Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autisti
Autisti
Autisti
Generalitati
Autismul este o tulburare a creierului care interfera adesea cu abilitatea de a comunica si de a
relationa cu cei din jur.
Semnele autismului se dezvolta aproape indotdeauna inaintea implinirii varstei de 3 ani, desi
aceasta afectiune este uneori diagnosticata abia mai tarziu.
In mod tipic, parintii devin ingrijorati atunci cand observa ca fiul/fiica lor nu incepe sa vorbeasca
su nu raspunde sau nu interactioneaza ca si ceilalti copii de aceeasi varsta.
De regula, copiii cu autism nu au o dezvoltare normala a vorbirii si pot sa "para" surzi, desi testele
de audiometrie sunt normale.
Autismul afecteaza modul in care copilul percepe si proceseaza informatia senzoriala.
Severitatea autismului variaza. Unii au nevoie de un insotitor in aproape toate domeniile vietii lor
cotidiene, in timp ce altii pot fi capabili sa functioneze la un nivel foarte ridicat si pot chiar sa
mearga la o scoala normala.
Desi aceasta afectiune dureaza toata viata si determina diferite grade de izolare sociala,
tratamentul poate aduce o ameliorare semnificativa in viata persoanelor cu autism.
Diagnosticarea din timp si tratamentul adecvat au dus la cresterea numarului de persoane cu
autism care sunt capabile sa traiasca independent atunci cand ajung la varsta adulta.
Cuprins
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Investigatii
6. Tratament
7. Profilaxie
CauzeSus
Autismul pare a avea o agregare familiala, sugerand existenta unui factor genetic. Deoarece
persoanele cu autism pot avea o multitidine de manifestari, variind de la individ la individ, oamenii
de stiinta cred ca ca sunt implicate mai multe gene.
Cercetarile care sunt in derulare au ca scop identificarea acestor gene.
Unii experti considera, de asemenea, ca factori de mediu pot avea un rol in aparitia autismului si,
desi, ei au studiat mai multi astfel de factori, printre care ar fi vaccinurile, nu au gasit pana in
prezent o cauza clara.
Cercetarile imagistice ale creierului persoanelor cu autism au identificat anomalii in anumite zone
cerebrale, inclusiv in acelea responsabile de emotie si de relationarea sociala.
Alte studii sugereaza ca persoanele cu autism au niveluri crescute ale neurotransmitatorului
numit serotonina, o substanta chimica care trimite mesaje in interiorul creierului.
Totusi, aceste studii sunt preliminare si in prezent se desfasoara cercetari pentru a se explica
modul de afectare a creierului in autism.
SimptomeSus
Simptome principale
Severitatea simptomelor variaza semnificativ de la o persoana la alta. Totusi, toate persoanele cu
autism au anumite simptome principale in urmatoarele domenii:
Interactiuni sociale si relatii interpersonale. Simptomele pot fi:
- probleme semnificative in dezvoltarea abilitatilor de comunicare nonverbala, cum ar fi privirea
terapeutice la domiciliu.
La celalalt capat al spectrului tulburarii autiste, adultii cu autism inalt functional au adeseori
succes in profesia lor si pot trai independent, desi in mod tipic ei continua sa aiba unele dificultati
in relationarea cu ceilalti oameni. Aceste persoane au, de obicei, o inteligenta medie sau peste
medie.
Alte simptome
Aproximativ 10% din persoanele cu autism au anumite forme de abilitati savante, talente
deosebite, speciale, dar limitate, cum ar fi memorizarea unor liste, calcularea datelor
calendaristice, desenul sau talent muzical.
Multe persoane cu autism au perceptii senzoriale neobisnuite. De exemplu, ei pot descrie o
atingere usoara ca fiind dureroasa sau apasarea profunda o pot percepe ca fiind o senzatie
linistitoare. Altii pot sa nu simta deloc durerea. Unii pot avea preferinte sau din contra repulsii
puternice fata de unele alimente si preocupari nefiresti.
Alte afectiuni
Autismul este unul din cele cateva tipuri de tulburari pervazive de dezvoltare , denumite si
tulburari de spectru autist. Nu este un fapt neobisnuit ca autismul sa fie confundat cu alte tulburari
pervazive de dezvoltare, cum ar fi tulburarea sau sindromul Asperger sau sa aiba simptome din
celelalte tulburari.
O afectiune similara este denumita tulburarea pervaziva de dezvoltare - fara alta specificare.
Aceasta se diagnosticheaza in cazul in care copiii au comportamente asemanatoare, dar nu
indeplinesc criteriile pentru autism. In plus, alte afectiuni cu simptome similare pot sa se asocieze
cu autismul.
DiagnosticSus
Toti profesionistii, care lucreaza in domeniul medical si care vad copii de toate varstele cu ocazia
consulturilor regulate pe care le fac, trebuie sa urmareasca daca apar semne precoce ale
tulburarilor de dezvoltare. Testele de screening ale dezvoltarii, cum ar fi chestionarul pe varste si
pe etape de dezvoltare a copilului, pot fi de ajutor la evaluarea comportamentului.
In cazul in care sunt descoperite urmatoarele semne evidente ale intarzierii in dezvoltare, copilul
trebuie evaluat imediat de un specialist:
- nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la varsta de 12 luni
- nu spune cuvinte simple pana la 16 luni
- nu spune spontan propozitii de 2 cuvinte pana la varsta de 24 luni, cu exceptia celor pe care le
repeta dupa ce au fost rostite de alte persoane (ecolalie)
- orice pierdere a achizitiei limbajului sau abilitatilor sociale la orice varsta.
In cazul in care nu sunt semne evidente de intarziere in dezvoltare sau nu sunt rezultate
anormale la testele de screening, majoritatea copiilor nu necesita o evaluare ulterioara pana la
data consultarii urmatoare.
Totusi, copiii care au o ruda apropiata cu autism trebuie monitorizati indeaproape, deoarece ei au
un risc crescut de a avea autism si alte probleme de dezvoltare.
In plus fata de evaluarea in timpul consulturilor periodice ale starii de sanatate, acesti copii pot fi
supusi unor teste pentru intarzierile in dezvoltare, tulburarile de invatare, deficitul in abilitatile de
socializare si orice alte simptome care ar putea sugera prezenta anxietatii sau depresiei.
Daca se dezvolta tulburari in socializare, de invatare sau comportamentale la o persoana,
indiferent in ce moment apar sau la ce varsta, acea persoana trebuie evaluata de un specialist psihiatru sau psiholg.
InvestigatiiSus
Se recomanda efectuarea screening-ului copiilor pentru identificarea autismului, cu ocazia
consultatiilor efectuate regulat, conform programelor de monitorizare a sanatatii copiilor. Aceasta
politica ii ajuta pe medici sa identifice semnele de autism intr-un stadiu timpuriu al evolutiei.
Diagnosticarea si tratarea din timp pot ajuta copilul sa-si atinga potentialul sau maxim.
In cazul in care se recunoaste prezenta unei intarzieri in dezvoltare la un copil, testarile ulterioare
il pot ajuta pe psihiatru sa determine daca aceasta problema este legata de autism, de alta
tulburare pervaziva de dezvoltare sau de o afectiune cu simptome similare, cum ar fi intarzierea
in dezvoltarea limbajului sau tulburarea de personalitate de tip evitant.
Persoanele specializate in recunoasterea problemelor developmentale (de dezvoltare a copilului)
sunt:
- medicul pediatru
- psihiatrul (medicul specializat in psihiatria copilului si adolescentului)
- logopedul
Acestia pot face testari suplimentare.
Evaluarea comportamentala
Profesionistii din domeniu pot folosi o serie de ghiduri si de chestionare pentru a putea determina
tipul specific de intarziere in dezvoltare la copilul respectiv. Acestea cuprind:
- istoricul medical. In timpul efectuarii interviului despre istoricul medical, psihiatrul pune intrebari
generale in legatura cu dezvoltarea copilului, ca de exemplu, daca ea sau el arata cu degetul
parintilor diferite obiecte.
Copiii mici cu autism, adeseori, arata spre obiectele pe care le doresc, dar nu arata parintilor clar
un obiect anume si apoi nu verifica sa vada daca parintii se uita la obiectul pe care ei l-au indicat.
- ghiduri de diagnostic pentru autism. Aceste ghiduri contin criteriile principale de evaluare a
autismului si au fost stabilite de specialisti. Ele sunt concepute pentru copii cu varsta de 3 ani sau
mai mult.
- alte chestionare despre comportament. Teste suplimentare de diagnostic se pot aplica la copiii
mai mici de 3 ani.
- observatiile clinice. Psihiatrul poate dori sa observe copilul cu intarziere in dezvoltare in situatii
diferite. Parintii pot fi intrebati daca anumite comportamente sunt obisnuite la copilul lor in acele
circumstante.
- teste de evaluare a dezvoltarii si a inteligentei
- se recomanda testele de evaluare a intarzierii in dezvoltare a copilului si cum afecteaza
capacitatea lui sau ei de a gandi si de a lua decizii
- evaluare somatica
- examene de laborator. Alte teste pot fi utilizate pentru a se determina daca poate fi vorba de o
cauza fizica care ar putea da aceste simptome.
Aceste teste includ:
- examinarea fizica, inclusiv masurarea circumferintei capului, greutatii si inaltimii, pentru a se
determina daca acel copil are o crestere normala
- teste de audiometrie, pentru a se determina daca afectiuni din sfera ORL (probleme de auz) pot
fi cauza intarzierii in dezvoltare, in special daca sunt prezente afectarea abilitatilor sociale si
folosirea limbajului.
- teste pentru identificarea unei intoxicatii cu plumb, in special daca este prezenta pica (in care o
persoana consuma substante care nu sunt comestibile, cum ar fi pamant sau stropi de vopsea
veche). Copiii cu intarziere in dezvoltare continua sa bage in gura diverse obiecte, in timp ce
acest stadiu este depasit de copiii cu dezvoltare normala. Acest obicei poate duce la intoxicatia
cu plumb, care trebuie identificata si tratata cat mai curand posibil.
In anumite circumstante pot fi facute teste de laborator suplimentare. Aceste teste sunt:
- analiza cromozomiala, care poate fi facuta in cazul in care copilul are intarziere mentala sau
daca exista cazuri de intarziere mentala in familie. De exemplu, sindromul cromozomului X fragil,
care determina o serie de probleme legate de inteligenta sub normal, precum si comportamente
autistic-like, poate fi identificat cu ajutorul acestei analize.
- o electroencefalograma (EEG), care se recomanda daca exista manifestari de
epilepsie/convulsii, precum un istoric de episoade in care copilul ramane cu privirea fixa sau daca
copilul revine la un comportament mai putin evoluat, pe care l-a avut anterior (regresie in
dezvoltare).
TratamentSus
Tratament - generalitati
Diagnosticarea si tratarea cat mai precoce il poate ajuta pe copilul cu autism sa se dezvolte la
potentialul sau maxim. Principalul obiectiv al tratamentului este imbunatatirea capacitatii generale
a copilului de a functiona.
Simptomele si manifestarile autismului se pot combina in multe feluri si pot fi variabile din punct
de vedere al severitatii. In plus, simptomele si manifestarile aceleiasi persoane se pot modifica in
cursul timpului.
Din aceste motive, strategiile de tratament sunt adaptate nevoilor fiecarei persoane in parte si
resurselor acelei familii. Totusi, in general, copiii cu autism raspund cel mai bine la tratamentul
bine structurat si specializat.
Un program care este structurat astfel incat sa ii ajute pe parinti si sa imbunatateasca aspectele
de comunicare, sociale, comportamentale, adaptative si de invatare ale vietii copilului este cel
mai eficient.
Se recomanda urmatoarele strategii pentru ajutarea unui copil in scopul imbunatatirii functionarii
generale si atingerii potentialului sau maxim.
Antrenamentul si managementul comportamentului. Foloseste intarirea pozitiva, autoajutorarea si
antrenamentul abilitatilor sociale, avand ca obiectiv imbunatatirea comportamentului si a
comunicarii.
In prezent exista mai multe tipuri de astfel de tratamente, cum ar fi:
- Analiza Aplicata a Comportamentului (ABA - Applied Behavioral Analysis)
- Tratamentul si Educarea Copiilor cu Autism si alte Tulburari de Comunicare Asemanatoare
(TEACCH - Treatment and Education of Autistic and Related Communication Handicapped
Children)
- si integrarea senzoriala
Terapii specializate. Aceste cuprind:
- logopedie
- terapie ocupationala
- fiziokinetoterapie
Cel mai frecvent, medicamentele sunt folosite pentru tratamentul afectiunilor asociate, cum ar fi :
- depresia
- anxietatea
- hiperactivitatea
- comportamentele de tip obsesiv-compulsiv
Medicul specialist in psihiatria copilului si adolescentului poate da indrumari in acest sens.
In mass-media si in alte surse de informare au circulat articole referitoare la terapiile alternative,
cum ar fi tratamentul cu secretina si antrenamentul de integrare auditiva. Atunci cand se ia in
considerare orice tip de tratament, este important sa se cunoasca sursa de informatie si sa se
certifice ca acele studii sunt fondate din punct de vedere stiintific. Relatarile unui succes
individual nu sunt dovezi suficiente pentru a se sustine folosirea pe scara larga a acelui
tratament. Se recomanda acordarea de atentie studiilor de mai mare amploare, bine controlate,
care pot avea valabilitate.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Parintii care au un copil cu autism trebuie sa aiba o abordare proactiva pentru a invata despre
aceasta afectiune si despre tratamentul ei, in timp ce vor colabora indeaprope cu persoanele
implicate in ingrijirea copilului. De asemenea, este necesar ca parintii sa aiba grija de ei insisi,
astfel incat sa poata face fata incercarilor la care sunt supusi avand un copil cu autism.
Autoeducarea parintilor despre autism
Parintii trebuie sa intrebe medicul psihiatru sau sa contacteze asociatiile care se ocupa de copiii
cu autism pentru a invata tratamentul autismului si pentru a invata cum sa se descurce cu
manifestarile copilului. S-a arata ca acest tip de antrenament reduce stresul membrilor familiei si
imbunatateste functionarea copilului.
Intelegerea afectiunii si cunoasterea ei, a expectatiilor posibile, este o parte importanta in
ajutarea copilului sa devina independent.
Este indicat ca parintii sa se informeze in legatura cu drepturile educationale ale copilului. Legile
asigura anumite drepturi pentru copiii cu handicap, inclusiv al celor cu autism.
In plus, sunt anumite asociatii care asigura suport copiilor cu autism si familiilor acestora. Parintii
sunt sfatuiti sa se intereseze si la serviciile de protectie a copilului.
Invatand despre autism, parintii pot fi, de asemenea, pregatiti pentru momentul in care copilul lor
ajunge la maturitate. Unii adulti cu autism pot trai "pe picioarele lor", pot munci si pot fi la fel de
independenti ca celelalte persoane de varsta lor. Altii au nevoie de un insotitor permanent.
Parintii sunt sfatuiti sa colaboreze cu alte persoane care sa ii ajute in ingrijirea copilului lor.
Comunicarea stransa cu alte persoane implicate in educarea si in ingrijirea copilului este de un
mare ajutor pentru membrii familiei. Cel mai bun tratament pentru copiii cu autism este o
abordare in echipa si aplicarea unui program bine structurat, in mod constant.
Fiecare persoana care este implicata trebuie sa lucreze impreuna cu celelalte persoane din
echipa pentru a urmari obiectivele acestea:
- educatie
- identificarea simptomelor autismului si a tulburarilor asociate si invatarea modalitatilor de a le
face fata
- comportamentul si interactiunile cu alte familii si cu copii de aceeasi varsta
- adaptarea la diferite medii
- invatarea abilitatilor sociale si de comunicare
Este importanta colaborarea indeaproape cu persoanele implicate in ingrijirea copilului. Este, de
asemenea, important ca psihiatrul sa isi faca timp sa discute cu parintii despre toate ingrijorarile
acestora.
Este important ca parintii sa aiba grija de ei insisi. Parintii sunt sfatuiti sa invete diverse modalitati
de a face fata tuturor emotiilor, temerilor si ingrijorarilor care apar atunci cand au in grija un copil
cu autism.
Provocarile de zi cu zi si cele pe termen lung la care sunt supusi cresc mult riscul parintilor si al
celorlalti copii din familie de a face depresie sau alte afectiuni legate de stres. Modalitatea in care
parintii fac fata acestor probleme ii influenteaza pe ceilalti membri din familie.
Este bine ca parintii sa aiba un hobby, sa viziteze alti prieteni si sa invete modalitati de relaxare.
Sa caute si sa accepte suport din partea altora.
Pe langa acestea, grupurile de terapie de suport pentru parinti si pentru alte rude apropiate sunt
adesea foarte utile; persoanele care participa la aceste grupuri pot beneficia adeseori de
experienta pe care altii o impartasesc.
De asemenea, medicul de psihiatrie pediatrica poate face consilierea parintilor sau a celorlalti
copii din familie, in cazul in care apar probleme in cursul vietii, alaturi de copilul cu autism.
ProfilaxieSus
Pana in prezent, expertii nu au gasit inca nici o metoda de a preveni autismul.
Au persistat mult timp ipoteze care au sustinut ideea unei asocieri intre autism si vaccinurile
facute in timpul copilariei. Totusi, numeroasele studii efectuate nu au reusit sa demonstreze clar
ca ar exista o legatura intre autism si vaccinul anti rubeola, oreion si rujeola (pojar). Daca se evita
imunizarea copiilor, acestia si altii din comunitatea in care ei traiesc vor fi supusi riscului de a face
boli severe, care pot duce la afectiuni serioase si chiar la deces.
Autism
Termenul de autism este folosit in sensul larg de tulburari din spectrul autismului. Atunci cand ne
referim la autism ca tulburare specifica din cadrul spectrului, folosim termenul autism clasic sau
tipic. Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologica si este considerata drept
una dintre cele mai severe tulburari neuropsihiatrice ale copilariei. Autismul este tulburarea
centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut sub numele de
spectrul tulburarilor autismului (autism - autistic spectrum disorders) sau de tulburari pervazive de
dezvoltare (pervasive developmental disorders), termenul oficial folosit in sistemele internationale
de clasificare (Diagnostic and Statistic Manual, DSM IV, International Classification of DiseasesICD 10). Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari clinice, presupuse a fi rezultatul
unor disfunctionalitati de dezvoltare multifactoriale ale sistemului nervos central sau genetice.
Cauze - Cauzele specifice sunt inca necunoscute. Tulburarea se manifesta in prima copilarie,
intre 1,6 si 3 ani. Nu poate fi diagnosticata la nastere pentru ca semnele (tiparele
comportamentale pe baza carora se face diagnosticarea) nu apar sau nu pot fi usor identificate
inainte de 18 luni. In ultimii ani cercetatorii recunosc tot mai mult faptul ca se pot observa anumiti
precursori ai acestor tipare comportamentale in etape de dezvoltare ale copilului mult mai
timpurii, numarul de instrumente care incearca sa detecteze autismul la varste mai mici de 18 luni
fiind si el in crestere. Uneori exista o perioada de dezvoltare aparent normala, dupa care copilul
se izoleaza si pierde din abilitatile dobandite. Poate fi vorba de o pierdere a utilizarii cuvintelor
folosite de copil pana atunci, de pierderea contactului vizual, a interesului pentru joc sau de
retragere sociala. In mod obisnuit, autismul este diagnosticat mai devreme mai ales daca este
acompaniat de retard mental si este mai putin diagnosticat printre copiii si adolescentii cu o
inteligenta medie sau superioara mediei.
Rolul medicului de familie in stabilirea si confirmarea unui diagnostic de tulburare de spectru
autist este foarte important, acesta fiind prima veriga care ajuta in recuperarea acestor copii. In
ajutorul mediculor de familie a venit Fundatia Romanian Angel Appeal prin campania Impreuna
invingem autismul! care va asigura brosuri despre diagnosticarea autismului celor 10.000 de
medici de familie din tara.
Astfel, 8000 de brosuri si postere ale campaniei Impreuna invingem autismul!, vor fi distribuite in
martie si aprilie catre medicii de familie in cadrul intalnirilor lunare de la nivelul celor 33 judete.
Pachetul de materiale de screening pentru autism (poster si ghid), a fost tradus cu sprijinul
organizatiei Help Autism Now Society din Statele Unite.
Dat fiind faptul ca autismul la copii este destul de greu identificabil si identificat, ca nu exista
specialisti care sa poata evalua si diagnostica un copil cu tulburari din spectrul autist, care sa
indrume ulterior copilul si familia acestuia catre servicii de asistenta si recuperare, consideram ca
brosura distribuita de Fundatia Romanian Angel Appeal este foarte binevenita, mai ales la nivelul
asistentei medicale primare, a medicilor de familie. Totodata, consideram ca este necesar ca
organizatiile nonguvernamentale sa se poata implica la nivel local in vederea infiintarii unor
centre de diagnostic si recuperare a copiilor cu autism. Dr Costinela Georgescu, Director Adjunct
Directia Sanitara Galati.
Fundatia Romanian Angel Appeal si Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, impreuna cu
partenerul lor oficial Fundatia Vodafone Romania sustin campania de informare pentru ca
autoritatile, medicii, oamenii, societatea sa constientizeze ca un diagnostic pus corect si la timp si
o terapie adecvata pot ajuta un copil cu autism sa duca o viata aproape normala.
Campania a debutat in Bucuresti cu o expozitie de fotografii emotionante a 23 de copii frumosi,
delicati, sensibili care se lupta zilnic sa iasa din captivitatea lumilor lor speciale. Tot atunci s-a
lansat si www.invingemautismul.ro- site-ul de informare si sensibilizare al campaniei.
Generalitati
Studii recente au sugerat ca prematuritatea si greutatea mica la nastere sunt factori care
dubleaza riscul de aparitie a autismului, mai ales in cazul fetitelor. Acest risc exista si in cazul
baietilor, insa el este mai redus. Acest fapt este oarecum suprinzator, deoarece autismul este o
afectiune mult mai fecventa in populatia generala, la baieti comparativ cu fetele (rata de aparitie
este de 3:1).
Unul din patru copii nascuti prematur (avand varsta gestationala cuprinsa intre 23-30 de
saptamani) si cu greutate foarte mica (mai putin de 1500 de grame) au semne de autism daca
sunt examinati dupa varsta de 3-4 ani.
Cel mai recent studiu realizat a inclus 565 de copii, baieti si fete, care prezentau semne sugestive
pentru autism si pentru tulburari psihice din aceasta sfera. In randul lor, fetele cu greutate mica la
nastere erau mult mai frecvent afectate comparativ cu baietii cu greutate si varsta gestationala
asemanatoare. De asemenea, specialistii au constatat ca prematuritatea (nasterea la mai putin
de 33 de saptamani) si greutatea mica la nastere influenteaza in mod diferit grupurile de copii, in
functie de tulburarea psihica pe care o au (daca autismul coexista sa nu cu alte afectiuni de
aceeasi natura sau din sfera cognitiva, in general). Specialistii considera studiul ca fiind foarte
important deoarece in urma efectuarii lui s-a ajuns la concluzia ca nu exista o singura cauza
pentru aparitia autismului, ci este cel mai probabil vorba de factori plurietiologici care concureaza
si care duc in final la aparitia acestei boli.
Autismul este o tulburare psihica ce se caracterizeaza prin afectarea capacitatii de interactiune si
relationare cu alti indivizi din mediu, dar si prin adoptarea unui comportament restrictiv si repetitiv.
Copilului ii lipseste capacitatea de a initia si intretine relatii cu cei din jur, capacitatea de a isi
arata emotiile, nu poate utiliza un limbaj adecvat si are propriile comportamente si obiceiuri.
Specialistii au studiat si inca studiaza cu foarte mare atentie si dedicatie cauzele de aparitie ale
acestei afectiuni, insa, pentru moment, raman inca foarte multe necunoscute. Acesta este motivul
pentru care descoperirea unei legaturi intre afectiune, prematuritate si greutatea mica la nastere
da sperante cercetatorilor ca autismul poate fi prevenit.
Printre cauzele posibile enumerate pana in acest moment de catre specialisti se afla:
- Cauze genetice: sunt cele mai frecvent incriminate, in peste 90% dintre situatii;
- Expunerea fatului la infectii intrauterine;
- Diabet gestational al mamei;
- Afectiuni tiroidiene ale mamei;
- Comportamente cu risc in timpul sarcinii: consumul de droguri, alcoolismul, fumatul;
- Actiunea factorilor teratogeni (care sunt deosebit de periculosi in primele 8 saptamani de
gestatie) in special actiunea unor medicamente de tipul talidomidei, acidului valproic,
misoprostolului, dar si chimicalelor de tipul pesticidelor, solventilor, metalelor grele;
- Infectii virale, afectiuni ale sistemului imun.
Lista factorilor incriminati in aparitia autismului infantil este foarte lunga, si in ciuda faptului ca ea
curpinde numeroase cauze, specialistii au inca dubii in legatura cu influenta lor exacta asupra
aparitiei si mentinerii afectiunii.
Cuprins
1. Generalitati
2. Studiul: autismul si greutatea mica la nastere
3. Parerea specialistilor
4. Informatii utile pentru parinti
Studiul: autismul si greutatea mica la nastereSus
Studiul amintit a analizat 565 de copii nascuti intr-un interval de 7 ani in Statele Unite, pe care i-a
comparat cu un grup control de copii. In prezent, in Statele Unite 1 din 150 de copii prezinta
semne sugestive pentru autism infantil. Specialistii au investigat daca respectivii copii inclusi in
studiu s-au nascut cu greutate mica, prematur sau ambele si daca au dezvoltat autism sau
tulburari din acest spectru.
La randul lor, copiii cu autism din studiu au fost incadrati in trei grupuri: cei care au autism, dar
care nu au si alte afectiuni psihice coexistente, cei care au autism dar si o alta tulburare cognitiva
(insa doar una), si copii cu autism si mai mult de o tulburarea de dezvoltare intelectuala.
Rezultatele analizelor initiale au demonstrat urmatoarele:
- Greutatea foarte mica la nastere (in jur de 1500 de grame) creste de 2.3 ori riscul de aparitie a
autismului.
- Nasterea inainte de termen, mai devreme de saptamana 33 de gestatie, este un factor de risc
pentru aparitia autismului in cazul fetelor, crescand riscul de aproximativ 5 ori. Riscul este mai
crescut si pentru baieti, insa nu atat de dramatic precum in cazul fetelor.
In continuare, cercetatorii au analizat grupurile de subiecti, clasificate in functie de tulburarea
autista si in functie de numarul de afectiuni cognitive coexistente, si au descoperit ca exista
variatii si diferente intre acestea.
De exemplu, riscul de aparitie a autismului la fetitele cu greutate mica la nastere a fost mult mai
crescut (de aproximativ patru ori mai mare) daca acestea aveau si un grad de retard mintal, in
timp ce riscul de aparitie a autismului la baietii care au doar greutate mica si nici o alta tulburarea
cognitiva si au si intelect normal nu este semnificativ mai crescut.
Specialistii nu au putut explica insa de ce fetele cu greutate mica la nastere au un risc mai
crescut de aparitie a autismului comparativ cu baietii cu greutate similara. Totusi, ei considera ca
atat nasterea prematura, cat si greutatea mica a nou nascutului sunt semne ca ceva a fost in
neregula cu sarcina. Crestere intrauterina este stopata si restrictionata de o serie de factori, unii
care tin de mama (consum de alcool, droguri, boli cronice grave sau tulburari metabolice
decompenaste in timpul sarcinii) dar care tin si de produsul de conceptie (defecte genetice,
malformatii congenitale). Dezvoltarea somatica necorespunzatoare a fatului poate fi asociata cu
tulburari si retard de dezvoltare cognitiv-intelectuala. De asemenea, cercetatorii considera
greutatea mica la nastere un semn indirect de dezvoltare neurologica incompleta.
Trebuie specificat insa ca riscul de aparitie a autismului la nou nascutii prematuri este mai scazut
totusi ca riscul de aparitie a altor tulburari cognitive, in special al retardului intelectual (mintal).
Proportia de copii autisti care asociaza si semne sugestive de retard mintal variaza mult, insa se
mentine crescuta: intre 25- 70%.
Studiile nu au stabilit inca daca greutatea mica la nastere este cea care afecteaza dezvoltarea
neurologica, sau daca o tulburare neurologica aparuta in cursul vietii intrauterine este cea care
influenteaza si dezvoltarea somatica.
Parerea specialistilorSus
Datele studiului au fost prezentate altor medici pentru a autentifica veridicitatea si corectitudinea
realizarii acestuia, iar concluziile lor au fost ca studiul a fost efectuat corect iar datele sunt de
incredere. Aceasta verificare si analiza suplimentara a fost necesara deoarece anterior acestui
studiu publicat in 2008 au fost efectuate si altele care au analizat tocmai aceasta legatura dintre
greutatea mica la nastere, prematuritate si aparitia autismului. Daca studiile mai vechi nu au avut
rezultate foarte clare si care sa poata fi sustinute stiintific, se pare ca acest ultim studiu este mai
solid si furnizeaza informatii foarte utile.
Studiul aduce argumente in favoarea necesitatii supravegherii permanente de catre un specialist
a dezvoltarii copiilor nascuti prematur, precum si celor cu greutate mica la nastere. Pana in
prezent medicii pediatriii monitorizau evolutia nou nascutilor are au avut nevoie de masuri de
terapie intensiva la nastere, pntru a se asigura ca nu au ramas sechele de dezvoltare somatica
sau cognitiva, insa mai nou, ei ar trebui sa controleze periodic acesti copii si pentru detectarea
precoce a semnelor sugestive de autism. In plus, copii cu autism au un risc crescut de suferinta
multipla. Ei sunt diagnosticati de asemenea cu boli genetice, cu tulburari de anxietate, cu
epilepsie sau deficite metabolice.
In prezent, specialistii recomanda efectuare unor analize si invetigatii complexe foarte amanuntite
copiilor cu greutate mica la nastere la varstele de 18, 24 si 30 de luni, dar si la cererea parintilor,
ori de cate ori acestia suspecteaza ca ceva este in neregula.
De obicei parintii observa nereguli in comportamentul copilului in primii 3 ani de viata. Acesta
pare retras, nu comunica cu mama, nu isi exprima fizic emotiile, nu doreste contactul cu alti copii
de varsta lui sau cu parintii. Daca semnele sunt insa recunoscute mult mai devreme, iar in cazul
unui copil cu risc parintii il supravegheaza atent si il duc la controale periodice, pot fi intiate terapii
care sa ii amelioreze capacitatea de comunicare, de interactiune cu mediul, dorinta de relationare
cu alti copii. Astfel, calitatea vietii acestor copii se amelioreaza, desi un tratament curativ nu
exista, indiferent cat de precoce se descopera boala.
Informatii utile pentru parintiSus
Pentru evitarea riscului ca un copil sa faca autism, trebuie eliminati cat mai multi factori de risc.
Femeia insarcinata trebuie sa fie monitorizata cat mai corect si trebuie sa se prezinte la
controalele indicate de catre specialistul care o are in ingrijire pe perioada sarcinii.
Medicul trebuie sa discute foarte atent cu viitoarea mamica si sa afle care sunt bolile de care
aceasta sufera, daca a facut anumite infectii, daca trebuie vaccinata impotriva anumitor virusuri,
daca se afla in tratament cronic cu diverse medicamente si, mai ales, daca are comportamente
cu risc: consum de alcool, de droguri si tutun. Nimic nu trebuie omis!
Cauzele de aparitie a autismului sunt atat de numeroase si diverse, incat orice informatie despre
istoricul medical al mamei si stilul de viata actual pot asigura o dezvoltarea mai sigura pentru
viitorul copil. Nu s-a identificat un singur factor de risc asociat sarcinii, deci oricare dintre
urmatoarele pot fi periculoase: varsta inaintata a oricaruia dintre parinti, tratament psihiatric
administrat mamei in timpul sarcinii, diabet gestational si hemoragii.
Specialistii recomanda viitoarelor mamici: sa nu fumeze, sa nu consume alcool, sa isi ia mereu
vitaminele, sa aibe o dieta bogata in nutrienti necesari, sa doarma destul, sa nu duca o viata
extenuanta, si sa evite orice fel de stres. Exercitiul fizic este benefic, insa doar daca medicul
specialist il recomanda.
Asociatia Nationala pentru Copii si Adulti cu Autism din Romania-filiala Iasi, organizeaza
campania Arata ca iti pasa, campanie de constientizare a problematicii autismului. Astfel, in
data de 2 aprilie 2009, ora 10.00, copiii si tinerii sunt invitati in Piata Palatului, din Iasi, sa fie
alaturi de copiii cu autism pentru montarea unei fundite din piese de puzzle, ce simbolizeaza
nevoia de a construi impreuna viitorul acestor copii.
Actiunea va fi realizata cu sprijinul Primariei Iasi, Fundatiei Romanian Angel Appel, FDSC,
Fundatia Vodafone Romania si Fundatiei pentru Voi.
Evenimentul va fi continuat de seara caritabila organizata la Motel Bucium, cu incepere de la ora
18.00, in scopul strangerii de fonduri pentru achizitionarea unui microbuz cu care copiii cu autism
sa mearga la scoala si sa participe la actiunile ANCAAR Iasi.
Ziua de 2 Aprilie a fost declarata, la data de 18 decembrie 2007, de catre Natiunile Unite, Ziua
Internationala de Constientizare a Autismului.
In Iasi sunt peste 300 de copii cu autism aflati in evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala
si Protectie a Copilului. Dintre acestia putini sunt cei care beneficiaza, datorita eforturilor sustinute
ale parintilor, de terapii specifice, terapii care pot face ca acesti copii sa aiba o viata mai buna.
Odata ce am descoperit genele implicate in autism, noi putem incepe imediat screeningul
copiilor pentru a-i identifica pe cei cu risc crescut inca din fazele precoce. Identificarea precoce
poate duce la interventii precoce, care ar putea avea un efect mult mai eficient.
Geraldine Dawson a declarat ca: De asemenea, cand gena a fost descoperita s-a putut intelege
mecanismul biologic de producere a autismului la nivel molecular. Odata ce s-a inteles
mecanismul biologic se pot dezvolta strategii de preventie inclusiv optiuni terapeutice. Cercetarea
genetica este o buna strategie pentru realizarea unor tratamente medicale eficiente pentru
autism.