26-n) BGs = en it ) = Ho 7G) —andtae Im ioe oan |i) 1S Gap ole SF 2 fisg)= [ou, g-4)-on.g+ | h (x,y) = ying? +42)—xin(y? +22) —(h—apinly? + (ha)? fe + Vv 0-9) oc "2 ] 02 ~Preate 2)? Prec 4) -y? y r=4 Substituind g+2c in loc de g obtinem rezultatul pentru Bs, r=2 Pentru infasurarea 2 cu folie ho hih 2 Jone=) By(@)=- 4.2 LOE — angie MO by dy oor Jeacenas= =-2 ai JMKa(x.ndn K3(x,0) e Bd on?) bo Bale | Enns wide hw x 2 r=3 Calculul pentru Bs 2 2sOMé-0) J E-ny +20+69 mail A -- ByG)=—22 J 0 ce ; ae Jesters = 42 f enydnf 2 arccrg| $= 2 0 0 0 2c, A = ear f JODK 3,47 Kym = onae+2)—Wenae— 2 ke ‘Wess y) = Ape —narcarg Eat oly? +he-n?) -2rmrece )- yin? +n?) Pentru n = 4 intervale egale de impartire a inaltimii foliei se prezinta integrarea numerica prin suma de trapeze a ecuatiei Fredholm, = 0; 0,25; 0,54; 0,15h; h 0,5-J(0)+J(O,25h) +J(0,5h)+J(0,75h) + 0,5-J(h)= a ecuatia (n+) Setul de n ecuatii cu (n+1) necunoscute [0,5-K(x,,0)|7(0) +[K(x,,0,25h)]7(0,25h) + Fea) Jea)= sa} EKCs, 05M VCOSH) +1 KC, 0.73 VO7SH) +} Ja TES) +05-[K@,,MVO) Pentru I