Cal mpotriva pioni

3.1. 1?+-, 1...?=

Un cal mpotriva unui pion liber face remiz oriunde
se afl pionul mai puin pe penultima linie de pe
coloanele marginale; totui remiza este un rezultat
corect i n acest caz dac regele pri slabe se afl n
suprafaa delimitat din diagram.
1. Rc6 Ca8 2 Rb7 Re5 3 Ra8 Rd6 4 Rb7 1:0
1...Re5! 2 Rc6 Ca8 3 Rb7 Rd6 4 Rxa8 Rc7=.

3.2.
1?+Calul poate ctiga n lupta cu un pion doar n cazuri
speciale: 1. Rc2! Ra1 2 Cd4 Ra2 3 Re2 Ra1 4 Cc1 a2
5 Cb3 mat 1:0.

3.3.
1...?=
O poziie de excepie n care negrul face remiz dac
mut regele pe un cmp de culoarea calului (calul
nu poate pierde un tempo, nu poate da mutarea)
1...Rf7! ( 1...Rf8? 2 Cc3 Rf7 3 Ce4 Rf8 4 Cg5 1:0) 2
Cc3 Rf8 3 Ce4 Rf7 4 Cg5+ Rf8 5 Ce6+ Rf7 i
remiz.
Calul apr pionul liber cel mai bine din spatele lui.
Cal contra cal

Regula lui Fine: Un pion aprat de rege pe linia a 7-a

ctig dac nu este luat imediat sau nu este pion de
coloan marginal.

3.4. 1?+-, 1...?=

1... Ce5! 2 d8D Cc6+=; 1 Re6 Cd8+ 2 Rd6 Rf6 3
Cf2 Cf7+ 4 Rc7! Rf5 (4...Re7 5 Ce4 Cd8 6 Cc5 Cf7
7 Cb7 Rf6 8 Cd6 1:0) 5 Cd3 Re6 6 Cb4 Re7 7 Cc6+
Rf6 8 Ca5 Re5 9 Cc4+ Re6 10 Cd6 Cxd6 11 d8D!
1:0.

3.5.

1?+-, 1...?+Reti, 1929

Calul este mult mai slab n lupta cu un pion
marginal. 1...Rb4 2 Rb6 Rc4 3 Cc3! Cd6 4 Rc7 Rc5
5 a7 1:0; 1 Cc5! Rb4 (1...Cd6 2 Rc7 Cb5 3 Rc6 Ca7
4 Rb7 Cb5 5 Ce4 1:0) 2 Rb6 Cd6 3 Ce4! Cc8 4 Rc7
Rb5 5 Rb7 Ra5 6 Cc5 Cd6 7 Rc7 Cb5 8 Rc6 Ca7 9
Rb7 Cb5 10 Ce4 1:0.

3.6.
1...? -+
A.Vitolins-A.Rochiev, 1979
Cu doi pioni se ctig dar trebuie jucat cu grij,
piesele negre trebuie s formeze o echip i s
nainteze mpreun.1.Rf5 Cc7 2.Re4 b5 3.Rd4 Rb6
4.Rc3 Ce6 5.Cd5+ Ra5 6.Ce7 b4+ 7.Rc4 [7.Rb3 Rb5

8.Cf5 d5-+] 7...Ra4 8.Cf5 b3 9.Rc3 [9.Cxd6 b2

10.Ce4 Ra3 11.Cd2 Ra2-+] 9...d5 10.Rb2 d4-+ 1:0.
Finalurile de cai au rezultatul acelai cu finalul de
pioni doar dac unul dintre juctori nu are un avantaj
special.

3.7.
1.? +1.Re3 Cd7 2.Ce4 calul alb urmrete calul negru
pentru ai restrnge activitatea 2...Cb6 3.g4 Cd5+
4.Rf3 Ce7 5.Cg3 Rd5 6.Re3 Cg8 [6...Re6 7.Re4 cu
ideea f5] 7.Ce4 Ce7 8.Cc3+ Rc4 9.Cd1 Rd5 10.Rd3
Cg8 11.Ce3+ Re6 12.Rd4 Cf6 13.f5+ gxf5 14.gxf5+
Rd6 15.Cg4 Cg8 16.Re4 Re7 17.Re5 Rf7 18.h4! h5
19.Cf2 Ce7 20.Ce4 Cc6+ 21.Rf4 Cd4 22.Cg3 Rg7
23.Cxh5+ Rh6 24.Cg3+-

3.8.
1...? -+
1...Cd6 2.Cc1 Cf5+ 3.Rf2 Rd5 4.Cd3 e5 5.Cb4+ Rc5
6.Cd3+ Rd4 7.Re2 Ce7 8.Cc1 f5 9.Cb3+ Rc4
10.Cd2+ Rc3 11.Cb1+ Rd4 12.Cd2 Cc6 13.Cb3+
Rc4 14.Cd2+ Rc3 15.Cb1+ Cd4 16.Ca3 e4 17.f4 Rc5
18.Re3 Cb4 19.h4 Cd5+ 20.Rd2 Cf6 21.Re3 Rb4
22.Cc2+ Rc3 23.Ca3 Cd5+ 24.Re2 Rb3 0:1.

3.9.
1...? -+
E.LasRer-A.Nimzovitch, 1934

Negrul st mai bine deoarece finalul de pioni este

ctigat datorit pionului h liber deprtat i calului
negru mai activ. Deci negrul dorete schimbul calului
iar albul dorete schimburi de pioni ca apoi s
sacrifice calul pe ultimul pion.
Planul negrului este:a) s fixeze pinii de pe flancul
damei, b)s blocheze pionul e cu calul, c)regele s
atace flancul damei, d)s aduc regele napoi pe
flancul regelui pentru a promova pionul h.
1...Rf7 2.Rc1 Rf6 3.Rd2 Re5 4.Re3 h5 5.a3 a5
6.Ch3 Cc2+ 7.Rd3 [7.Rd2 Cd4 8.Re3 Ce6! 9.Cf2
Cf4 10.a4 b6 11.b3 Cg2+ 12.Rf3 Ce1+ 13.Re3 Cc2+
14.Rd3 Cd4 15.Rc4 h4-+] 7...Ce1+ 8.Re2 Cg2 9.Rf3
Ch4+ 10.Re3 Cg6 11.Cg5 Rf6 12.Ch7+ Re7
13.Cg5 Ce5 14.Rd4 Rd6 15.Ch3 a4 16.Cf4 h4
17.Ch3 b6! 18.Cf4 b5 19.Ch3 Cc6+ 20.Re3 Rc5
21.Rd3 b4 22.axb4+ Rxb4 23.Rc2 Cd4+ 24.Rb1
Ce6 25.Ra2 Rc4 26.Ra3 Rd4 27.Rxa4 Rxe4 28.b4
Rf3 29.b5 Rg2 30.b6 Rxh3 31.b7 Cc5+ 0:1.

3.10.
1...? -+
Schmidt-Rasparov, 1986
1...Re7 2.Cc4 a4 3.Rf1 Re6 4.Re2 Rd5 5.Ce3+ Rd4
6.Rd2 Ce5 7.Rc2 Cd3! 8.Cd1 Ce1+ 9.Rb2 Cf3
[9...Re4 10.f4!] 10.h4 Ce5 11.Ra3 Re4 12.h5 gxh5
13.Ce3 [13.Rxa4 Rf3 14.Rb3 Cd3 15.Rc2 Cxf2
16.Cc3 Ch1!-+] 13...Rf3 14.Cd5 Cg4! 15.Ce7 Cxf2
16.Cf5 Ce4 17.Rxa4 Cxg3 18.Ch4+ Re4 19.Rb4 Cf5
0:1.

3.11.
1.? +1.Cg5 Cc5 2.b4 Ca6 3.a3 Cc7 4.Re2 h6 5.Ce4 Rf8
6.Cd6 b6 7.Rd3 a6 8.Cc4 Cd5 9.Rd4 Re7 10.g3 Rd7
11.f4 Rc6 12.Re5 Cc7 13.Cd6 Rd7 14.f5! exf5
15.Cxf5 Ce8 16.g4 Cf6 17.h3 h5 18.g5 Ch7 19.h4

Cf8 20.Cxg7 Cg6+ 21.Rf6 Cxh4 22.Cxh5 Rc6

23.Cg3 Rd5 24.a4! b5 25.a5 Rc4 26.Cf5 Cg2 27.Re5
1:0.

E 3.3.
1.? +1 Rf4 d2 2 Cxd2 c3 3 Re3 c2 4 Cb3 axb3 5 Rd2 Rh6
6 a4 1:0.
3.12.
1...? -+
1...Rd6 2.h4 Rc5 3.Rf1 Rb4 4.Re1 Rc3 5.Rd1 c6
6.Rc1 Cf3 7.Cc4 f5 8.Cb2 f4! 9.Cc4 [9.Cd1+ Rd4
10.Cb2 Re4 11.Rd1 fxg3 12.fxg3 Cd4-/+] 9...Cd4
10.Ce5 fxg3 11.fxg3 c5! 12.a5 Cxc2 13.axb6 axb6
14.Cd7 Cd4 15.Cxb6 Ce2+ 16.Rd1 Cxg3 17.Cd7
Rb4 18.Rc2 Cf5 19.Cf8 Cxh4 20.Cxh7 Cf5 21.Cf6
Cd4+ 22.Rd3 Rxb3 23.Cd7 Ce6 24.Ce5 g5 0:1.
Exerciii

E 3.1.
1.? =
1 Ce6! g4 2 Cg7 f4 (2...g3 3 Cf5 g2 4 Ce3= ) 3 Ch5!
f3 4 Cf6 g3 5 Ce4 g2 6 Cd2 Rd3 7 Cf3=.

E 3.2.
1.? =
J.Hector-J.Levitt, 1990
1 Rf6 Rg4 2 Re5 h5 3 Rd4 h4 4 Cc4! Rf3 5 Ce5+!
Rg3 6 Cc4!! Rf2 7Ce5! Rg3 8 Cc4! a3 9 Rc3! Rf3 10
Ce5+! Rg3 11 Cc4! Rf2 12 Ce5! Rg3 13 Cc4! A2 14
Rb2! Rf3 15 Ce5+! Rg3 16 Cc4! Rf3 17 Ce5+!
Remiz

E 3.4.
1...? +1...Cf6 2 Rd8 Ce8 3 Ce6! Cf6 (3...Cd6 4 Rd7 Ce8 5
Cg5) 4 Cg5 Rg6 5 Ce4! 1:0.

E 3.5.
1.? =
Taimanov-SpassRy, 1952
Piesele negre sunt ru plasate: 1 Cf3! Rg4 (1...e5 2
Ch4 Rg5 3 Cf3 Rg4 4 Rf6 e4 5 Re5 Rg3 6 Cc4=;
1...Re4 2 Cd2 Rd3 3 Cf1 f5 4 Rf6=) 2 Ch2 Rh3 3
Cf1 f5 4 Rf6=.

E 3.6.

1...? -+

1...g5! 2.h5 [2.hxg5+ Rxg5 3.Rf3 (3.Ch2 e4 4.Cd4

Rf4 5.Cf1 Cb5+ 6.Rc5 e3 7.Cxe3 Rxe3 8.Rxb5 Rf3
9.Rc4 Rxg4 10.Rd3 Cf3-+) 3...e4+ 4.Rg3 Cc4!
5.Ch2 Cd2 6.Rf2 Rf4 7.Re2 Rg3-+] 2...Re6 3.Rd3
Rd5 4.Ce3+ Rc5 5.Cc2 e4+ 6.Re3 Rc4 7.Cd4 Rd5!
8.Ce2 Cc4+ 9.Rf2 Ce5! 10.Rg3 Cc4 0:1.

E 3.7.
1.? +1.Rf3 Rf8 2.Cd6 Cc6 3.Re4 Re7 4.f5! Cb4 [4...gxf5+
5.Cxf5+ Rf8 6.Cd4 Ce7 7.h4! Rg8 8.Rf4+-] 5.f6+!
Rf8 [5...Re6 6.Cb7!+-] 6.Cb7 Ca6 7.Rd5 Cc7+
8.Rd6 Cb5+ 9.Rd7 Cd4 10.Cc5 Cf5 11.Rd8 Cd4
12.Cd7+ Rg8 13.Re8! Ce6 14.Re7 g5 15.Re8 Cc7+
16.Rd8 Ce6+ 17.Re7 Cd4 18.Cc5 Cc6+ 19.Rd6 Ca5
20.e6! fxe6 21.Re7! Cc6+ 22.Re8 Ce5 23.Cxe6 Cf7
24.Re7 g4 25.Cg7 1:0.

E 3.8.
1.? +Chigorin-Marshall, 1907
1.Cd5! Cd7 2.g5 h6 3.Cf6 Cb6 4.h4 hxg5 5.hxg5 Rf8
6.Rc5 Ca4+ 7.Rd6 Rg7 8.Rc6 Rf8 9.b6 Cxb6
10.Rxb6 Re7 11.Rc7 Rf8 [11...Re6 12.Rd8 Rf5
13.Ch7+-] 12.Rd7 Rg7 13.Re7 Rh8 14.Ce8 Rg8
15.Rf6 1:0.

E 3.9.

1.? +-

1.h4 Rd6 2.g4 Rc5 3.f4 Rd6 4.Cf3 f6 5.Cd4 Ca6

6.Cc2 Rc5 7.Rd3 Cc7 8.b4+ Rb5 9.Rc3 Rc6
10.Cd4+ Rd6 11.Rd3 Ce8 12.f5 gxf5 13.Cxf5+ Re5
14.b5 Cc7 [14...h5? 15.b6+-] 15.b6 Ca6 16.Re3 Cc5
17.h5 Cb7 18.Cd4 Rd6 19.Cb3 Rc6 [19...Re5 20.h6!]
20.Rd4 Rd6 21.Cc1 Cd8 22.Cd3 Cc6+ 23.Re3 Ce7
24.Cb4 h6 25.Rd4 f5 26.g5 f4 27.gxh6 Cf5+ 28.Rd3
Cxh6 29.Cxd5 1:0.

E 3.10.
1.? +1.f5! g5 2.Cb4 a5 3.c6 Rd6 4.fxe6 Cxc6 5.Cxc6
Rxc6 6.e4! dxe4 7.d5+ Rd6 8.Re3 b4 9.Rxe4 a4
10.Rd4 Re7 [10...f5 11.gxf5 g4 12.f6+-] 11.Rc4 b3
12.axb3 a3 13.Rc3 f5 14.gxf5 g4 15.b4 h5 16.b5 a2
17.Rb2 a1D+ 18.Rxa1 h4 19.b6 g3 20.d6+! Rxd6
21.b7 Rc7 22.e7 g2 23.b8D+ Rxb8 24.e8D+ 1:0.

E 3.11.
1.? +1.Rf1 Cd7 2.Re2 Cb6 3.Rd1 a4 4.d5 Cd7 5.Rc2 Ce5
6.Rc3 Cg4 7.Rb4 Cxf2 8.Rxa4 f4 9.exf4 e3 10.Cf3
Cd3 11.Rb5 g5 12.fxg5 hxg5 13.a4 e2 14.h3 Cc5
15.a5 Cb3 16.Ce1 Cd4+ 17.Ra4 1:0.

1.Nebuni de aceeai culoare

Nebun contra pioni
Un nebun lupt cu succes mpotriva a doi pioni
dac regele contoleaz un pion i nebunul pe
cellalt.

4.3.
1.? =
Regele negru ocup cmpul ideal (atac pionul i a
luat opoziia) 1.Ng4 Na4 2.Nd7 Nd1! 3.Nc6 Ng4=
4.1.
1.? +H.Otten, 1892
1.a5! [1.g5+? Re6! (1...Rxg5? 2.a5 Nf8 3.Rd5+-)
2.a5 Rd6 3.a6 Rc6=] 1...Nf8 2.Rd5 Nh6 3.g5+!
Nxg5 4.Re4 Nh4 5.Rf3!+-

4.4.
1.? +Regele negru st ru cu manevra Nh5-f3-c6 albul
elimin nebunul de pe diagonal i nainteaz pionul.

4.2.
1.? =
Selezniev, 1917
1.Rd6 [1.Rf6 Rf4 2.Rg6 Rg3 3.Rf5 h3 4.Re4 h2-+]
1...Rd4 2.Rc6 Rc3 3.Rd5 b3 4.Re4 b2 5.Na2= i
albul reuete s coordoneze regele i nebunul.
Nebun i pion contra nebun
Regula lui Centurini: 1. dac partea slab
reuete s-i plaseze regele n faa pionuli pe un
cmp de culoare invers nebunului poziia este
remiz; 2. dac regele prii slabe nu este n faa
pionului ci este n spate sau lateral remiz poate fi
doar n cazul n care regele poate ataca pionul i
obine opoziia fa de regele advers; n plus
nebunul trebuie s poat manevra pe dou
diagonale lungi (dintre care cel puin una trebuie
s aib cel puin 3 cmpuri).

4.5.
1.? +1...Nh3 2.g3 Rh6 3.Nf1 Ng4 4.h4 pioni trebuie s
nainteze tot timpul pe culoarea invers
nebunului advers pentru a nu fi blocai Nf5 5.Rf2
Ng4 6.Re3 Ne6 7.Rf4 Nd7 8.Nd3 Nh3 9.Nf5 Nf1
10.g4 Ne2 11.g5+ Rh5 [11...Rg7 12.Ng4 Nd3
13.h5+-] 12.Rg3 Nd1 13.Ne4 Nb3 14.Nf3+ Rg6
15.Rf4 Nf7 16.h5+ Rg7 17.Re5 Nc4 [17...Ne8
18.h6+ Rg6 19.Nh5+!+-] 18.Ne4 Nf7 19.h6+ Rh8
20.Rf6 Nh5 21.Nd5 Rh7 22.Nf7
Nebun i pioni contra nebun i pioni
Planul de ctig poate fi divizat n urmtoarele etape:
1. centralizarea regelui i a nebunului;
2. plasarea pionilor pe cmpurile cele mai
convenabile;
3. crearea unui pion liber sprijinit de rege;
4. aceast etap depinde de aprarea negrului:

a) regele negru vine n faa pionului liber, regele alb

atac pioni adveri de pe flancul opus;
b) nebunul negru ncearc s opreasc pionul, caz n
care rgele i nebunul alb vor ataca nebunul negru i
vor susine promovarea lui.

1.Ne1 Nb6 [1...Nc7? 2.Nc3(.)] 2.Nh4 Ne3 [2...Nc7

3.Ng3! Nb8 4.Ne1 Nc7 5.Nc3+-] 3.Ng3 Nd4 [3...Nf4
4.Ne1+-] 4.Nh2! Nb2 [4...Na1 5.Ng1 Nb2 6.Nf2 cu
idea Ne1] 5.Ng1 Na3 6.Nf2 Ne7 7.Ng3! Nf6 8.Nh2!
Ng7 9.g5! Nf8 [9...Nh8 10.Ng3 Ng7 11.Ne1]
10.Nxe5 Ne7 11.Nf6 Nb4 12.Nc3 Ne7 13.Nxa5
Nxg5 14.b4 Nf4 15.N5+ Rd6 16.Nc3 g5 17.e5+ Rc7
[17...Nxe5 18.Nxe5+ Rxe5 19.b6 Rd6 20.Rb5+-]
18.Na5+ Rc8 19.Rd5 g4 20.e6 g3 21.Rc6 Ng5
22.b6+-.
Nebuni de culori diferite

4.6.
1.? +R. Fine, 1941
1.Rf1 Rf8 2.Re2 Re8 3.Rd3 Rd7 4.Rc4 Rc6 5.Nc3
prima etapa a fost finalizata 5...g6 6.b4 Nb6 7.f3
Nc7 8.a4 Nb6 9.Nd4 Nc7 a doua etapa finalizata
10.b5+ axb5+ 11.axb5+ Rb7 12.Rd5 Nb8 negrul
creaza o bariera pentru regele alb 13.Nf2 Nc7 14.g3
h5 15.h4 Nb8 16.b6! negrul este zugzwang si nu se
poate apara impotriva amenintari f4 si Nd4-e5
16...Rc8 17.Rc6 Ne5 18.f4 Nb8 19.N7+ Rd8
20.Nb6+ Re7 21.Nc7+-

4.7.
1...? -+
1...Nh6+ 2.Rc2 d3+ 3.Rd1 Rd4 4.Nf2+ Rc3 5.Nb6
d2 6.Nf2 Rd3 7.Nb6 Nf4 8.Nf2 Ne5 9.Ng1 h4!
10.Nf2 Nc3 11.Ng1 Nd4! 12.Nxd4 [12.Nh2 Re3
13.Ng1+ Rxf3! 14.Nxd4 Rg2 15.Rxd2 Rxh3 16.g5
Rg2 17.Re3 h3-+] 12...Rxd4 13.Rxd2 Re5 14.Re3
g5 15.Re2 Rf4 16.Rf2 f6 17.Rg2 Re3-+

4.8.

1.? +-

4.9.
1.?=
Salvioli, 1887
1.Re6 Nb4 2.Ne4 Rd8 3.Rf7 Na3 4.e6 Nb4=
dac pioni sunt la o coloan distan poziia este
remiz.

4.10.
1.?+Salvioli, 1887
1.Nf3 Rd8 2.Re6 Nb4 3.f6 Na5 4.f7 Nb4 5.Rf6
Nc3+ 6.Rg6 Nb4 7.Rg7+-. La dou coloane ctigul
este asgurat.

4.11.
1.?+Henneberger, 1916

Nebunul negru st ru, era mai bine pe d7 cu remiz

1.Ng5+! Rd7 [1...Rf7 2.Rd4 Na2 3.Rc5 Nb3
4.Rd6+-] 2.Rf4 Na2 3.Nh4 Nf7 4.Rg5 Re7 5.Rh6+
Rd7 6.Rg7 Nd5 7.Rf6+-.

4.12.
1...? -+
Kotov-Botvinnik, 1955
1...g5! pentru a castiga negrul trebuie sa-si faca al
doilea pion liber 2.fxg5 [2.hxg5 h4 3.Nd6 Nf5 4.g6
Nxg6 5.f5 Nxf5 6.Rxb3 Rg2-+] 2...d4+! 3.exd4 si in
acest fel nebunul alb ocupa "unica diagonala"
3...Rg3 4.Na3 [4.Ne7 Rxh4 5.g6+ Rg4-+] 4...Rxh4
5.Rd3 Rxg5 6.Re4 h4 7.Rf3 [7.d5 Nxd5+ 8.Rxd5
h3-+] 7...Nd5+ 0:1
Principii in poziii cu nebuni de culori diferite:
- dintre doi pioni liberi se promoveaza primul cel
care muta pe culoarea inversa propriului nebun;
adversarul trebuie sa se apere punand nebunul
astfel incat sa atace unul dintre pioni si sa
controleze campul pe care ar inainta
celalalt,blocandu-i pe culoarea nebunului advers;
- exista pentru nebun o singura diagonala foarte
buna de pe care opreste pionii adversi si sprijina
pionii proprii;
- aceste finaluri dau sanse foarte mari de remiza
partii slabe chiar cu unul, doi pioni in minus;
- in aceste finaluri pionii trebuie asezati pe
culoarea inversa nebunului de ctre partea tare si
pe culoarea nebunului ( pentru a-i putea apara
mai usor) de catre partea slaba;
- cu nebuni de culori diferite, sacrificiul pionilor,
pentru a deschide diagonale, sau pentru a face
pioni liberi, se face foarte des;
- pentru a creste sansele de aparare trebuie sa
incercam sa atacam cu nebunul pionii
adversarului pentru a-l obliga sa-i mute pe
culoarea nebunului adversarului;
- prima metoda de aparare consta din blocarea
pionului liber cu regele si apararea pionilor
proprii cu nebunul; partea tare incearca in acest
caz sa-si mai faca un pion liber pe cealalta parte
sau aplica principiul celor doua slabiciuni;

a doua metoda presupune blocarea pionului liber

cu nebunul regele facand o aparare in zona; se
castiga prin amenintarea venirii regelui pe
flancul opus pionului liber apoi intoarcerea spre
pionul liber;
- in aceste pozitii partea care are initiativa joaca la
castig; atacul se realizeaza pe campurile de
culoarea propriului nebun astfel incat, in atac,
avem o piesa in plus;
Baumgartner,H- Klovans,J Wch Seniors Bad
Wildbad , 1997
1.Nf3 d5 2.g3 Nf6 3.Bg2 e6 4.0-0 Be7 5.d4 0-0 6.c4
albul exercita presiune pe diagonala mare alba
pentru a-si mari forta nebunului. 6...dxc4 Acceptarea
deschiderii diagonalei este urmarea planului
negrului de distrugere a centrului 7.Ne5 Nc6 negrul
propune distrugerea structurii proprii de pioni
compensand acest lucru printr-o activizare rapida a
pieselor pe flancul damei 8.Bxc6 mai sigur era
8.Cc6 pozitia rezultata dupa 8...bc 9.Nc6 Tb8 fiind
egala 8...bxc6 9.Nxc6 Qe8 10.Nxe7+ Qxe7 11.Qc2
c5 12.Qxc4 cxd4 13.Qxd4 observam ca negrul are
un pion in minus dar are avans de dezvoltare si un
nebun de alb foarte puternic pe diagonala mare care
prin o colaborare cu restul pieselor se poate dovedi
decisiv; nu trebuie sa uitam ca cine ataca in pozitii
cu nebuni de culori diferite castiga pentru ca are o
piesa in plus in atac. 13...Rd8 14.Qh4 Rb8 15.Nc3
Rb4 16.Qg5? probabil e4 cu inchiderea si rezistenta
pe diagonala mare ar fi dus la un joc egal. 16...e5
17.e4 h6 18.Qh4 Rd3 planul negrului este relativ
simplu;el doreste distrugerea aparatorilor pionilor de
pe diagonala apoi deschiderea ei. 19.a3 Rc4 20.h3
Bb7 21.f3 Qc5+ toate piesele negrului ocupa pozitii
ideale pentru atac, combinatiile "plutesc in aer".
22.Kh1? [22.Kh2!? Rcxc3 23.bxc3 Qxc3 24.Ra2
Rxf3 25.Rxf3 Qxf3 26.Bxh6 Bxe4-+] 22...Rcxc3!!
23.bxc3 Rxf3!! 24.Rxf3 Bxe4-+ cine credea initial
ca aceasta diagonala se va deschide; putem vedea
clar ca totul s-a jucat pe campurile albe nebunul
albului fiind spectator 25.Kg2 Bxf3+ 26.Kxf3
Qxc3+ 27.Be3 Qxa1 28.Qb4 Qf1+ 0-1.

Exerciii

E 4.1.
1.? +Reti, 1922
1.Rf4! Nd5 2.Re5 Nf3 3.h5! Rxb6 4.h6+-

E 4.2.
1.? +E. Cohn, 1929
1.Ne3! Nd6 [1...h4 2.Nf2! Nd6 3.Nxh4 Rb6 4.Nf2+
Ra6 5.Ne3 Nh2 6.Nc5! Ne5 7.Ne7 Rb6 8.Nd8+ Rc6
9.Nf6 Nd6 10.Nd4 Nh2 11.Na7 Ng3 12.Nb8 Nf2
13.Nh2 Na7 14.Ng1+-] 2.Na7 h4 3.Nb8 Nxb8
[3...Nc5 4.Nh2 Na7 5.Ng1 h3 6.Nxa7 h2 7.N8D h1D
8.Db7++-] 4.Rxb8 h3 5.Rc8 h2 6.b8D h1D 7.Db7+
+-

E 4.3.
1...? =
1...Rf4 2.Nd4 Rf3! 3.N5 [3.Nc5 Re2! 4.Rc6 Rd3
5.Rd7 Ng5 6.b5 Rc4 7.Rc6 Nd8!=] 3...Re2 4.Rc6
Rd3 5.Nb6 Ng5 6.Rb7! [6.Nc7 Ne3 7.Nd6 Rc4=;
6.Nc7 Ne3 7.Rd5!? Nd2 8.Nd8 Ne3 9.Ne7 Nb6
10.Rc6 Na5=] 6...Rc4 7.Ra6 Rb3 8.Nf2 Nd8 9.Ne1
Ra4!=

E 4.4.
1.? +Golod-Romanishin, 2004
1.h6! a5 2.a3 Rf6 3.Re3 Ne6 4.b4 axb4 5.axb4 Nd5
6.Rd4 Nb3 7.h7! regele negru este atras pentru a
elibera calea regelui alb 7...Rg7 8.Re5 Nf7 9.Rd6
Ne8 10.Rc7 N5 11.Rb6 Nd7 12.Rc5 Ne8 13.Nxb5
Ng6 14.Nc4 Nxh7 15.b5 Ne4 16.b6 Nb7 17.Rd6
Rf6 18.Nb5 Rf7 19.Rc7 Ne4 20.Nc6+-.

E 4.5.
1.? +1.Re4! h5 2.Ne3 Nc3 3.Nc5 Ne1 4.Nd6! h4 5.Rd5
Rf5 6.Rc6 Re4 7.Rb6 Re3 8.Rxa6 Nxb4 9.Nxb4
Rf2 10.g4! hxg3 11.h4 Re3! 12.h5 Rd4! 13.Nd6! g2
14.Nh2+-

E 4.6.
1...? -+
1...Rd7! regele negru trebuie sa patrunda in tabara
albului 2.Re2 Rc6 3.Rd3 Rb5 4.Rc2 a5 5.Rd3 a4
6.Nxa4+ [6.Rc2 Nb4! 7.Nxb4 (7.Nf2 a3! 8.Ne3 Rc6
si regele se indreapta catre campul e4.) 7...Rxb4
8.Nxa4 Rxa4 9.Rd3 Rb3-+] 6...Rxa4 7.Nf2 [7.Rc2
Ra3! 8.Nf2 Rb4 9.Rd3 Rb3-+] 7...RN3 8.Ne1 RN2
9.Nf2 Rc1 10.Ne3+ [10.Re2 Rc2 11.Ne1 Nc7 12.Nf2
Na5! 13.Ne3 Nc3 14.Nf2 Nd2 15.Ng1 Rc3-+]
10...Rd1 11.Nf2 Na3 12.Re3 Nc1+ 13.Rd3 Nd2!

14.Ne3 Ne1 15.Nf4 Nf2! 16.Ne5 Re1 17.Rc3 Re2

18.Rb4 Rf3 19.Rc5 Re4!-+

E 4.7.
1.? +1.Nd3 Rf7 2.h3 Rf8 [2...Nb7 3.Nf5+-] 3.Rg6 Rg8
4.Nf1! Rf8 5.Ne2 Rg8 6.Nd3 Rf8 7.Rh7 Rf7
8.Ng6+ Rf8 9.Rh8 Nd7 10.f4 Nc8 11.f5 Nd7
12.Nh5! Nc8 13.Ne8! Rxe8 14.Rxg7 h5 [14...Re7
15.h4 Nd7 16.g5!+-] 15.Rxf6 hxg4 16.hxg4 Rf8
17.g5 Rg8 18.g6 Rf8 19.Rg5 Nd7 20.f6 Ne8 21.Rf5
Rg8 22.g7 Nf7 23.Re5 Ng6 24.Rd6 Nd3 25.Rxc6
Rf7 26.Rd6 Nf5 27.b5!+-.

E 4.10.
1...?=
1...Ne8 [1...Nd7 2.e5 Nc8 3.Ne1!+-] 2.Nb4+ Rd7
3.e5 Nf7! 4.Rd4 Ng8=.

E 4.11.
1...? -+
Kurajica-Karpov, 1976
1...f4! 2.gxf4 [2.g4+ Rg6 urmata de manevra Rf7-e6d7-c6-b5-c4] 2...g4 3.Rg2 Nf5 4.Rf2 gxf3 5.Rxf3
Ne4+ 6.Rf2 Rg4 7.Nb2 c6 8.Nc1 Rh3 9.Rg1 Ng6
10.Rh1 Nh5 11.Rg1 Nd1! 12.Rh1 [12.Nb2 Rg4
13.Rg2 Nf3+ 14.Rf2 Rxf4-+] 12...Rg4 13.Rg2 Rf5
14.Rf2 Re4-+.
E 4.8.
1.? +1.e5! fxe5 2.f5 gxf5 3.g5! hxg5 4.hxg5 e4 5.g6 e3+
6.Ne1 Nb5 7.g7 d3 8.g8Q d2+ 9.Nd1 Na4+
10.Nb3+-.

E 4.9.
1.? +1.Bd3 Bc8 2.Bc4! Bb7 3.Be6 Rc7 4.Rc5 Ba8 5.Bc4
Bb7 6.Bf1 Bc8 7.Bg2 Bb7 8.Bf3 Ba8 9.b5! axb5
10.a6 b4 [10...Rb8 11.Rb6 b4 12.a7+ Rc8
13.Bxc6+-] 11.Bd1 Rb8 12.Rxb4 Ra7 13.Rc5 Rxa6
14.Bf3 Bb7 15.Bxc6 Bc8 16.Be8+-.

E 4.12.
1.? +1.g4! hxg3 2.Rg2 Nc5 3.Nf3 Nb6 4.h4 Nf2 5.Nd1
Re5 [5...Rf5 6.Ne2 Rf4 7.Nh5! Rf5 8.Rf3 Re5
9.Ng4+-] 6.Ng4! Rf4 [6...d5 7.cxd5 Rxd5 8.h5 Re5
9.h6 Rf6 10.Nh5!] 7.Nd7! Re5 [7...Re4 8.h5 Re5
9.h6 Rf6 10.Ne8!] 8.Rf3 Rf6 [8...d5 9.cxd5 Rxd5
10.h5 Re5 11.h6 Rf6 12.Ne8+-] 9.Nc6 Rg6 [9...Rf5
10.Ne4+ Rf6 (10...Re5 11.h5 Rf6 12.h6+-) 11.Rg4+-]
10.Rg4 Rh6 11.Ne4 Rg7 12.Rf5 Rh6 13.Nf3 Nc5
14.Rf4! [14.Rf6 Rh7 15.Re6? Rg6 16.Rd7 Rf5
17.Rc6 Rf4 18.Ng2 Rg4 19.Rb7 Rxh4=] 14...Nf2
15.Re4 Rg6 16.Rd5 Nc5 17.Rc6 Rf5 18.Rb7 Rf4

19.Ng2 Rg4 20.a7 Nxa7 21.Rxa7 Rxh4 22.Rb6 Rg4

23.Rc6 Rf4 24.Rxd6+-

E 4.13.
1...? -+
1...Rc2! 2.Ne5 Nh5 3.Nf6 [3.Nc7 Rxb2 (3...N5?
4.Nb6 c4 5.Nd4=) 4.Nxb6 c4 5.Nc5 c3 6.Nd4 Rc2!
in idea Ne4 si apoi Rb3 x a3] 3...Nf7 4.Ne5 Nb3
5.Ng7 b5 6.Nf8 c4 7.Ng7 b4! 8.Rd4 [8.axb4 c3
9.bxc3 Nc4!-+] 8...c3 9.bxc3 bxa3 10.c4 a2 11.Rc5
Rb1 12.Rb4 a1D-+

Cal impotriva nebun

5.1.
1...? -+
Seeck-Delander, 1965
28...Rb6 29.Cb3 a6 30.Nxa6 Rxa6 31.Rg1 b5
32.axb5+ Rxb5 33.Rf2 Nb4 34.Re3 Rc4 35.Cc1 Nc3
36.Ce2 Nb2 37.g3 Na1 38.h3 Nb2 39.g4 h4 40.g5
Nc3 41.Cc1 Nxd4+ 42.Re2 Nb6 43.Rf3 Rd4
44.Ce2+ Rd3 45.Cc1+ Rc2 0-1.

5.2.
1.? +Schuh - Wallner, 1997
48.Cc5 Ne8 49.Rb6 Nd7 50.CN7 Ne8 51.Cd6 Nd7
52.Rc7 Na4 53.Cc8+ Rf8 54.Rd8 Nb5 55.d4 Na4
56.Cd6 Nc6 57.Cc8 Na4 58.CN6 Nb5 59.Cc8 Na4
60.Rc7 Ne8 61.Cb6 Nb5 62.Rd6 Re8 63.Rc5 Nd7
64.Rd6 Nb5 65.Cc8 Rd8 66.Ce7 Nd7 67.Cg8 Nb5
68.Cf6 Na4 69.f5 gxf5 70.Cxh5 Re8 71.Cf6+ Rf8
72.h5 Nc2 73.h6 f4 74.gxf4 Nf5 75.h7 Rg7 76.Re7
Ng6 77.h8D+ Rxh8 78.Rf8 Ne4 79.Rxf7 Nf5 80.Cd7
1-0.

5.3.
1.? +1.Rf4! Cc8 [1...Rf7 2.Re5+-] 2.Rg5 Rf7 3.Rh6! a6
[3...Cb6 4.Rh7 Cc8 (4...Cd5 5.Nxa7 Cf6+ 6.Rh8+-)
5.a4! Cb6 6.a5 Cc8 (6...Cc4 7.a6+-) 7.h4+-] 4.Nc5
Rf6 5.h4 Rf5 [5...Rf7 6.Rh7 a5 7.a4 Rf6 8.Rg8 Rf5

9.Rf7 Rg4 10.Re8! Rxh4 11.Rd7 Rg4 12.Rxc8 Rf5

13.Rb7 Re6 14.Nb6+-] 6.Rg7 Rg4 7.Rf7! Rxh4
8.Re6 Rg4 9.Rd7 Rf5 10.Rxc8 Re6 11.Rb7 Rd5
12.Ne7 a5 13.a4 1:0.

5.4.
1...? -+
Stoltz-Kashdan,1928
Nebunul este mai puternic dect calul n urmtoarele
cazuri: calul este privat de un cmp sigur central;
structura de pioni este asimetric; fiecare are pioni
liberi pe flancuri diferite.
Chiar dac calul are o poziie bun negrul st mai
bine. Planul de ctig presupune parcurgerea
etapelor: a) regele negru se apropie de pioni adveri
b) se foreaz formarea unor pioni sau cmpuri slabe
n tabra albului; c)nebunul i regele pasivizeaz
calul; d)regele negru ptrunde ntre pioni albi i
captureaz un pion.
1...Rf8 2.Rf1 Re7 3.Re2 Rd6 4.Rd3 Rd5 5.h4 Nc8
6.Cf3 [6.f3 Na6+ 7.Re3 Rc5-+] 6...Na6+ 7.Rc3 h6
8.Cd4 g6 9.Cc2 Re4 10.Ce3 f5 11.Rd2 f4 12.Cg4
[12.Cc2 Nf1 13.Ce1 Rf5 14.f3 g5 15.hxg5 Rxg5-+]
12...h5 13.Cf6+ Rf5 14.Cd7 Nc8 15.Cf8 g5! 16.g3
[16.hxg5 Rxg5-+] 16...gxh4 17.gxh4 Rg4 18.Cg6
Nf5 19.Ce7 Ne6 20.b4 Rxh4 21.Rd3 Rg4 22.Re4
h4 23.Cc6 Nf5+ 24.Rd5 f3! 25.N5 h3 26.Cxa7 h2
27.N6 h1D 28.Cc6 Db1 29.Rc5 Ne4 1 0-1.

5.5.
1.? +Fischer Taimanov, 1971
Albul are avantaj datorita urmatoarelor motive
centrul deschis, pioni pe ambele flancuri,
posibilitatea de ptrundere cu regele prin b5 i d5,
pionii negri de pe flancul regelui blocai pe alb, calul
negru nu are un cmp sigur in centrul tablei. Planul

consta din urmatoarele etape: regele alb ptrunde

prin b5 fixnd regele negru n aprarea pionului b6,
nebunul fixeaz calul n aprarea pionuli g6 , ruperea
echilibrului printr+un sacrificiu.1.Rd3 Ce7 2.Ne8
Rd5 3.Nf7+ Rd6 4.Rc4 Rc6 5.Ne8+ Rb7 6.Rb5 Cc8!
7.Nc6+ Rc7 8.Nd5 Ce7 [8...Cd6+ 9.Ra6 Ce4 10.Nf7
Cxg3 11.Nxg6 Rc6 12.Ne8+ Rc7 13.Ra7 Ce2
14.Nxh5 Cxf4 15.Nf7+-] 9.Nf7! Rb7 10.Nb3 Ra7
11.Nd1 Rb7 12.Nf3+ Rc7 13.Ra6 Cg8 14.Nd5 Ce7
15.Nc4 Cc6 [15...Rc6 16.Nb5+ Rc7 17.Ne8+-]
16.Nf7 Ce7 17.Ne8! negrul este n zugzwang
17...Rd8 18.Nxg6! Cxg6 19.Rxb6 Rd7 20.Rxc5 Ce7
21.b4 axb4 22.cxb4 Cc8 23.a5 Cd6 24.b5 Ce4+
25.Rb6 Rc8 26.Rc6 Rb8 27.b6 1:0.

5.6.
1.? +Mirkovic Tomic, 1988
Pionii negri sunt pe culoarea nebunului lucru care va
fi folosit de alb pentru a ptrunde cu regele pe
cmpurile negre slabe. Planul const din trei faze:
1.regele cucerete cmpul cheie g5 prin manevra a)
regele vine la e4 i fugrete regele negru pe g7, b)
joac f3 pentru a-i apra calul i amenin Rg5 ce
poate fi prevenit cu Rh6, c)regele mut pe e5 cu
ideea Rf6 ce poate fi prevenit prin Rg7, d)
manevrm Re6-f7, Cg5, f4, Ce6 i regele negru este
obligat s vin la h6, e) dup Rf6 i Cd4 joac f5,
f)captureaz pionul f5 i regele vine pe g5,
2)calul vine pe f6 sau f4 i captureaz pionul h4
3) realizarea avantajului material.
1.Cd2 Nc2 2.Ce4+ Rg7 [2...Rf7? 3.f3! Nd1 4.Cc3
Nc2 5.Rg5+-] 3.Re5 [3.f3! Rh6 4.Re5 Rg7 5.Re6
Nb1 6.Re7 Nc2 7.Cg5 Nb1 8.f4 Nc2 9.Ce6+ Rh6
10.Rf6 Nb1 11.Cd4 Nd3 12.f5 gxf5 13.Cxf5+ Rh7
14.Rg5 Ne2 15.Cd4 Nd1 16.Ce6 Ne2 17.Cf4 Nd1
18.Cxh5+-] 3...Rf7 [3...Rh6 4.Cg5! Rg7 5.Re6+-]
4.Cd6+ Re7 5.Cc4 Nd3 6.Ce3 Nb1 7.Cd5+ Rf7
8.Rf4 Re6 9.Cc3 Nd3 10.f3 Nc2 11.Rg5 Rf7 12.Cd5!
Nb1 13.Ce3 Nd3 14.f4 Re6 15.f5+! gxf5 16.Cg2 Rf7
17.Cf4 Ne4 18.Cxh5 Nc2 19.Cf4 Ne4 20.Ch5 Nc2
21.Cf4 Nb1 22.h5 Ne4 23.Ce2 Re6 24.Cd4+! Re5
25.h6 f4 26.gxf4+ Rxd4 27.f5 1:0.

5.7.
1.? +Alehin-Yates, 1925
1.f5! g5 2.h4! fixeaz pionii negri pe alb 2...f6
3.hxg5 fxg5 4.Cg1! Nd7 5.f6+ Re8 [5...Rf7 6.Cf3
Rg6 7.Cxg5!+-] 6.Cf3 g4 7.Ch4 Ne6 8.Cg6 Nf7
9.Cf4 Rd7 10.Re2! a5 11.Re3 Ng8 12.Cxh5 Nf7
13.Cf4 Ng8 14.Ce2 Ne6 15.Rf4 Re8 16.Rg5 Rf7
17.Cc3 Rf8 18.Rg6 Rg8 19.f7+! Rf8 20.Rf6 Nxf7
21.e6 Nh5 22.Cxd5 Ne8 23.Ce3 1:0.

5.8.
1...? -+
Saidy-Fischer, 1963
1...Cf8 2.Re2 Ce6 3.Rd3 h5 4.Ne3 Rh7 5.f3 Rg6
6.a4 Rf5 7.Re2 g5 8.Rf2 Cd8! 9.Nd2! Rg6 10.Re3
Ce6 11.Rd3 Rf5 12.Ne3 f6 13.Re2 Rg6 14.Rd3 f5
15.Re2 f4 16.Nf2 Cg7 17.h3 Cf5 18.Rd3 g4
19.hxg4 hxg4 20.fxg4 Ch6 21.Ne1? [21.Re2 Cxg4
22.Ng1! Rf5 23.Rf3 Cf6 24.Nh2 Ch5 25.a5 Rg5
26.g3!=] 21...Cxg4 22.Nd2 [22.Re2 Rf5 23.Rf3
Ch2+ 24.Re2 Re4+-] 22...Rf5 23.Ne1 Cf6 24.Nh4
Ce4 25.Ne1 Rg4 26.Re2 Cg3+! 27.Rd3 [27.Rf2 Cf5
28.Nc3 Ce3+-] 27...Cf5 28.Nf2 Ch4 29.a5 [29.Nxh4
Rxh4 30.Re2 Rg3 31.Rf1 f3 32.gxf3 Rxf3+-]
29...Cxg2 30.Rc3 Rf3 31.Ng1 Re2 32.Nh2 f3
33.Ng3 Ce3 0:1.

5.9.
1...?+Karpov-Kasparov, 1994
1...gxh4? 2.Ng2! hxg3+ 3.Kxg3 Ke6 4.Nf4+ Kf5
5.Nxh5 cu ideea Cg7-e8-c7 5...Ke6 6.Nf4+ Kd6
7.Kg4 Bc2 8.Kh5 Bd1 9.Kg6 Ke7 10.Nxd5+ Ke6
11.Nc7+ Kd7 12.Nxa6 Bxf3 13.Kxf6 Kd6 14.Kf5
Kd5 15.Kf4 Bh1 16.Ke3 1:0.

5.10.
1...? =
Flohr Capablanca, 1935
Pentru a se apra cu succes negrul trebuie s-i
plaseze pionii pe negru pentru a mpedica regele alb
s ptrund. 1...b6! 2.f4 Nd7 3.Cf3 f6! 4.Rd4 a5
5.Cd2 Nc8 6.Cb1 Ne6 7.Cc3 Rc6 8.a3 h6 9.g3 h5!
10.b4 axb4 11.axb4 Rd6 12.b5 g6 13.f5 gxf5
[13...Nxf5 14.Cxd5 Nd7 15.Cxb6 Nxb5 16.Cd5 Rc6
17.Ce7++-] 14.Ce2 Nd7 15.Cf4 Ne8 16.Cxd5 Nxb5
17.Cxb6 Nc6 18.Cc4+ Re6 19.Cb2 Nb5 20.Cd1 Ne2
21.Cf2 Nf1 22.Cd3 Nxd3! 23.Rxd3 Re5! [23...Rd5?
24.Rd2! Re4 25.Re2 Rd5 26.Rf3 Re5 27.h3 Rd5
28.Rf4 Re6 29.h4+-] 24.Re2 Re4! 25.h3 [25.Rf2 h4!
26.gxh4 f4=] 25...Rd5 26.Rf3 Re5 remiz.
Exercitii

E 5.1.
1.? +Spassky-Fischer, 1966
1.Re3 Rf6 2.Rf4 Cf7 3.Re3 g5 [3...Ch6 4.Rd3 Cf5
5.Rc4 Cxh4 6.Rxc5 Re5 7.Nb7 Rf4 8.Rb5 Rg3 9.Ra6
Cxg2 10.Rxa7 Ce3 11.a4 Cc4 12.Nd5 Ce3 13.Ne6+-]
4.h5 Ch6 5.Rd3 Re5 6.Na8 Rd6 [6...Rf4 7.Rc4 Rg4
8.Nf3+ Rh4 9.Rxc5 g4 10.Ne4 Rxh5 11.a4+-] 7.Rc4
g4 8.a4 Cg8 9.a5 Ch6 [9...Cf6 10.h6+-] 10.Ne4 g3
[10...Cg8 11.g3 Ch6 12.Nd3 Cg8 13.Ne2 Ch6

14.Rb5+-] 11.Rb5 Cg8 12.Nb1 Ch6 13.Ra6 Rc6

14.Na2 1:0.

E 5.2.
1...? -+
1...b5! 2.Re1 Nb2 3.a4 Nxa4 4.Nxa4 Rc6! [4...Rb6
5.Rd2 Ra5 6.Rc2 Ne5 7.f4 Nd6 8.Rb3=] 5.Rd2 Rc5
6.Cc3 [6.Rc2 Nd4 7.f3 Rc4!-+] 6...Rb4 7.Cb5 a5!
8.Cd6 Rxa4 9.Rc2 Ne5 10.Cxf7 Nxh2 11.Cd8 e5
12.Cc6 Ng1 13.f3 Nc5 14.Cb8 Rb5! 15.g4 Ne7
16.g5 fxg5 17.Cd7 Nd6 18.Cf6 Rc4 19.Cxh7 Ne7
0:1.

E 5.3.
1.? +1.c4! d4 [1...dxc4 2.Nxc4 Re7 3.Re4 Rd6 4.Rf5 Re7
5.Re5 Cc6+ 6.Rd5 Cb4+ 7.Rxc5 Cxa2 8.Rc6+-]
2.Re4 Ce6 [2...Re7 3.Rd5 Ce6 4.g3 si 5 f5] 3.f5 Cc7
4.Re5 Re7 5.f6+ Rd7 6.Nf5+ Ce6 [6...Rc6 7.Ng6+-]
7.b4! d3 [7...cxb4 8.Nxe6+ fxe6 9.Rxd4+-] 8.Nxd3
Rc7 [8...cxb4 9.Nf5+-] 9.b5 5 Cd8 10.Ne4 1:0.

E 5.4.
1...? -+
1...g5! 2.a5 h5 3.Cc4 Ne6 4.b4 h4! 5.f3?! f6 6.Cb2
Nd7! 7.Cc4 Nb5 8.Ce3+ Re5 9.Cg4+ Rf4! 10.Cxf6
Nf1 11.Ch5+ Re5! 12.g3 Nxh3 13.f4+ gxf4 14.Cxf4
Nf5! 0:1.

g2 15.a8D g1D+ 16.Rxb2 Dg2+ 17.Dxg2+ Rxg2

18.Ra3 Rf3 19.Rb4 Rxf4 20.Rxc4 Re3 21.d5 exd5+
22.Rxd5 f4 0:1.

E 5.5.
1.? +Leko-Adams, 2001
1.h4! Rg7 2.Ce4 Rf7 3.Rh2 Nd3 [3...Re6 4.Cc5+;
3...Nf1 4.Rg3 Re6 5.Cd2 Nd3 6.Rf4+-] 4.f3 Nf1
[4...Nxe4 5.fxe4 Rf6 6.Rg3 Re5 7.Rf3+-] 5.Rg3 Re6
6.Cd2 Nd3 7.Rf4 Rf6 8.Ce4+ Rf7 9.Rg5 Nf1 10.g3
Ne2 11.Cd2 Rg7 12.f4 Nd1 13.Cc4 Nc2 14.Ce3
Nd3 15.f5! Nb1 16.fxg6 Nxg6 17.Cd5 1:0.

E 5.6.

E 5.7.

E 5.9.
1...? -+
1...b5 2.Rd2 a5 3.Rd3 Rf6 4.Nf3 Re7 5.h4? [5.Nd1
Rd8 6.a4!? Nxa4! 7.Nxa4 Rc7-+] 5...h6 6.Nd1 Rd8
7.a4 Nxa4 8.Nxa4 Rc7 9.Nc2 Rb6 10.Rc3 Rb5
11.Rb3 Rc5 12.Ra4 Cc4 13.Nb3? [13.Nb1 Cd2
14.Nd3] 13...Cd2 14.Nc2 Cf1! 15.Rxa5 Cxg3
16.Ra4 Ch5 17.Rb3 Rd4! 18.Rb4 Cf6 19.d6 g5
20.hxg5 hxg5 21.Rb5 g4 22.Nd1 g3 23.Nf3 Re3
24.Nh1 Rf2 25.Rc6 g2 26.Nxg2 Rxg2 27.d7 Cxd7
28.Rxd7 Rf3 0:1.

1.? +-

1...? -+

E 5.8.
1...? -+
1...Cb5 2.Nd2 Ca3 3.Nc1 Cb1 4.Nb2 a3! 5.Na1
Rd6 6.Re2 Rc6! 7.Rd1 Rd5 8.Rc2 Re4 9.Rxb1 Rf3
10.Nb2! axb2 11.a4 Rxg3 12.a5 Rh2 13.a6 g3 14.a7

E 5.10.
1...? -+
1...Rb5 2.Rd3 a4 3.Nxa4+ [3.Re3 a3! 4.Rd3 Rc5
5.Re3 Ce8 6.Rd3 Cd6 7.Nd7 Cc4! 8.Ne8 (8.Nxc4
b3!-+) 8...Cb2+ 9.Rc2 Rd4-+] 3...Rxa4 4.Rc4 Ra3
5.Rc5 Rxa2 6.Rxb4 Rb2 7.Rc5 Rc3 8.Rd6 Rd4
9.Re6 Cxe4 10.Rf7 Cf2 11.Rg6 e4 12.Rxh6
[12.Nxe4 Rxe4 13.Rxh6 Rf4 14.Rg7! Cxg4 15.Rg6!
Ch6!-+] 12...e3 13.Rg7 e2 14.h6 e1D 15.h7 De7+
16.Rg8 Ce4! 17.Nxe4 Rxe4 18.h8D De8+ 0:1.