Editorial

Criminalistica \n 2007
Prof. VASILE L+P+DU{I

The article presents aspects from the activity of the General Assembly of the Romanian Forensic
Science Association discussed on the 14th February 2008.
|n ziua de 14 februarie 2008, la Centrul Cultural al
Ministerului Internelor [i Reformei Administrative a avut loc
Adunarea general= anual= a Asocia]iei Criminali[tilor din
Romnia, la care au luat parte membri fondatori [i membrii
simpli, precum [i invita]i din cadrul institu]iilor statului de
drept. La ordinea de zi s-au prezentat urm=toarele:
 Raportul de activitate pe anul 2007;
 Programul de activitate pentru anul 2008;
 Raportul trezorierului privind situa]ia logistic= [i
financiar= a Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia;
 Raportul comisiei de cenzori;
 Alegerea Consiliului director, a Comisiei de cenzori [i
a trezorierului;
 Stabilirea sec]iilor Asocia]iei Criminali[tilor din
Romnia;
 Bugetul de venituri [i cheltuieli pe anul 2008.
Din con]inutul d=rii de seam= [i al interven]iei
participan]ilor s-au desprins urm=toarele:
Fa]= de anul 2006, num=rul membrilor asocia]iei a
crescut cu 50, astfel c=, de la \nfiin]are [i pn= la sfr[itul lunii
decembrie 2007, se afl= \n eviden]= un num=r de peste 1.800
de membrii.
Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= din cadrul
I.G.P.R s-a continuat constituirea filialelor teritoriale ale
Asocia]iei, ac]iune care se va finaliza pn= la sfr[itul
semestrului I al anului 2008.
Prin activit=]ile organizate, Asocia]ia a promovat opinii,
metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, prin care a contribuit la
prevenirea [i combaterea criminalit=]ii, aducndu-[i astfel
contribu]ia la perfec]ionarea actului de justi]ie.
Este pozitiv faptul c= Asocia]ia a reu[it s= fie cunoscut=
\n rndul institu]iilor statului de drept [i de \nv=]=mnt din ]ara
noastr= [i din str=in=tate. Totodat=, Asocia]ia s-a f=cut
cunoscut= [i \n cadrul unor structuri ale Uniunii Europene.
Conform programului stabilit de Adunarea general= din
februarie 2007, au fost elaborate de c=tre Asocia]ie, \n
parteneriat cu Institutul de Criminalistic= [i Universitatea
Romn= de {tiin]e [i Arte Gheorghe Cristea din Bucure[ti,
peste 70 de studii [i lucr=ri de cercetare [tiin]ific=. O parte din
aceste lucr=ri au fost publicate \n Revista Romn= de
Criminalistic= [i \n volumul de studii [i comunic=ri al
Universit=]ii Romne de {tiin]e [i Arte Gheorghe Cristea
sub denumirea Juridica.
Prin eforturile materiale [i financiare ale Asocia]iei a fost
editat \ntr-un tiraj de 1.000 de exemplare volumul Contribu]ia
criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor
evenimente cu consecin]e grave, comunic=rile prezentate la

CRIMIN ALIS TIC A

simpozionul interna]ional, cu aceea[i tem=, organizat \n luna

octombrie 2006.
O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]ei
criminalistice a avut-o lucr=rile editate [i articolele publicate \n
anul 2007, apar]innd domnilor: prof. univ. dr. Vasile
Berche[an, prof. univ. dr. Laz=r Crjan, prof. univ. dr.
Tudorel Butoi, prof. univ. dr. Vladimir Beli[, conf. univ. dr.
Gheorghe Popa, lector univ. dr. Iancu {tefan, lector univ. dr.
Constantin Dr=ghici, lector univ. dr. Ioan Hurdubaie, expert
judiciar ing. Mircea Fierbin]eanu, comisar [ef Gheorghe
}ru, col. (r) prof. Vasile L=p=du[i, lector univ. drd. Marin
Ruiu, comisar drd. Cri[an Mucenic L=zureanu [.a.

Lucr=rile de criminalistic= [i Revista Romn= de

Criminalistic= au fost apreciate la Salonul Interna]ional de
Carte 2007, organizat de Direc]ia General= de Informare [i
Rela]ii Publice din cadrul M.I.R.A, \n perioada 24-27
octombrie 2007.
|n cadrul activit=]ilor de la Salonul de Carte au fost
lansate mai multe lucr=ri de criminalistic= [i medicin= legal=.
Cu acest prilej, organizatorii au acordat diplome de onoare
unor autori [i Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia.
O alt= activitate organizat= de Asocia]ia Criminali[tilor
din Romnia [i Inspectoratul General al Poli]iei Romne
(Institutul de Criminalistic= [i Direc]ia Poli]iei Rutiere) a fost
Simpozionul interna]ional cu tema: Investigarea
criminalistic= a accidentelor rutiere. Rolul mass-media \n
prevenirea acestora, care a avut loc \n zilele de 30 [i 31
octombrie 2007.
Aceast= manifestare a confirmat, \nc= o dat=, \naltul
profesionalism [i cota deosebit= de apreciere de care se
bucur= criminalistica romneasc=. Cu acest prilej au fost

prezentate peste 80 de comunic=ri de \nalt= ]inut=, care au

eviden]iat o serie de aspecte referitoare la tema supus=
dezbaterilor.
Tot o activitate important= a Asocia]iei Criminali[tilor din
Romnia a fost \ndreptat= c=tre realizarea prevederilor
Protocolului \ncheiat cu Universitatea Romn= de {tiinte [i Arte
Gheorghe Cristea din Bucure[ti [i Inspectoratul General al
Poli]iei Romne privind Masteratul \n specialitatea
criminalistic=. |n luna iunie 2007 a absolvit cea de-a doua
serie de cursan]i. O contribu]ie important= la realizarea
activit=]ilor \n cadrul masteratului au avut-o speciali[tii
Institutului de Criminalistic=, care au dovedit competen]= [i
calit=]ile necesare pentru transmiterea c=tre cursan]i a
tehnicilor [i metodelor criminalistice folosite att \n ]ar= ct [i \n
str=in=tate.
|n anul 2007 au participat la manifest=ri interna]ionale,
pe linie de criminalistic=, 17 speciali[ti, majoritatea fiind din
cadrul Institutului de Criminalistic=, fiind sus]inu]i financiar de
c=tre I.G.P.R. Unele aspecte privind problematica dezb=tut=
la aceste manifest=ri sau \ntlniri de lucru au fost publicate \n
Revista Romn= de Criminalistic=.
Printre activit=]ile, care urmeaz= s= le realizeze
Asocia]ia, \n anul 2008, se \nscriu urm=toarele:
 Dezvoltarea activit=]ilor de cercetare [tiin]ific=. Printre
acestea se \nscrie [i proiectul Sistemul integrat de securitate
rutier=;
 Organizarea simpozioanelor cu temele:
 Euroconformizarea activit=]ilor de criminalistic=, prin
implementarea managementului calit=]ii 16 aprilie 2008.
 Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu
violen]= 29-30 octombrie 2008;
 Organizarea unei manifest=ri dedicate \mplinirii
a 10 ani de la fondarea [i apari]ia Revistei Romne de
Criminalistic=;

Adunarea General= a ales \n Consiliul Director

al Asocia]iei [i \n Comisia de Cenzori pe urm=torii:
Pre[edinte
Conf. univ. dr. Gheorghe Popa.
Prim Vicepre[dinte
Prof. univ. dr. Laz=r Crjan.
Vicepre[edin]i:
Prof.univ.dr. Vasile Berche[an;
General maior magistrat dr. Dan Voinea;
Chestor principal drd. Iancu {tefan;
Comisar [ef de poli]ie Gheorghe }ru.
Secretar general
Col. (r) prof. Vasile L=p=du[i.
Secretar executiv
Comisar de poli]ie drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu.
Membrii:
Prof. univ. dr. Valentin Iftenie;
Lector univ.dr. Ioan Hurdubaie;
Conf. univ. dr. Gheorghe P=[escu;
Conf. univ. dr. Marin Ruiu;
Dr. ing. Mircea Fierbin]eanu;
Ing. Anca B=lan;
Colonel magistrat drd. Pantelimon Bo[tin=;
General lt. (r) dr. Gavril Dorelu }=rmurean;
Comisar [ef de poli]ie dr. Constantin Duvac;
Comisar [ef de poli]ie Nicolae Gheorghe;
Comisar [ef de poli]ie Grigore P=tru];
Comisar [ef de poli]ie Ionel Necula;
Comisar [ef de poli]ie drd. Nicolae Preda.
Comisia de cenzori:
Pre[dinte:
Economist Costic= T=nase.
Membrii:
Lector univ.drd. Nicolae Grofu;
Lector univ. drd. Florin Bobin.
Trezorier
Comisar de poli]ie Mihai Ivanici.
Adunarea general= a stabilit urm=toarele sec]ii:
- sec]ia juridic=; - sec]ia tehnic= criminalistic=; - sec]ia tactic=
criminalistic=; - sec]ia metodologie criminalistic=; - sec]ia
amprenta genetic=; - sec]ia chimie judiciar=; - sec]ia istorie
criminalistic=, \nv=]=mnt, mass-media; - sec]ia organizare,
planificare, marketing [i rela]ii interna]ionale; - sec]ia

 Organizarea unor expozi]ii cu tehnic= [i produse

necesare laboratoarelor de criminalistic=;

 Editarea lucr=rii Investiga]ia criminalistic= a
accidentelor de circula]ie (comunic=rile Simpozionului
interna]ional din 30-31 octombrie 2007), precum [i a
Revistei Romne de Criminalistic= ([ase numere);
 Organizarea de manifest=ri specifice (sesiuni de
comunic=ri, prezentarea de cazuri deosebite,
prezentarea rezultatelor unor studii [i cercet=ri etc.) de
c=tre sec]iile asocia]iei, la care vor participa criminali[ti
[i speciali[ti din alte domenii de activitate.

CRIMIN ALIS TIC A

DISPOZITIV DE USCARE
URME BIOLOGICE
Subcomisar de poli]ie VALENTIN SITARU Serviciul Criminalistic din cadrul D.G.P.M.B.
Device for drying biological traces
The idea for construction of this device shows up from the need to dry, in safety conditions, wet biological traces
that were collected from crime scene, using pharyngeal swabs.
The working principle consists in maintaining the trace wet in a box, isolated from environment, where it is
created a forced air circulation, which permits to maintain a dry environment.
The proofs protection from contamination agents is made trough sealing up the box with gum gaskets as well
as trough using some rayon fibers filters at the admission and at the evacuation ports.
The proofs are maintain in vertical position, fixed in a stand at a distance not to permit to contaminate each
other, by direct contact, by handling or during transport.
The wooden box is covered with a material which permits to be decontaminated with various substances used
for that purpose.
Materials:
Wooden box (thermo insulator) with hinged cover.
Cooler with Iris type diaphragm (for filter assembling, at the hole from inside the box, was attached a cylindrical
part over which was fixed the filter with a gum gasket which was taken from an old vacuum cleaner).
The air evacuation port (has been used a latent powder container whom has been removed the bottom and in
the container lid has been made an aperture; between the container lid and the box has been inserted the filter; for
filter protection has been stuck a plastic grid over the container lid surface.
The proofs stand, made from plywood, disposed about 1.5 cm high from the bottom of box.
Rayon fibers filter, used for electrical hoods
Silicone tube
Gum tape for sealing up the box
Ambition, skill, will.
Cost of materials : about 70 RON, execution time: about 10 hours
Photo 1 The device for drying in working position; Photo 2 A-gum tape for sealing up the box, B-cooler; C-air
admission filter
D-pharyngeal swabs stand; E-evacuation port; Photo 3 The cooler in OFF and ON position; Photo 4 The
evacuation port
Photo 5 Coolers filter; Photo 6 The evacuation port filter;

deea construc]iei dispozitivului \n cauz= a ap=rut

din necesitatea usc=rii, \n condi]ii de siguran]=, a
urmelor biologice recoltate de la fa]a locului \n
stare umed=, cu ajutorul recoltoarelor pentru exudat faringian.
Principiul de func]ionare const= \n men]inerea
probei umede \ntr-o incint=, izolat= de mediul ambiant, \n care
se creaz= o circula]ie for]at= a aerului, ceea ce permite
men]inerea unei atmosfere uscate.
Protejarea probei fa]= de agen]ii de contaminare este
f=cut= prin etan[area incintei, cu garnituri de etan[are din
cauciuc, ct [i prin aplicarea unor filtre din celofibr= la gura de
admisie [i evacuare a aerului circulat.
Probele sunt men]iunte \n pozi]ie vertical=, fixate \ntr-un
stativ, la o distan]= suficient=, care s= nu permit=
intercontaminarea acestora prin contact direct, fie la
manipulare fie \n timpul transportului.
Incinta din lemn (cutia) este placat= cu vinilin lipit cu
prenandez, ceea ce permite decontaminarea acesteia cu
diverse solu]ii destinate acestui scop.

CRIMIN ALIS TIC A

Materiale:
 Cutie din lemn (izolator termic) prev=zut= cu capac
fixat \n balamale;
 Ventilator cu diafragm= iris. Pentru montarea filtrului,
la cap=tul din interiorul cutiei, s-a ata[at un element de fixare
cilindric peste care s-a pus filtrul. Filtrul a fost fixat cu o
garnitur= din cauciuc, recuperat= de la un motor vechi de
aspirator;
 Gura de evacuare aer (s-a folosit o cutie de pulbere
relevant=, c=reia i s-a t=iat fundul, iar \n capac s-a decupat un
orificiu. |ntre capac [i cutie se insereaz= filtrul. Pentru
protec]ia filtrului s-a lipit un grilaj din plastic pe suprafa]a
capacului);
 Stativ probe, confec]ionat din placaj (ideal din plastic),
dispus la circa 1,5 cm \n=l]ime fa]= de baza incintei;
 Filtru celofibr=, folosit la hotele electrice;
 Tub silicon;
 Band= din cauciuc pentru etan[area ferestrelor;
 Ambi]ie, \ndemnare [i bun=voin]=.
Costul materialelor: aproximativ 70 lei; timp de execu]ie:
circa 10 ore.

Gura de evacuare

Dispozitivul pentru uscare \n pozi]ia de lucru

A BAND+ ETAN{ARE CAUCIUC;
B VENTILATOR;
C FILTRU ADMISIE AER;
D STATIV RECOLTOARE EXUDAT FARINGIAN;
E GUR+ EVACUARE AER.

Filtrul ventilator

A
A.

Ventilatorul \n pozi]ia oprit

B.

Ventilatorul \n pozi]ia pornit

CRIMIN ALIS TIC A

CRIMIN ALIS TIC A

O con[tiin]= neclintit= \n serviciul [tiin]ei

Prof. VASILE L+P+DU{I
This article refers to the adventures of a great coroner and forensic specialist, Alexandru Bircle.

ul]i

\n]elep]i

din Copenhaga, Hajek din Praga, Suluk

[i

din Bratislava, to]i fiind somit=]i \n

oameni de [tiin]= ne-

medicin= legal= [i criminalistic=.

au demonstrat, \n

Concluziiile comisiei au fost f=cute

operele lor, c= viitorul, pentru a fi

publice, \n noaptea de 29 spre 30

credibil, trebuie s= aib= pus \n el [i

aprilie 1943, de c=tre agen]iile de pres=

trecutul. De la apari]ia sa, revista

DNB [i TRANSOCEAN. Aceste concluzii

noastr= [i lucr=rile editate pe linie de

i-au derajat pe sovietici.

criminalistic= [i medicin= legal= au

Dup= \ncheierea celui de-al doilea

prezentat o serie de speciali[ti care,

r=zboi mondial, \n disputele din jurul

de-a lungul timpului, [i-au adus

masacrului de la Katyn, sovieticii au fost

contribu]ia la dezvoltarea [tiin]ei

exonera]i de orice r=spundere [i s-a

criminalistice [i la solu]ionarea unor

aruncat vina pe germani.

cauze complexe. Unul dintre cei care

Ulterior, serviciile speciale de

au fost uita]i, pe nedrept, este [i

informa]ii ale sovieticilor i-au vnat f=r=

Alexandru Bircle. S-a n=scut \n anul

1899,

la

Bucure[ti,

expert

mil=

\n

Legal= Mina Minovici, recunoscut pe plan interna]ional

pentru activitatea sa. |n toamna anului 1940, Alexandru
Bircle, \mpreun= cu al]i speciali[ti, a efectuat expertizele de
specialitate asupra asasinatelor comise de legionari la
Penitenciarul Jilava [i \n alte locuri.
Dup= cum se [tie, \n noaptea de 26 spre 27 noiembrie
1940, din ordinul dat de Horia Sima, c=petenia legionar=
Gheorghe Cre]u, comisar legionar \n cadrul Prefecturii Poli]iei
Capitalei, a pus la cale asasinarea a peste 60 de de]inu]i politici
(\n mare parte demnitari ai regimului de atunci), afla]i la
Penintenciarul Jilava [i \n comuna Strejnic, precum [i a peste 20
de poli]i[ti din cadrul Poli]iei Capitalei, printre care [i criminali[ti.
Expertizele efectuate de Alexandru Bircle au constituit
probe indubitabile pentru instan]a militar=, astfel c= Gheorghe
Cre]u a fost condamnat la moarte, execu]ia consumndu-se la
28 iulie 1941, \n Valea Piersicilor de lng= Penitenciarul Jilava.
|n anii r=zboiului, Alexandru Bircle a f=cut parte din
comisia interna]ional= care a constatat c= miile de cadavre
ale militarilor polonezi, \ngropate \n p=durea de la Katyn,
lng= Smolensk, erau opera unui asasinat colectiv, comis de
sovietici.

membrii

fostei

comisii

interna]ionale, cu inten]ia clar= de a-i

criminalistic= [i medicin= legal=, fost

[ef de lucr=ri la Institutul de Medicin=

pe

lichida,

fiind

considera]i

martori

periculo[i. Imediat dup= 23 august 1944, au \nceput

activit=]ile \mpotriva lui Alexandru Bircle.
Prima tentativ= a ru[ilor de a-l aresta a fost \n ziua de
22 noiembrie 1944, dar nu a reu[it. |n anul 1946, Alexandru
Bircle a fost condamnat la 20 de ani munc= silnic=, \n calitate
de criminal de r=zboi. Sentin]a s-a emis \n contumacie,
deoarece Alexandru Bircle reu[ise s= se ascund=, cu sprijinul
familiei [i al unor prieteni din poli]ie. |n toamna anului 1947,
Alexandru Bircle a p=r=sit clandestin Romnia, cu un
pa[aport fals.
Dup= mai multe peregrin=ri prin Elev]ia [i Fran]a, a
ajuns \n Argentina, la Buenos Aires. De aici a plecat \n Peru,
unde a fost \ncadrat ca profesor de medicin= legal= [i
criminalistic= la Universitatea din Lima.
|ntre timp, so]ia sa, Olimpia Bircle, a fost condamnat=,
\n Romnia, la 5 ani \nchisoare pentru complicitate la crime
de r=zboi. Alexandru Bircle a plecat din Peru \n S.U.A., iar,
\n 1976, s-a stins din via]=. Pe parcursul vie]ii, Alexandru
Bircle a publicat mai multe lucr=ri de medicin= legal= [i
criminalistic=, care se g=sesc la bibliotecile unor universit=]i
din Peru [i S.U.A.

Din aceast= comisie interna]ional= au mai f=cut parte

profesorii criminali[ti [i medicii legi[ti: Navile din Geneva,
Speeler din Grud, Orsos din Budapesta, Srxen din Helsinki,
Markov din Sofia, sau Burlett din Grningen, Palmieri din
Neapole, Miloslavici din Zagreb, Buhtz din Wroclaw, Tramsen

Bibliografie:
Arhivele fostei securit=]i-fond documentar-date ob]inute
\n anul 1978.
Mihai Pelin, Un veac de spionaj, contraspionaj [i poli]ie
politic=, Editura Elion, Bucure[ti, 2003.

CRIMIN ALIS TIC A

SFR{ITUL UNUI VIITOR PREOT

Subinspector de poli]ie DRAGO{ GIURGIU, I.P.J. Boto[ani
The article refers to the murder committed in Boto[ani County, Petcu Mirel Liviu a priest being
murdered with robbery as motif.

nvestigarea locului faptei se situeaz= pe prima

pozi]ie pe scara ierarhic= a probelor [i
mijloacelor materiale de prob=, apte de a
conduce la identificarea celor ce se fac r=spunz=tori de
\nc=lcarea legii.
|ntrep=trunderea dintre buna calitate a cercet=rii
locului faptei [i tehnica de vrf, care ne este pus= la
dispozi]ie, este premisa care a condus la aflarea
adev=rului [i \n cazul pe care \l prezent=m \n continuare.
Este vorba de fapta a c=rei victim= a fost numitul Petcu
Mirel Liviu, domiciliat \n localitatea Baia Mare, jud.
Maramure[, student la teologie \n ultimul an, care a
decedat ca urmare a loviturilor primite de la numi]ii C.F.C.
[i P.G., dosarul aflndu-se pe rolul Tribunalului Boto[ani.
La data de 05.01.2008, lucr=torii Postului de Poli]ie
Frumu[ica, jud. Boto[ani, au fost sesiza]i de c=tre un
cet=]ean cu privire la faptul c=, pe cmpul situat lng=
drum, \ntre localit=]ile Frumu[ica [i R=deni, jud.
Boto[ani, se afla un cadavru uman.
|n urma sesiz=rii, lucr=torii Postului de poli]ie s-au
deplasat la locul indicat de reclamant, unde au constatat
c= sesizarea se confirma [i, mai mult, cadavrul prezenta
la nivelul fe]ei [i minilor multiple semne de violen]=. Ca
atare, au luat m=suri de asigurare a perimetrului
infrac]ional [i au raportat cele constatate la dispeceratul
I.P.J. Boto[ani.
La nivelul I.P.J. Boto[ani s-a constituit o echip= de
cercetare, compus= din ofi]eri de investiga]ii criminale [i
criminali[ti, care, sub conducerea procurorului criminalist, s-a
deplasat la fa]a locului.
Ajun[i la fa]a locului, s-a constatat c= victima era \ntins=
pe cmp, la distan]= de aproximativ 80 m de drum, culcat= pe
partea dreapt=, cu capul c=tre carosabil, minile [i picioarele
flexate \n pozi]ia boxerului. Cadavrul era \nghe]at \n totalitate,
par]ial acoperit cu z=pad=, stratul de z=pad= pe care se afla,

fiind mai sub]ire dect stratul de z=pad= a[ezat pe cmp, \n

perioada anterioar= g=sirii cadavrului. Cadavrul era \mbr=cat
cu dou= pulovore [i dou= perechi de pantaloni, pantalonii de
deasupra fiind l=sa]i \n vine. La examenul extern, s-a
constatat c= victima prezenta leziuni la nivelul fe]ei, pe fa]a
posterioar= a palmelor [i la \ncheieturile degetelor de la
mini, de aici desprinzndu-se concluzia c= victima a avut un
conflict fizic cu cel pu]in o persoan=.

Cu ocazia examin=rilor efectuate de ofi]erul criminalist la

locul faptei, au fost identificate dou= urme de rulare ale unui
vehicul, slab vizibile datorit= z=pezii c=zute, care le-a acoperit.
Aceste urme aveau punctele incipiente, \n locul \n care erau
vizibile, la marginea de lng= drum a cmpului [i se continuau
pe cmp, pe lng= cadavru, \nc= 30 m dup= acesta, de unde
se \ntorceau c=tre drum, pe o linie paralel= cu urmele deja
men]ionate [i la distan]a de 20 m de acestea. Att punctele
incipiente ct [i cele terminus ale urmelor de lng= drum, erau
orientate c=tre localitatea Deleni, jud. Ia[i.

|n urma m=tur=rii stratului de z=pad= ce acoperea

urmele, s-a reu[it identificarea modelelor de anvelop= ale
ro]ilor de pe osia din spate, ecartamentul [i, mai mult, s-a
identificat o singur= urm= de potcoav=, apropiat= de urma din
partea dreapt=. Aceasta ne-a dus la concluzia c= autorul(ii)
faptei, s-a/s-au deplasat cu un vehicul hipo, tras de un singur

CRIMIN ALIS TIC A

cal, \nh=mat pe partea dreapt= [i, mai mult, datorit= firelor

scurte de p=r de culoare alb=, g=site pe pantalonii de
dedesubt ai victimei, c= animalul de trac]iune era de culoare
sur.

Dup= dezghe]area gecii g=site lng= cadavru [i a

pantalonilor, s-au g=sit \n buzunare mai multe bunuri, printre
care: c=r]i religioase \n miniatur=, iconi]e, agende cu sute de
numere de telefoane, un \nc=rc=tor de telefon mobil marca
NOKIA, care ne-a condus la ideea c= era posibil s= fi avut
telefon, [i o adeverin]= a unui mandat po[tal pe numele
destinatarului Petcu Mirel Liviu din localitatea Baia Mare. O parte
din bunurile g=site \n buzunar [i \nf=]i[area cadavrului, cu barb=
[i p=rul lung, ridica \ntrebarea: f=cea parte din clerul bisericii?

Cadavrul a fost transportat la morg=, \n vederea

efectu=rii necropsiei [i stabilirii cauzei mor]ii. |n dup=-amiaza
zilei de 06.01.2008, s-a efectuat necropsia, ocazie cu care sa stabilit c= victima prezenta dou= coaste rupte \n partea
stng= superioar=, fractur= de coloan= cervical=, acestea
corelate cu celelalte leziuni f=cndu-l pe medicul legist s=
afirme c= persoana g=sit= decedat= a fost victima unui
accident de circula]ie; constatare care a f=cut [i obiectul
concluziilor provizorii.
|n urma \nc=lzirii vremii, la data de 07.01.2008, s-a
dispus continuarea cercet=rilor la locul \n care a fost g=sit=
victima. Cu aceast= ocazie, \n locul \n care urmele de rulare
ale vehiculului hipo se \ntorceau c=tre drum, pe o suprafa]=
impresionant=, att la exteriorul stratului de z=pad= u[or topit,
ct mai ales sub stratul de z=pad=, s-au identificat urme de
substan]= de culoare brun-ro[cat=, motiv care ne-a \nt=rit
ideea c= aveam de a face cu o crim= [i nu cu un accident de
circula]ie. Aceasta a fost [i cauza pentru care s-a dispus
renecropsierea cadavrului.

|ntruct nu se cuno[tea identitatea cadavrului, acest

fapt complica [i mai mult lucrurile. Perchezi]ionarea
buzunarelor, \n momentul g=sirii, a fost imposibil= \ntruct
toate hainele erau \nghe]ate.

Cu ocazia renecropsierii [i datorit= dezghe]=rii

cadavrului, comisia, \ntocmit= din doi medici legi[ti, a constatat
c= victima prezenta toate leziunile sus descrise, mai pu]in
fractur= de coloan= cervical=, iar raportul final al medicilor a
fost c= moartea a survenit ca urmare a hipotermiei, \n
principal, [i a loviturilor primite, \n subsidiar, [i putea data de
aproximativ 7-9 zile, adic= perioada (28-30).12.2007.

CRIMIN ALIS TIC A

|n urma examin=rii
tuturor documentelor g=site \n
buzunarele de la hainele
victimei, s-a stabilit c= victima
este PETCU MIREL LIVIU, de
33 ani, din localitatea Baia
Mare,
jud.
Maramure[,
student \n ultimul an la
Facultatea de Teologie din
Sibiu, identitate care ne-a fost
confirmat= ulterior [i de fratele
victimei, care l-a identificat la
morg=. Fratele victimei ne-a

nefiind g=sit la aceasta.

|ntruct acum [tiam c= victima avea asupra sa un
telefon mobil, cu ajutorul colegilor de la tehnic=, s-a reu[it
stabilirea loca]iei telefonului, traseul pe care se deplasa,
numerele care au fost apelate de la telefonul [i num=rul
victimei. Astfel, \n corela]ie cu celelalte probe administrate \n
cauz=, s-a reu[it formarea unui cerc de suspec]i [i, \n final,
identificarea autorilor infrac]iunii, numi]ii C.C.F. [i P.G.,
ace[tia avnd vrste de 22 ani, respectiv 23 ani. Pentru
moment, s-a reu[it re]inerea doar a lui C.C.F., cel=lalt autor
reu[ind s= se refugieze \n Italia. Asupra numitului C.C.F. s-au
g=sit mai multe bunuri, printre care [i un aparat foto marca
OLYMPUS, care apar]inea victimei. |n urma declara]iei lui

C.C.F., celelalte bunuri, produs al infrac]iunii, se afl= la P.G.

|n finalul cercet=rilor, s-a descins \n satul Leahu-Nacu,
com. Deleni, jud. Ia[i, compus din aproximativ 10 case, unde,
la locuin]a unei familii Cernescu, vecin= cu cei doi autori, s-a

relatat mai multe aspecte care aveau s= fie de o importan]=

covr[itoare la elucidarea acestui caz, [i anume c= fratele s=u,
viitor preot, obi[nuia s= c=l=toreasc= foarte mult pe la
m=n=stiri, cu trenul sau cu ma[ini de ocazie, purta tot timpul cu
el un telefon mobil marca NOKIA, un aparat foto digital marca
OLYMPUS, un laptop, o geant= cu haine [i sume de bani
consistente. Concluzia imediat= a fost uciderea \n scop de jaf,
\ntruct nici unul din bunurile, prezentate de fratele victimei,

CRIMIN ALIS TIC A

reu[it identificarea vehiculului hipo [i a calului ale c=ror urme

au fost identificate la locul faptei.
Toate aspectele ar=tate au fost munca de o lun= de zile
a unei echipe, format= din speciali[ti ai I.P.J. Boto[ani,
\ncununat= de succes, care a demonstrat, \nc= o dat=, c= o

IDENTIFICAREA TRASEOLOGIC+PRINCIPALUL MIJLOC DE PROBARE

A VINOV+}IEI
Subcomisar de poli]ie PAVEL MAGHIAR
Subcomisar de poli]ie RAFAEL-EMIL CIOBANU
I.P.J. Covasna
In this paper, the authors try to emphasize the importance of the traseological techno-scientific
survey in finding out the truth about a theft offence from the private property

e[i Codul de procedur= penal= atribuie

valoare egal= tuturor mijloacelor de prob=,
se remarc= o tendin]= de cre[tere a ponderii
[i importan]ei proba]iunii [tiin]ifice \n raport cu celelalte
mijloace de prob=. Constat=rile tehnico-[tiin]ifice sunt
mijloacele de prob= care valorific= urmele ridicate de la
fa]a locului, ducnd la identificarea autorului [i probarea
vinov=]iei acestuia.
Aceasta se efectueaz= atunci cnd exist= pericol
de dispari]ie a unor mijloace de prob= sau de schimbare
a anumitor situa]ii de fapt [i este necesar= l=murirea
urgent= a diferitelor fapte sau \mprejur=ri ale cauzei. De
regul=, constatarea tehnico-[tiin]ific= este efectuat= de
speciali[ti sau tehnicieni ce func]ioneaz= \n cadrul, ori pe
lng= institu]ia de care apar]ine organul de cercetare sau
de urm=rire penal=, f=r= ca ace[tia s=-[i \nsu[easc=
atribu]ii de organ de urm=rire penal=.
Diversificarea modurilor de operare a infractorilor,
profesionalizarea acestora [i m=surile pe care infractorii
le iau pentru a nu l=sa urme la fa]a locului, impun
ridicarea [i exploatarea tuturor urmelor criminalistice,
g=site cu ocazia investig=rii locului faptei.
Urmele instrumentelor de spargere formeaz= obiectul
de cercetare a traseologiei judiciare. Denumirea de
traseologie vine de la combinarea cuvintelor trace de origine
francez=, care se traduce prin- urm= sau dr= [i logos
cuvnt de origine greac=, care se traduce prin- ordine sau
idee. Traseologia poate fi definit= ca fiind acea ramur= a
tehnicii criminalistice care studiaz= urmele ca impresiuni ale
structurii exterioare a obiectelor sau ca resturi deta[ate din
obiect, \n scopul identific=rii de gen [i individuale a persoanei
sau a obiectului creator, precum [i \n scopul l=muririi
\mprejur=rilor legate de formarea acestora.
|n situa]ia \n care autorul este interesat s= p=trund= \ntro anumit= \nc=pere, s= deschid= un sertar, un fi[et, o cas= de
bani, el apeleaz= la cele mai diverse metode sau instrumente,
denumite generic \n literatura de specialitate instrumente de
spargere.
Ac]iunea acestor instrumente de spargere creaz=
asupra unui obiect, urme form= l=sate prin:- ap=sare,
alunecare, frecare [i despicare.
Prin t=iere, \n urm= se reproduce microrelieful exterior
al t=i[ului [i al p=r]ilor laterale ale instrumentului folosit.
Calitatea acestor urme dinamice este condi]ionat= de natura
materialului obiectului primitor. Cu ct acest material este mai
plastic, cu att mai mult se reproduc, sub form= de stria]ii,

10

particularit=]ile fine ale lamei t=ietoare a instrumentului (cu]it,

topor, patent, dalt=, foarfece, cle[te), ceea ce permite ca
aceste particularit=]i s= fac= obiectul valorific=rii prin rapoarte
criminalistice [i s= conduc= la identificarea instrumentului
folosit.
Spre exemplificare, prezent=m o cauz= penal=,
solu]ionat= de poli]i[tii criminali[ti cov=sneni, \n care s-a
reu[it identificarea autorului unui furt, singurul mijoc de
probare a vinov=]iei acestuia fiind rezultatul final al
examin=rilor traseologice efectuate \n cadrul laboratorul
criminalistic.
|n diminea]a zilei de 18.02.2008, Poli]ia ora[ului
|ntors=tura Buz=ului din jud. Covasna, a fost sesizat= c=, \n
perioada 15-18.02.2008, persoane necunoscute au intrat prin
efrac]ie \n {coala general= Mihail Sadoveanu din localitate,
de unde au sustras scule [i dispozitive folosite la lucr=rile de
repara]ii ale [colii, prejudiciul ridicndu-se la peste 5.840
RON.

Foto 1. {coala general= Mihail Sadoveanu din localitatea

|ntors=tura Buz=ului.

La fa]a locului s-a deplasat echipa de cercetare,

\mpreun= cu tehnicianul criminalist, care au stabilit c=
sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera unde erau
depozitate materialele sustrase, era confec]ionat din fier
beton. Acesta a fost sec]ionat cu o foarfec= de t=iat metale.
Tehnicianul criminalist a ridicat buc=]ile de fier beton
sec]ionat, le-a ambalat [i transportat conform procedurii.

CRIMIN ALIS TIC A

Foto 2. Sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera din

care s-au sustras materialele, s=geata indic= locul unde a fost
sec]ionat fier-betonul.

Buc=]ile din fier-beton au fost puse la dispozi]ia

speciali[tilor din cadrul laboratorului de expertize [i constat=ri
tehnico-[tiin]ifice. La examinarea acestora am constatat c=
cele dou= buc=]i din fier-beton au format un \ntreg, au
lungimea de 320 mm, respectiv 260 mm [i diametrul de 6 mm
fiecare. Acestea au forma unor trasee liniare [i sinuoase, cu
bucle mai mult sau mai pu]in pronun]ate, rezultate \n urma
modului de realizare a sistemului de asigurare a u[ii de
acces. Capetele au aspect de sec]ionare recent= iar, \n
apropierea acestora, pe generatoarele diametral opuse, se
g=sesc mai multe urme consecutive de adncime. |n urma
examin=rilor s-a stabilit c= urmele form= \n litigiu con]in, sub

indic= urmele consecutive de adncime.

Foto 4.
Foto 5.
Foto 4-5. Cele dou= foarfece de debitat metalele puse la
dispozi]ie

|n vederea identific=rii autorului s-au pus la dispozi]ia

speciali[tilor criminali[ti dou=

foarfece de debitat metale,

ridicate de la dou= la persoane diferite, ambele fiind suspecte

de s=vr[irea faptei.
Dup= crearea, \n mod experimental, pe acela[i tip de
material (fier-beton), a urmelor de sec]ionare pentru
compara]ie, am constatat c= acestea con]in urme stria]ii apte
pentru examin=ri comparative.
Examenul

comparativ, efectuat cu microscopul

comparator Leitz a stabilit c= urma de sec]ionare \n litigiu,

prezint= asem=n=ri cu caracter general [i individual cu urma
de sec]ionare model de compara]ie, ob]inut= experimental cu
foarfeca ridicat= de la numitul P.R.V. (foto 5).
Prin preluarea imaginilor color cu aparatul fotografic
digital marca NIKON COOL PIX 4500, [i prelucrarea
acestora cu programul LUCIA FORENSIC, au fost ob]inute
microfotografiile stria]iilor de pe zonele de sec]ionare,
stabilindu-se astfel:
Caracteristici generale comune
existen]a celor trei tipuri de zone, respectiv: dou= zone
de contact (a), dou= zone de t=iere (b) [i zon= de rupere la
mijloc(c), ilustate \n foto 6-7;
zonele de t=iere sunt dispuse \n planuri sub forma
literei V.
form= de stria]ii paralele, relieful lamei t=ietoare.

Caracteristici individuale comune

Foto 3. Buc=]ile din fier-beton puse la dispozi]ie. S=geata de

culoare ro[ie indic= urma de sec]ionare, iar s=ge]ile de culoare verde

Stria]ii liniare, paralele, cu l=]imi diferite, distan]ate

CRIMIN ALIS TIC A

11

Foto 8.

inegal, ce prezint= continuitate liniar=, ilustrate \n foto 8-10.

Foto 6.
Foto 7.
Foto 6-7.
Zonele urmelor
de sec]ionare
(foto 6 -litigiu,
foto
7compara]ie)

12

Foto 9.
Foto 8-9. Microfotografiile stria]iilor urmelor de sec]ionare.(foto 8 litigiu, foto 9-compara]ie)
Foto 10. Microfotografia continuit=]ii liniare a stria]iilor urmei \n litigiu
(L) [i urmei model de compara]ie (C).

Raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= a concluzionat

cu certitudine c= fierul-beton, parte component= din sistemul
de asigurare a u[ii de acces \n subsolul {colii generale
Mihail Sadoveanu, din ora[ul
|ntors=tura Buz=ului,
jud.Covasna a fost sec]ionat cu foarfeca de t=iat metale,
ridicat= de la numitul P. R.V.
Conchidem, prin a sublinia importan]a ridic=rii [i
exploat=rii tuturor categoriilor de urme criminalistice, care
atest= \mprejur=ri legate de desf=[urarea unei activit=]i
infrac]ionale, \n condi]iile actuale, cnd descoperirea urmelor
papilare, care s= conduc= la identificarea autorului unei

CRIMIN ALIS TIC A

Co ntribu]ia utiliz=rii me to de lo r c riminalis tic e \n

de te c tare a urme lo r me c anis me lo r de manipulare a pie ]e i
burs ie re
A sound capital market is a feature of any functional market economy. The transparent carrying aut of
the operations with securities on the regulated markets involves a very careful supervision of any
deviation/infringement aiming at the distortion of the correct price formation. Forensic studies considerably
contribute to the subsequent identification of the mechanisms used for the manipulation of the stock
market.

n prezent, la nivelul statelor membre ale UE, se

\ncearc= implementarea unui cadru legal unitar,
pentru realizarea transparent= [i corect= a
opera]iunilor cu valori mobiliare pe pie]ele reglementate.
Comitetul European al Reglementatorilor de Valori Mobiliare
a emis, \n luna iulie anul 2007, al doilea ghid privind
implementarea uniform= a Directivei 2003/6/CE a
Parlamentului European [i a Consiliului European privind
utiliz=rile abuzive ale informa]iei confiden]iale [i manipul=rile
pie]ei (abuzul de pia]=).
Pe teritoriul na]ional, autoritatea care are drept atribu]ii
reglementarea [i supravegherea pie]ei de capital este
Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare. Lund \n considerare
normele europene, conform c=rora regulamentele adoptate
de Parlamentul European au for]= juridic= \n \ntreg spa]iul
comunitar, f=r= a fi necesar= transpunerea acestora \n
legisla]ia na]ional= a statelor membre, acestea se aplic=
direct [i \n Romnia.
Opera]iunile translative de proprietate, avnd ca obiect
valori mobiliare, sau alte instrumente financiare create \n leg=tur= cu valorile mobiliare, emise de o societate de]inut= public,
se desf=[oar= doar pe pie]ele reglementate [i prin intermediul
Societ=]ilor de Servicii de Investi]ii Financiare (SSIF).
Tranzac]iile realizate pe pia]a reglementat= din Romnia
sunt efectuate de c=tre SSIF-uri la ini]iativa de]in=torului de
valori mobiliare, prin introducerea de ordine de vnzare,
respectiv de cump=rare, \n cazul opera]iunilor de cump=rare.
Tranzac]ia reprezint= executarea de c=tre un SSIF a
ordinelor de vnzare/cump=rare transmise de client, \n
numele SSIF [i \n contul clientului, urmat= de efectuarea
eviden]ierii \n contul clientului, ]inut la custode (SNCDD), a
men]iunilor privind dreptul de proprietate.
Execu]ia ordinelor clientului depinde de existen]a
fondurilor sau a valorilor mobiliare necesare \n conturile
clientului, pentru acoperirea tranzac]iilor, taxelor [i
comisioanelor aferente. |n cazul \n care fondurile existente nu
acoper= \ntregul volum al ordinului clientului, SSIF poate
executa ordinul \n limita fondurilor existente, cu plata inclusiv
a taxelor [i comisioanelor datorate.
Schematic, mecanismul reglement=rii tranzac]iilor cu
valori mobiliare se prezint= conform celor ce urmeaz=.
|n cazul unui ordin de vnzare se efectueaz=
urm=toarele opera]iuni:

de]in=torul emite un ordin de vnzare c=tre SSIF 1;

CRIMIN ALIS TIC A

SSIF 1 trage ac]iunile din contul RRA, pe numele

clientului vnz=tor, \n contul s=u deschis la SNCDD;

SSIF 1 transmite [i negociaz= electronic \n pia]a
reglementat= ordinul clientului;

la realizarea acordului \n pia]= (\ntlnirea \ntre oferta
ferm= a SSIF 1 [i cererea ferm= a unui cump=r=tor SSIF 2) se
realizeaz= tranzac]ia [i SSIF 2 transfer= ac]iunile cump=rate
\n contul s=u la SNCDD;

exist= [i o opera]iune op]ional=, respectiv transferul
ac]iunilor de la SSIF 2 \n contul clientului cump=r=tor, la
cererea expres= a acestuia.
Conform directivei privind abuzul de pia]=,
manipularea pie]ei \nseamn=:
a. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare:
- care dau sau ar putea da informa]ii false sau care
induc \n eroare \n leg=tur= cu cererea, oferta sau pre]ul
instrumentelor financiare (tranzac]ii false sau \n[el=toare);
- care men]in, prin ac]iunea uneia sau mai multor
persoane ac]ionnd \mpreun=, pre]ul unuia sau al mai multor
instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial
(manipularea pre]ului);
b. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare, care
presupun procedee fictive sau orice alt= form= de \n[el=ciune
(procedee fictive);
c. diseminarea de informa]ii prin mass-media, inclusiv
internet, sau prin orice alt= modalitate, care dau sau ar putea
da semnale false sau care induc \n eroare asupra
instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor [i
[tirilor false care induc \n eroare, \n condi]iile \n care persoana
care a diseminat informa]ia [tia sau trebuia s= [tie c=
informa]ia este fals= sau induce \n eroare. Referitor la
jurnali[ti, \n exercitarea profesiunii lor, diseminarea
informa]iilor va fi luat= \n considerare ]inndu-se cont de
regulile care reglementeaz= activitatea acestora, excep]ie
f=cnd persoanele care utilizeaz= aceste informa]ii \n scopul
ob]inerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri
(informa]ii false sau \n[el=toare).
Expertiza criminalistic= a \nscrisurilor, pe suport de
hrtie, utilizate \n tranzac]iile cu valori mobiliare
Date fiind rolul [i pozi]ia investiga]iilor tehnice
criminalistice \n procesul judiciar, examinarea falsului \n
\nscrisurile utilizate, \n vederea realiz=rii transferului de
proprietate a titlurilor de valoare, trebuie s= se fac= \n primul
rnd pe baza prevederilor legii penale. Astfel, potrivit

13

dispozi]iilor art. 288-290 C. pen., falsul \n \nscrisuri poate fi de

natur= material= sau intelectual=.
a. Falsul material, att cel \n \nscrisuri oficiale, ct [i cel
\n \nscrisuri sub semn=tur= privat=, este consecin]a
contrafacerii sau alter=rii lor, \n orice mod, de natur= s=
produc= efecte juridice. El poate fi s=vr[it printr-o modificare
fizic= a \nscrisului preexistent sau prin alc=tuirea \n totalitate
sau \n parte a unui \nscris oficial.
b. Falsul intelectual const= \n falsificarea unui \nscris
oficial, cu prilejul \ntocmirii acestuia de c=tre un func]ionar ori
alt salariat aflat \n exerci]iul atribu]iilor de serviciu, prin
atestarea unor fapte sau \mprejur=ri neadev=rate \n \nscrisul
astfel \ntocmit.
Tranzac]iile cu ac]iuni dematerializate pe pia]a de
capital presupun \ncheierea de c=tre vnz=tor/cump=r=tor a
unui contract cu intermediarul autorizat s= lanseze ordine \n
pia]= (societ=]i de servicii de investi]ii financiare), contracte \n
baza c=rora brokerul care prime[te un ordin din partea
clientului este obligat s=-l execute \n cele mai favorabile
condi]ii.
|n vederea efectu=rii opera]iunilor de vnzare a ac]iunilor,
aflate \n contul personal la Registrul Romn al Ac]ionarilor, un
client care se adreseaz= societ=]ii de servicii de investi]ii, \n
vederea valorific=rii unor titluri, semneaz= ordinul de vnzare.
Acest \nscris poate avea urm=toarele op]iuni:
- ordin limit= prin care clientul ordona vnzarea
titlurilor la o valoare cel pu]in egal= cu cea \nscris= la cererea
sa \n acest document;
- ordin la pia]= prin care clientul accepta \nstr=inarea
titlurilor la pre]ul pie]ei, respectiv un anumit termen de
realizare a acestuia ce trebuia men]ionat de client \n rubrica
valabil pn= la data de.
Ordinele de vnzare transmise societ=]ilor de
intermediere reprezint= acte sub semn=tur= privat=, emise \n
executarea contractelor de intermediere valori mobiliare, prin
care SSIF-urile se oblig= ca, la vnzarea \n condi]iile
\nscrise \n ordin a ac]iunilor de]inute de proprietar, s=
pl=teasc= acestuia o sum= de bani, reprezentnd pre]ul
acestora, ob]inut \n urma negocierilor \n pia]a reglementat=.
Astfel de acte trebuie s= fie scrise \n \ntregime de cel care
l-a subscris, \n conformitate cu dispozi]iile art. 1180 Cod civil.
|nainte de a negocia o anumit= valoare mobiliar= \n cont
propriu sau \n contul unui ac]ionar semnificativ al SSIF, al
unui membru al consiliului de administra]ie sau al unui
angajat al s=u, SSIF trebuie s= execute ordinele primite de
la clien]i pentru acea valoare mobiliar=, la acela[i pre] sau la
un pre] mai bun, \n cazul unui ordin limit=.
De asemenea, agentul de valori mobiliare care prelua
aceste ordine avea obliga]ia s= informeze clientul vnz=tor
asupra nivelului pre]urilor practicate pe pia]= la data emiterii
ordinului [i respectiv s= \nscrie aceast= dat=, respectiv or=, \n
ordinul de vnzare.
|n vederea cercet=rii \ndeplinirii cu bun=-credin]= a
ordinelor primite din partea clien]ilor, organele de urm=rire
penal= au decis c= examinarea scrierii reprezentnd data [i
ora emiterii ordinului, \n scopul stabilirii unor priorit=]i [i

14

succesiuni la executarea ordinelor pe pia]=, coroborat cu

fluctua]ia pre]urilor orare [i zilnice pentru fiecare titlu oferit,
prezint= o importan]= deosebit=.
Un caz \n care s-a cerut expertiza unor ordine de
vnzare emise de un grup de fo[ti salaria]i ai unei societ=]i pe
ac]iuni, organiza]i \n Asocia]ia Salaria]ilor (PAS), a condus la
constatarea manipul=rii pie]ei de capital, prin s=vr[irea de
c=tre lucr=torii unor societ=]i de intermediere specializate a
infrac]iunii de fals sub semn=tur= privat=. Fapta cu
consecin]e penale a constat \n alterarea \nscrisurilor preluate
de la proprietar, prin ad=ugarea unor elemente de natur= s=
produc= consecin]e juridice.
Salaria]ii din cadrul PAS au reclamat organelor judiciare
presiuni din partea conducerii executive pentru vnzarea la
pre]uri subevaluate a ac]iunilor de]inute de ace[tia, \n urma
programelor de privatizare \n mas=. |ntre conducerea
societ=]ii [i brokerul unei societ=]i de servicii de investi]ii
financiare, respectiv un agent al aceluia[i SSIF, exista o
leg=tur= de coniven]= pentru preluarea ordinelor de vnzare,
\n condi]ii care s= permit= manipularea ulterioar= a pre]urilor.
Salaria]ii au fost obliga]i s=-[i vnd= titlurile prin intermediul
acestui SSIF la pre]uri dictate de cump=r=tor.
Din examinarea criminalistic= s-a constatat c= anumite
elemente \nscrise olograf, precum ora [i data emiterii
ordinului, inclusiv pre]ul de vnzare la care titlurile trebuia
negociate pe pia]a bursier=, au fost ad=ugate de o alt=
persoan= dect agentul de valori mobiliare, care a completat
[i a preluat ordinul sub semn=tura vnz=torului, f=r= ca
dispun=torul (vnz=tor) s= fie informat asupra complet=rilor.
Ordinele de vnzare atribuite membrilor PAS care
le-au semnat (f=r= a \nscrie sau accepta \ns= pre]ul
ac]iunilor) au fost de tip limit=.
Conform reglement=rilor date de autoritatea de
supraveghere, SSIF-urile aveau datoria de a executa ordinele
clien]ilor la cel mai bun pre], \n condi]iile date ale pie]ei.
|n urma cercet=rii caracteristicilor grafice ale
documentelor [i \nscrisurilor, ce au stat la baza transfer=rii
ac]iunilor din conturile deschise pentru membrii PAS la
Registrul Romn al Ac]ionarilor \n contul clien]ilor
cump=r=tori, deschis la un SSIF, respectiv tranzac]ionarea
acestora pe pia]a bursier=, s-a constatat c= pre]ul de
vnzare \nscris \n ordinele semnate de clien]ii care aveau [i
calitatea de membrii PAS, a fost falsificat, prin ad=ugare de
text.
Pentru a se realiza un pre] ct mai sc=zut pentru titlurile
de]inute de membrii PAS, brokerul din cadrul SSIF a procedat
la realizarea unor opera]iuni de agregare a ordinelor de
vnzare provenite din partea unui num=r mai mare de
vnz=tori, astfel ca, prin realizarea unor tranzac]ii speciale,
cump=r=torul s= fie favorizat prin for]area unui pre] diminuat
fa]= de tranzac]iile pentru acela[i titlu derulate \n pia]=.
Ulterior, pre]ul la care se realiza tranzac]ia era \nscris de
broker pe ordinul de vnzare preluat (necompletat la rubrica
data [i pre]ul) de la proprietarul membru al PAS.
Istoricul tranzac]iilor a relevat faptul c= majoritatea
ac]iunilor, de]inute de membrii PAS, a fost direc]ionat= spre

CRIMIN ALIS TIC A

conturile a dou= persoane fizice care aveau [i calitatea de

directori ai societ=]ii emitente. Ace[tia au dat SSIF-ului att
ordine pe suport de hrtie ct [i ordine verbale, caz \n care
SSIF a procedat la \nregistrarea pe suport magnetic a
persoanei avnd calitatea de client cump=r=tor.
Ac]iunile care au fost achizi]ionate de cump=r=tori, al]ii
dect cei doi directori, au fost pierdute de cei interesa]i \n
procesul de reglare a pre]ului prin tranzac]ii succesive cu
pre]uri \n sc=dere.
Expertiza a stabilit realizarea de c=tre lucr=torii SSIF a
unor abuzuri pe pia]=, prin realizarea unor tranzac]ii, ce au
avut ca scop concentrarea c=tre doi din directorii unei societ=]i
comerciale deschise a pachetului majoritar de ac]iuni. Practic,
att ordinele de vnzare ct [i cele de cump=rare se aflau la
dispozi]ia aceluia[i broker, care era motivat s= realizeze
tranzac]ia, respectiv scoaterea \n pia]= a celor dou= ordine,
atunci cnd pre]ul era adus la un nivel ce corespundea
intereselor celor dou= persoane fizice cu func]ii de conducere.
Analiza fluxurilor b=ne[ti, derulate \ntre cump=r=tori [i SSIF, a
relevat efectuarea de c=tre broker a unor opera]iuni de
cump=rare, de[i \n contul cump=r=torului nu existau resursele
b=ne[ti. Ac]ionnd astfel, \n pia]= s-a creat un nivel anormal al
pre]ului pentru ac]iunile avnd acela[i simbol cu cele de]inute
de membrii PAS. Mijlocul prin intermediul c=ruia s-a realizat
aceast= opera]iune a fost inducerea \n eroare a proprietarilor
de drept a ac]iunilor dematerializate (\n[elarea acestora),
respectiv falsificarea ordinelor de vnzare, \n scopul
deposed=rii de valorile mobiliare de]inute la pre]uri sc=zute, \n
mod for]at, situate sub nivelul ultimelor tranzac]ii \n pia]=
pentru acelea[i titluri [i \n care nu intervenea brokerul mandatat
de directorii societ=]ii emitente.
Rubrica, \n care trebuia \nscris pre]ul pentru ordinele
limit=, a fost completat= cu un material de scriere diferit de
cel cu care au fost completate celelalte rubrici, inclusiv
semn=tura vnz=torului. De asemenea, data calendaristic= la
care, aparent, au fost emise ordinele de vnzare a fost
complet= cu o cerneal= diferit= de cea folosit= la completarea
men]iunilor privind numele clientului, CNP, codul de agent [i
autoriza]ia CNVM a acestuia, simbolul ac]iunilor vndute [i
cantitatea oferit= spre vnzare.
Din examinarea caracteristicilor grafice, s-a constatat
totodat= c= anumite cifre, reprezentnd data calendaristic= [i
ora emiterii \nscrisului, au fost realizate prin folosirea unor
caractere diferite de celelalte elemente, completate olograf \n
ordinul de vnzare tipizat apar]innd SSIF.
Din coinciden]a pre]urilor limit=, \nscrise \n ordinele de
vnzare cu pre]ul la care s-au executat aceste ordine \n pia]=,
respectiv \nscrierea acestor elemente cu o cerneal= [i
caractere diferite, a rezultat concluzia c= pre]urile au fost
ad=ugate ulterior \n ordinul emis de client, f=r= acordul
acestuia.
Prin preluarea spre executare a unor ordine tip limit=,
\n care pre]ul de vnzare nu era \nscris la data semn=rii de
c=tre ordonator, respectiv \nscrierea sa ulterioar= la pre]ul de
realizare a tranzac]iei (sub nivelul cota]iilor anterioare din
pia]=), agentul de valori mobiliare [i traderul SSIF au lezat

CRIMIN ALIS TIC A

dreptul ac]ionarilor de a stabili pre]ul [i au procedat la

prejudicierea acestora.
Examinarea criminalistic= a urmelor \n suportul
informatic
|n realizarea unei investiga]ii criminalistice asupra
urmelor \n sistemul informatic trebuie pornit de la asigurarea
c= toate materialele digitale (structurile de date, informa]iile \n
format electronic, documentele electronice localizate sau
recuperate) sunt ob]inute prin mijloace tehnice care respect=
dispozi]iile legale [i normele de aplicare \n vigoare, \n scopul
de asigura eligibilitatea [i admisibilitatea probelor digitale \n
instan]=.
Un document electronic, care a fost stocat pe un suport
magnetic de memorie gestionat de un sistem de operare
(creat \n mediul de stocare sau adus prin copiere de pe alte
suporturi de memorie) [i care a fost ulterior [ters prin
mijloacele puse la dispozi]ie de sistemul de operare, nu este
[ters efectiv de pe suprafa]a acelui suport de memorie.
Con]inutul integral al documentului electronic r=mne \n
continuare \nregistrat pe suportul de memorie.
Pentru motive de reducere a duratei tehnice, la
executarea unei comenzi de [tergere a unui document
electronic are loc doar eliminarea pozi]iei din tabela de
alocare a fi[ierelor (\n limbaj de specialitate FAT-File Alocation
Table) corespunz=toare acelui document electronic. Mai
exact, pentru aceast= pozi]ie, se elimin= doar primul caracter
din numele fi[ierului (motiv pentru care pentru primul caracter
apare ?, urmat de restul numelui). Concomitent, drept
consecin]= imediat=, pentru sistemul de operare Microsoft
Windows, spa]iul ocupat de c=tre documentul electronic,
fragmentat sau nu, devine disponibil altor necesit=]i de
stocare.
Drept rezultat al [tergerii, con]inutul documentului
electronic nu mai este accesibil \n mod obi[nuit, \ntruct pe
tabela de alocare a fi[ierelor nu mai exist= pozi]ia
corespunz=toare numelui, caracteristicilor [i elementelor
descriptive pentru zona sau zonele pe care aceasta le ocupa.
|n procesul de analizare a imaginii integrale a suportului
de memorie (con]inut= de copia fizic=), \n cazul \n care zona
de pe suprafa]a suportului de memorie, unde a fost \nregistrat
con]inutul documentului electronic, considerat= liber= de
sistemul de operare, nu este acoperit= prin suprascriere, este
posibil= recuperarea integral= a con]inutului documentului
electronic.
|ntruct Microsoft Word men]ine o statistic= intern=
privind data cre=rii, data ultimelor modific=ri, data ultimei
tip=riri, utilizatorul electronic care a creat documentul,
utilizatorul electronic care a efectuat ultimele modific=ri [i
informa]ii privind istoricul documentului, care face parte
integrant= din fi[ierul care con]ine documentul electronic,
selectarea pe imaginea fizic= a suportului de memorie a zonei
ocupate de pe un document electronic poate conduce inclusiv
la recuperarea acestor caracteristici tehnice \nso]itoare.
Mijloacele de stabilire a adev=rului sunt orientate spre
achizi]ia, analizarea [i valorificarea de dovezi digitate care
constau \n amprente digitale sau urme ale fluxului de

15

informa]ii prezentate sub form= de extras de text, captur= de

ecran, fotografie sau \nregistrare audio/video.
Datorit= volatilit=]ii [i dinamicii con]inutului de date ale
suporturilor de memorie, toate activit=]ile de prelevare de
dovezi digitale statice sau de con]inut de date, \n vederea
analiz=rii lor ulterioare, trebuie respectate principii specifice
tehnologiei informa]iei.
Scopul investiga]iilor criminalistice este de a stabili dac=
pe suportul de memorie al echipamentului obiectiv se pot
localiza informa]ii, \n format electronic, referitoare la
documente care con]in \n[iruiri de cifre [i litere caracteristice
unor r=spunsuri la teste gril=, stabilirea con]inutului acestora
[i a caracteristicilor temporale \nso]itoare (\n cazul \n care
acest lucru este posibil).
Obiectivul avut \n vedere la stabilirea st=rii de fapt
prive[te urm=toarele aspecte:
1. dac= \n sistemul informatic au fost create documente
con]innd \n[iruiri de cifre [i litere caracteristice unor
r=spunsuri gril=;
2. stabilirea con]inutului acestora, \n cazul \n care ele exist=;
3. stabilirea datei la care ele au fost create/
modificate/[terse [i \n ce a constat modificarea.
Avnd \n vedere modalit=]ile de sesizare privind
comiterea unor infrac]iuni specifice pie]ei de capital, toate
materialele digitale, relevate \n vederea prob=rii acesteia,
sunt ob]inute prin localizarea [i extragerea contextual= din
con]inutul copiilor logice [i fizice (probe reci) [i nu provin din
interceptarea unor fluxuri de date.
|n realizarea unor ac]iuni de constatare a abuzului de
pia]= reclamat de B. V. N., client al unui SSIF, c=tre care
ordonase vnzarea unui num=r de 12.198 ac]iuni, de]inute
la o societate comercial=, au fost analizate ini]ial
documentele care au stat la baza \nstr=in=rii titlurilor. Din
investiga]iile preliminare s-a constatat efectuarea de c=tre
angaja]ii SSIF a unor \nscrieri neautorizate \n ordinele de
vnzare, respectiv manipularea pre]ului pentru ac]iunile
emitentului la care reclamantul de]inea titluri. |n arhiva
societ=]ii de servicii de investi]ii financiare au fost identificate
5 ordine de vnzare, semnate de reclamant (4 originale [i o
copie xerox). Din declara]iile [i \nscrisurile, puse la dispozi]ie
de SSIF, rezulta c= cele 12.198 ac]iuni de]inute de B.V.N. au
fost vndute la data de 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei
pe ac]iune (ordin 1003 care poart= \nscris= ora emiterii
13:54), de[i SVM avea din partea aceluia[i client un ordin
(1002) datat (prin \nscriere cu o cerneal= diferit= fa]= de restul
men]iunilor) 24.05.2005, pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune.
Ac]iunile membrului PAS au fost transferate \ntr-un cont
opera]ional deschis la RRA. Ulterior, SSIF a transferat
ac]iunile din contul reclamantului, deschis \n registru, spre
depozitar (SNCDD), \n data de 02.04.2005 [i 16.04.2005.
De[i, \n intervalul 16.04.2005-17.07.2005, pre]ul ac]iunilor \n
cauz= a evoluat \n intervalul 4000 lei -5.800 lei/ac]iune,
societatea de intermediere sus]inea c= nu a indisponibilizat
titlurile pn= la data de 17.07.2005, cnd a executat un ordin
pentru un pre] limit= de 1.800 lei/ac]iune.

16

Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare a efectuat

investiga]ii asupra tranzac]iilor cu ac]iuni efectuate de SSIF
cu ac]iunile reclamantului, [i a constatat c= ordinul
reclamantului a fost preluat \n data de 24.05.2005 [i a fost
executat \n data de 17.07.2005.
|n realitate, societatea de intermediere verificat= a
realizat o raportare fals= c=tre organismul de supraveghere
privind ordinele emise de B. V. N. [i de asemenea un fals \n
raportarea tranzac]iilor, \n arhiva SSIF reg=sindu-se att un
ordin datat 24.05.2005 pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune ct [i
un ordin datat 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune,
ambele fiind semnate de B. V. N.
Conform
dispozi]iilor
regulamentelor
care
reglementeaz= practica tranzac]iilor pe pia]a de capital,
folosirea semn=turii clientului pe un document, f=r=
autorizarea clientului, respectiv prezentarea unor date
falsificate de c=tre CNVM conduce la concluzia unor angaj=ri
\n activit=]i frauduloase.
B. V. N. a semnat o dispozi]ie de plat=, la data de
18.07.2005, prin care a \ncasat suma de 21.193.415 ROL,
reprezentnd contravaloarea ac]iunilor vndute. |n registrul
de cas= din 18.07.2005 al SSIF, plata sumei de 21.193.415
ROL a fost eviden]iat= al=turi de pl=]ile c=tre \nc= doi clien]i
speciali: P. A. [i M. R.A., respectiv persoanele ale c=ror ordine
de vnzare pentru acela[i tip de ac]iuni au fost agreate, \n
vederea realiz=rii unei tranzac]ii cross - raportat= a fi
efectuat= la 17.07.2005, ora 13:58 de SSIF.
Formularul de transfer pentru ac]iunile apar]innd
numitului B.V.N. nu a fost pus la dispozi]ia organului judiciar.
De asemenea, SSIF a sus]inut c=, \ntr-o prim= etap=, \n
fi[ierul con]innd confirm=rile de vnzare/cump=rare, arhivare
electronic, nu a fost reg=sit clientul B. V.N.
Ulterior, SSIF a transmis organului judiciar, \n format
electronic, un document nereal ordinul de execu]ie [i
confirmarea tranzac]iei nr. 12345, pentru clientul B.V.N. cu ID
6789. Conform informa]iilor din aceast= confirmare, vnzarea
celor 12.198 ac]iuni s-a realizat \n data de 17.07.2005, la ora
13:54, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune. Informa]ia
respectiv= nu era conform= realit=]ii \ntruct, din istoricul
tranzac]iilor pe pia]=, la ora indicat= de SSIF, 13:54, \n sistem
ap=rea ca fiind realizat= o alt= tranzac]ie cross, pentru
acela[i tip de ac]iuni, dar apar]innd unui alt vnz=tor,
respectiv pentru 2.220 ac]iuni, la pre]ul de 1.800 lei/ac]iune.
Ca urmare a perchezi]iei domiciliare, efectuate la sediul
societ=]i de servicii de investi]ii financiare, a fost ridicat=, \n
scopul efectu=rii unei perchezi]ii informatice, o unitate
central= a unui calculator marca AMD64 ATHLON, identificat
prin num=r serial A&C-ABCD. Unitatea a fost sigilat= [i
ridicat= \n vederea efectu=rii unei investiga]ii specifice.
La sediul organului judiciar a fost efectuat= ulterior
perchezi]ia informatic=, \n prezen]a \nvinuitului, a ap=r=torului
ales [i a doi martori asisten]i.
|n vederea inspect=rii [i efectu=rii de copii logice [i fizice,
dup= con]inutul suporturilor de memorie, echipamentul a fost
fotografiat, \n scopul stabilirii integrit=]ii sigiliilor [i a protec]iei;
a fost desigilat, identificat [i documentat.

CRIMIN ALIS TIC A

Suportul intern de memorie al echipamentului obiectiv,

demontat din componen]a unit=]ii centrale, a fost montat pe
un calculator investigator, pe care au fost lansate [i executate
copierea fizic= a con]inutului integral [i copierea logic=
selectiv=.
O prim= evaluare, prin mijloace neinvazive, a
con]inutului suportului de memorie obiectiv a avut drept
rezultat o structur= de date organizat= pe dou= parti]ii: prima
parti]ie de aproximativ 20 GB care con]inea sistemul de
operare Microsoft Windows XP, iar a doua, de aproximativ 57
GB con]inea stocate, pe mai multe directoare, fi[iere
corespunz=toare unor programe utilitare.
|n structura primei parti]ii s-a identificat prezen]a, \n
form= activ=, a utilizatorului electronic cu numele user,
precum [i structura de date corespunz=toare acestuia, \n
directorul c:/documents and settings.
|n structura de date a celei de-a doua parti]ii se
distingea un director cu numele Hard vechi, corespunz=tor
con]inutului unui suport mai vechi de memorie, de tip harddisk, ceea ce conduce la concluzia c= fi[ierele provin de pe un
alt suport de memorie, utilizat anterior [i al c=rui con]inut de
documente a fost copiat pe suportul de memorie obiectiv.
Din con]inutul datelor de identificare s-a mai constatat
faptul c= sistemul de calcul din care f=cea parte unitatea
central= obiectiv a fost conectat= la serviciile de Internet [i
po[t= electronic=.
Standardele \n domeniul investiga]iilor \n tehnologia
informa]iei reglementeaz= inspectarea datelor de interes pe
copii logice [i pe imagini restaurate, pe alte sisteme de calcul
dect cele obiectiv, dup= copiile fizice preluate de pe
suporturile de memorie de inspectat.
Copia fizic=, prelevat= dup= con]inutul integral al
suportului de memorie obiectiv, era constituit= din 398 fi[iere
segment cu numerele WD800JB [i extensia corespunz=toare
unei numerot=ri cresc=toare, \n func]ie de deplasamentul fa]=
de cap=tul de \nceput: WD800JB.GHO, WD800JB.001, ,
WD800JB.398. Segmentarea \n aceste fi[iere a fost efectuat=
\n mod automat de instrumentul software de copiere, la data
efectu=rii perchezi]iei informatice, pentru motive tehnice de
stocare, compatibilitate, asigurarea accesului [i posibilit=]ii de
transfer.
Activit=]ile de inspec]ie asupra copiei fizice au fost
efectuate cu deschiderea simultan= a celor 398 fi[iere
segment, fiind asigurate condi]iile de procesare [i acces
global la con]inutul integral al acesteia.
|n conexiune direct= cu rezultatele ob]inute \n etapele
anterioare, a fost stabilit= o serie de cuvinte, considerate
relevante pentru parametrizarea procedurilor de inspectare \n
vederea localiz=rii unor documente electronice sau a unor
sec]iuni de document electronic, stocate [i gestionate la un
moment dat pe suportul de memorie obiectiv.
Rezultatul c=ut=rii, dup= secven]a de caractere
reprezentnd simbolul ac]iunilor ce fuseser= de]inute de
B.V.N. pe imaginea integral= a suportului de memorie obiectiv
(pe cele 398 de fi[iere care constituie copia fizic=), s-a
concretizat \n 62 de inciden]e. Pentru fiecare din acestea,

CRIMIN ALIS TIC A

contextul \n care a fost localizat= secven]a de caractere,

reprezentnd simbolul ac]iunilor de]inute de reclamant, a fost
preluat= sub form= de ecran captat (print screen).
Contextul captat la inciden]a nr. 57 constituia o structur=
de caractere din care rezulta tranzac]ionarea a 12.198,
ac]iuni pentru pre]ul de 4.500 lei, la data 15.07.2005.
Se mai re]ine observa]ia c=, \n urma perchezi]iei
informatice efectuate asupra documentului reprezentnd
confirmarea tranzac]iei efectuate pentru ac]iunile de]inute de
B.V.N., s-a concluzionat c= actul a fost [i tip=rit, momentul
ultimei tip=riri a fost corespunz=tor datei de 15.07. 2005, orele
12:33, dat= la care documentul avea alt con]inut dect cel
prezent \ntruct forma actual= a documentului electronic, f=r=
elemente semnificative de con]inut, a fost salvat= la data de
28.11. 2005, orele 13:00, data [i ora calculatorului.
Coroborat cu faptul c= s-a constatat c= data
calendaristic= setat= pentru sistemul de calcul obiectiv era cu
o zi \naintea datei calendaristice reale, s-a concluzionat c=
momentul ultimelor modific=ri asupra documentului electronic
confirm=ri corespundea datei de 27.11. 2005, orele 13:00.
{tergerea con]inutului semnificativ al documentului
electronic a fost efectuat= de utilizatorul electronic user prin
editare \n meniul Microsoft Word, utilizator identificat ca fiind
activ \n structura logic= a sistemului de operare instalat pe
sistemul de calcul obiectiv.
Este important de re]inut c= elementele privind datele
calendaristice [i coordonatele orare privind momentul cre=rii,
ale ultimelor modific=ri efectuate [i salvate prin Microsoft
Word [i ale ultimei tip=riri, num=rul de minute consumate
pentru editare [i num=rul de salv=ri efectuate nu modific=
dect mediul exterior de lucru al Microsoft Word, acestea
nefiind accesibile utilizatorului \n vederea modific=rii.
De asemenea, toate aceste informa]ii, \ncapsulate \n
interiorul fi[ierului de tip document Microsoft Word [i care
formeaz= imaginea statistic= a fi[ierului, nu se modific= la
nivel de sistem de operare prin opera]iuni de copiere (direct=
sau prin comenzi ale sistemului de operare sau cu programe
utilitare) de pe un sistem de calcul pe altul, indiferent dac=
versiunile de Windows sunt sau nu identice (dup= Windows
95) sau dac= sistemele de calcul au setate date
calendaristice [i/sau ore identice sau diferite.
Concluzionnd,

re]inem

c=,

pentru

realizarea

transparent= [i corect= a opera]iunilor cu valori mobiliare pe

pie]ele reglementate, este necesar= o supraveghere atent= a
opera]iunilor derulate [i semnalarea abaterilor \n timp real,
pentru evitarea manipul=rii pre]ului \n dauna unor proprietari
de valori mobiliare. O pia]= corect= determin= atragerea de
investitori de portofoliu, opera]iunea avnd consecin]e la nivel
macroeconomic. Popularizarea consecin]elor realiz=rii unei
manipul=ri pe pie]ele reglementate, corelat= cu posibilit=]ile
oferite de criminalistic= pentru identificarea [i interpretarea
urmelor l=sate de interven]iile nepermise, avnd drept rezultat
manipularea pre]ului, se \nscriu \ntr-o strategie mai ampl= de
descurajare a fenomenului infrac]ional.

17

CERCETAREA LA FA}A LOCULUI

A ACCIDENTELOR RUTIERE |N UNGARIA
Lt. col. ISTVAN JAMBOR
Maior ZSOFIA SZASZ
Historical background
At the end of the 19th century, 500-600 traffic accidents
were registered in Budapest, the examination of which was
the task of the detectives.
1895.
200 carriages for hire,
50 collective carriages,
250 freight carriages
The first automobile
1901.
Publication of the first traffic rule
Number of vehicles and traffic accidents:
Vehicles
Traffic accidents
1906.
202
7
1910.
617
47 (37 fatal)
Number of traffic accidents:
1918.
837
1920.
1671
1929.
2601
1926.
1929.

THE ESTABLISHMENT OF THE TRAFFIC POLICE

Publication of the predecessor of todays traffic

regulation
1930.
30 thousand registered vehicles, of which 15 thousand
in Budapest
1934.
On 1st August, the accident scene examinators started
operating
10 persons, equipped with
2 motorcycles with side-cars
Measuring rod, sketch block, marking chalk,
20 meter long measuring tape, searchlight, torch,
cameras.
They had 1,900 to 2,300 cases per year.
1941.
On 9th November at 3 am Budapest changed to right
hand traffic.
The change did not cause any accidents
Present situation
The tasks related to accident scene examination:
Accidents without personal injuries: uniformed police
staff,
Accidents with slight injuries: traffic patrol staff or
accident scene examinator,
Accidents resulting in serious injury or death, or traffic
crimes: accident scene examinator
Different training and equipment:
Training: cca. 500 hour course
Equipment: The general patrols have practically no
equipment at hand but the camera
Special clothing and equipment adequate for the task.
The accident scene examinators and the traffic crime
investigators belong to the traffic enforcement service.
Number of accidents per year:
With personal injury: cca. 20 thousand
Material damage:
cca. 100 thousand
Staff numbers:
Accident scene examinators: cca. 850 persons

18

Working hours: stand-by, 12 or 24 hours

Task of the accident scene examinator
Examining, exploring and recording the characteristic
features of the:
accident scene;
the vehicle and;
the participants of the accident.
Recording the scene examination proceedings and the
revealed circumstances by
describing
sketching
taking pictures (photo or video)
securing the original objects
The necessary instruments
Record book:
Simple way of completing, list of questions and possible
answers
Sheets
For each involved person and vehicle
For each accident type (pedestrian knockdown, collision
with train, limited visibility, one-vehicle accidents, etc.)
Visibility:
daytime
twilight
night
good visibility
poor visibility
operating public lighting
not operating public lighting
inefficiently operating public lighting
Road section without public lighting at night
The Moon
full
half
quarter
decreasing
increasing
Whereabouts of the accident:
Built-up area
outside built-up area
Surface of the road:
standard asfalt
rough asfalt
concrete
ceramics cobblestones
mud road
other:
Weather conditions:
clear sky
cloudy sky
rain
rainstorm
freezing rain
hail
foggy, humid weather
snow
snowstorm
other:
Image recording instruments
Traditional camera
Digital camera
(high-performance flash)
Traditional and digital camcorder
Special instruments

CRIMIN ALIS TIC A

Instrument for measuring the slowing down of vehicles

Measuring rod and ruler for taking pictures with dimensional
accuracy
Marking signs
Chalk
Tool kit
Air pressure and tire tread depth measurer

Informa]ii istorice
La finalul secolului al XIX-lea, erau \nregistrate 500-600
de accidente rutiere \n Budapesta, iar examinarea acestora
se efectua de c=tre detectivi.
1895.
200 de tr=suri \nchiriate,
50 de tr=suri colective,
250 de tr=suri pentru transportul \nc=rc=turilor,
primul automobil.
1901.
Publicarea primelor instruc]iuni rutiere
Num=rul de vehicule [i accidente rutiere:
Vehicule
Accidente rutiere
1906.
202
7
1910.
617
47 (37 mortale)
Num=rul accidentelor rutiere:
1918.
837
1920.
1671
1929.
2601
1926.
|NFIIN}AREA POLI}IEI RUTIERE
1929.
Publicarea regulamentului rutier, care a stat la baza
actualului Cod Rutier
1930.
30 de mii de vehicule \nregistrate, din care 15 mii \n
Budapesta
1934.
Pe 1 august, a \nceput s= func]ioneze echipa de
cercetare la fa]a locului \n cazul accidentelor rutiere:
10 persoane, echipate cu 2 motociclete cu ata[
M=surarea drumului, \ntocmirea schi]ei, acordarea
amenzilor;
band= metric= de 20 de metri lungime, proiectoare,
torch, camera.
Au solu]ionat, \ncepnd de la 1.900 la 2.300 cazuri pe an.
1941.
|n data de 9 noiembrie, la ora 3, Budapesta a \nceput
s= aplice regulile priorit=]ii de dreapta.
Modificarea nu a produs accidente
Situ]ia din prezent
Sarcinile corespunz=toare cercet=rii la fa]a locului:

accidente soldate cu pagube materiale: poli]i[ti \n
uniform=;

accidente soldate cu r=nirea u[oar= a pasagerilor:
patrule ale poli]iei sau examinatori ai locului faptei;

accidente soldate cu r=nirea grav= sau moartea
pasagerilor: examinatori ai locului faptei.
Preg=tirea profesional= [i echipamentul:
Preg=tirea profesional=: aproximativ 500 de ore de curs.
Echipamentul: patrulele obi[nuite nu au alt echipament
dect un aparat foto;
|mbr=c=minte special= [i echipament adecvat \n
vederea \ndeplinirii sarcinilor.
Examinatorii locului faptei [i investigatorii infrac]iunii
rutiere apar]in Serviciului de Trafic Rutier.
Num=rul de accidente \nregistrate \ntr-un an, din care a
rezultat r=nirea pasagerilor: aproximativ 20 de mii.
Pagube materiale: aproximativ 100 de mii.
Num=rul personalului: examinatori ai locului faptei:
aproximativ 850 de persoane.
Programul de munc=: repaus, 12 sau 24 de ore.

CRIMIN ALIS TIC A

Sarcinile examinatorului locului faptei: examinarea,

exploatarea [i \nregistrarea elementelor caracteristice ale
locului producerii accidentului vehiculului implicat [i
persoanelor implicate:

examinarea, exploatarea [i \nregistrarea elementelor
caracteristice ale locului producerii accidentului vehiculului
implicat [i persoanelor implicate;

\nregistrarea opera]iunilor efectuate \n timpul
examin=rii locului faptei [i a circumstan]elor descoperite prin:
descriere;
schi]e;
fotografiere sau \nregistr=ri video;
protejarea obiectelor principale.
Instrumente de \nregistrare
Agend=:
o modalitate simpl= care permite \ntocmirea listei de
\ntreb=ri [i consemnarea r=spunsurilor .
Formulare:
pentru fiecare persoan= implicat= [i pentru fiecare
vehicul;
pentru fiecare tip de accident (accidentarea unui
pieton, coliziunea cu un tren, vizibilitate redus=, accidente \n
care a fost implicat un singur vehicul etc.)
Vizibilitate:
timp de zi;
amurg ;
noapte;
vizibilitate bun=;
vizibilitate slab=;
iluminat public care func]iona;
iluminat public care nu func]iona;
iluminat public ineficient;
sector de drum f=r= iluminat public pe timp de noapte.
Lumina lunii
lun= plin=;
semilun=;
p=trar al lunii;
\n cre[tere;
\n descre[tere.
Locul producerii accidentului:
zon= locuit=, \n afara zonelor locuite.
Suprafa]a drumului:
asfalt standard;
asfalt cu asperit=]i;
ciment;
pavaj ceramic;
drum cu noroi;
altele:
Condi]iile meteo:
cer senin;
cer \nnorat;
ploaie;
furtun=;
lapovi]=;
grindin=;
cea]=, vreme umed=
z=pad=;
viscol;
altele.
Instrumente de \nregistrare a imaginilor:
aparat foto standard;
aparat foto digitale;
(blitz de \nalt= performan]=);
camer= video analog [i digital.
Instrumente speciale
instrumente pentru m=surarea urmelor de frnare ale
vehiculelor;
m=surarea drumului [i utilizarea unor elemente
metrice \n vederea efectu=rii fotografiilor cu acurate]e
dimensional=.Semne de marcare:
marc=ri cu cret=;
truse;
m=sur=tor al presiunii [i benzii de rulare.

19

ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIU...

Procuror criminalist Elena EMILIEA GAVADIA
Parchetul de pe lng= Tribunalul Bucure[ti
Prof. VASILE L+P+DU{I
The article presents a murder committed by Ilie Florin who has murdered his ex-wife Gheorghe
Margareta Magdalena. To hide his crime the offender set fire to the victim house.

egile timpului nostru ocrotesc persoana

uman=, \n Codul penal sunt prezentate
infrac]iunile care apar= via]a omului,
integritatea lui corporal= [i s=n=tatea, libertatea
persoanei, via]a sexual= [i demnitatea. Omorul este cea
mai grav= infrac]iune contra vie]ii [i se sanc]ioneaz= cu
toat= asprimea. Nu-i nici o mil=, ci crim= s= ier]i pe
uciga[, spunea W. Sheakespeare.
|n fiecare an, a[a cum se arat= \n statistici, a existat
o serie de asemenea fapte, unele deosebit de grave. |n
anul 2007 s-au constatat 378 de omoruri. Formele \n care
acestea s-au s=vr[it au fost variate, ca [i st=rile
suflete[ti pe care le-au \ncercat criminalii \n momentul
s=vr[irii acestor fapte. Modul \n care s-a comis un omor
a fost diferit, existnd multiple \nf=]i[=ri ale inten]iei
cirminalului.
Din studiile efectuate de organele judiciare rezult=
c= s-au comis mai multe omucideri din gelozie, din
interese materiale, \n urma unor certuri, consumul
exagerat de b=uturi alcoolice cnd min]ile erau
\nfierbntate, din diferite nein]elegeri etc.
Este semnificativ \n acest sens, cazul inculpatului
Ilie Florian, care a s=vr[it infrac]iunile de omor, violare
de domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte prev=zute [i
pedepsite de art. 174, art. 192 alin.1 [i 2 Codul penal, art.
208-209, lit. d, g, i [i art. 217 alin. 4 Codul penal, cu
aplicarea dispozi]iilor art. 33 lit. a din Codului penal.
Dosarul a fost solu]ionat de Sec]ia de urm=rire penal= a
Parchetului de pe lng= Tribunalul Bucure[ti.

Stabilirea cauzei mor]ii

|n noaptea de 17 spre 18 iulie 2007, \n apartamentul
nr. 3, situat la parterul blocului 19 din strada Automi[tilor nr.
240 de pe raza ora[ului M=gurele, Jude]ul Ilfov, a izbucnit un
incendiu. Interven]ia pompierilor a pus cap=t fl=c=rilor.
|n interiorul apartamentului, pompierii au descoperit
cadavrul numitei Gheorghe Margareta-Magdalena, care era
par]ial carbonizat [i prezenta multiple leziuni traumatice la
nivelul fe]ei [i capului. Fiind sesizate organele de poli]ie, la
fa]= locului s-a deplasat o echip= complex=, condus= de
procurorul criminalist, \n vederea efectu=rii cercet=rilor. |n
raport de primele informa]ii primite [i locul \n care se afla
amplasat cadavrul, s-au stabilit activit=]ile care urmau s= se
desf=[oare, inclusiv ob]inerea unor date despre Gheorghe
Margareta-Magdalena, care era angajat= ca factor po[tal \n
localitate.
Criminali[tii au examinat \ntreg apartamentul, prilej cu
care au descoperit, fixat [i ridicat diferite categorii de urme, ce
aveau leg=tur= cu incendiul produs [i cu moartea victimei.

20

Procurorul a dispus efectuarea necropsiei, aceasta

realizndu-se de Serviciul de Medicin= Legal= al jude]ului Ilfov.
|n raportul \ntocmit de medicul legist s-a concluzionat c=
moartea numitei Gheorghe Margareta-Magdalena a fost
violent= [i s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimarea
gtului cu minile, respectiv femeia a fost sugrumat=. Medicul
legist a stabilit c= \ntre comprimarea gtului [i deces exista o
leg=tur= de cauzalitate direct=, necondi]ionat=. Exceptnd
leziunile traumatice, produse prin comprimarea gtului, la
autopsie s-au constatat [i leziuni traumatice (echimoze, pl=gi
contuze, infiltrate sanguine epicraniene, fracturi costale
hemitorace drept, contuzie pulmonar= dreapta, contuzie
splin=, contuzie anse intestinale, plag= mu[cat= de limb=),
care s-au putut produce prin lovire cu corpuri [i planuri dure,
[i prin comprimarea limbii \ntre arcadele dentare, \n acela[i
context traumatic.
De asemenea, tot cu prilejul autopsiei, medicul legist a
constatat unele leziuni traumatice f=r= caracter vital (arsuri
post-mortem [i carboniz=ri) produse prin ac]iunea fl=c=rilor,
urmare a incendierii cadavrului. Caracterul post-vital al
leziunilor de arsur= prin flac=r= a[a cum se arat= \n raportul
medico-legal este sus]inut de morfologia macroscopic= a
acestor leziuni, de lipsa leziunilor de arsur= a c=ilor respiratorii
superioare, lipsa funinginei \n c=ile respiratorii superioare [i de
lipsa carboxihemoglobinei \n sngele cadaveric.
Cercet=rile gazcromatografice masspectrometrice
efectuate pe materialul cadaveric, au dat rezultate negative
pentru substan]ele toxice; sngele analizat a con]inut 0,90
alcool etilic [i nu avea carboxihemoglobin=; alcoolemia a fost
de 1,00 g alcool etilic.
|n secre]ia vaginal=, recoltat= de la cadavru, nu s-au
g=sit urme de sperm=.

Pe urmele adev=rului
Din investiga]iile efectuate de poli]i[ti s-a stabilit c=,
pn= \n anul 1993, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a
fost c=s=torit= cu numitul Ilie Florian din localitatea
Dumitrana, jude]ul Ilfov. Din rela]ia lor au rezultat doi copii,
respectiv Ilie C=t=lin [i Ilie Roxana. Dup= desfacerea
c=s=toriei, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a r=mas
s= locuiasc= cu cei doi copii \n apartamentul nr.3, din blocul
19, situat pe strada Atomi[tilor nr. 240 - ora[ul M=gurele, iar
fostul so] Ilie Florian [i-a stabilit re[edin]a la p=rin]ii s=i, \n
localitatea Dumitrana, angajndu-se ca [ofer la o firm=. Dup=
divor], Ilie Florian a fost obligat la plata unei pensii de
\ntre]inere \n beneficiul celor doi copii minori, dar acesta s-a
achitat de obliga]ie \n mod sporadic. Pn= la sfr[itul anului
2006, \ntre Ilie Florian [i fosta so]ie [i copii nu a existat nici un
fel de rela]ii. Leg=turile \ntre ei au fost reluate cu ocazia
majoratului fiului lor, Ilie C=t=lin.

CRIMIN ALIS TIC A

Pe parcurs, respectiv \n prim=vara anului 2007, Ilie

Florian a vndut o suprafa]= de teren, iar din suma ob]inut=
i-a dat fostei so]ii, Gheorghe Margareta-Magdalena, suma de
10.000 roni, pentru ca aceasta s=-[i achite unele credite pe
care le contractase la diverse b=nci.
Ulterior, rela]iile \ntre cei doi au devenit mai apropiate,
dar acestea s-au deteriorat, \n noaptea de 14 spre 15 iulie
2007, cnd se aflau la o discotec= pe raza localit=]ii Clinceni,
jude]ul Ilfov. |n urma conflictului, Gheorghe MargaretaMagdalena i-a interzis fostului so] s= o mai viziteze la
domiciliu. La rndul s=u, Ilie Florian i-a cerut acesteia s=-i
\napoieze suma de 10.000 roni pe care i-o d=du-se anterior.
Pn= \n seara zilei de 15 iulie 2007, Ilie Florian a \ncercat
de mai multe ori s= ia leg=tura cu fosta so]ie, recurgnd [i l-a
sprijinul fiului lor Ilie C=t=lin, dar femeia i-a interzis s= mai vin=
la locuin]a ei.
|n seara zilei de 17 iulie 2007, Ilie Florian, dup= ce a
stabilit c= fosta so]ie e singur=, \ntruct fiica lor Ilie Roxana se
afla \n localitatea Dumitrana, iar Ilie C=t=lin era la ni[te
prieteni \n ora[, s-a deplasat cu autoturismul \n spatele
blocului B19, urm=rindu-i activitatea numitei Gheorghe
Margareta-Magdalena. |n jurul orei 22.30, Gheorghe
Margareta-Magdalena s-a \ntors la domiciliu de la serviciu, iar
la scurt timp, \mpreun= cu o vecin=, a mers la un magazin din
zon=, unde a f=cut unele cump=r=turi. Cnd a revenit acas=,
\n jurul orelor 23.00, fiica sa Ilie Roxana i-a comunicat
telefonic acesteia c=, \n spatele blocului, se afla Ilie Florian [i
supraveghea apartamentul. Aceste informa]ii le-a confirmat [i
un vecin, care \[i plimba cinele prin spatele blocului.
Singura persoan= introdus= de poli]i[ti \n cercul de
b=nui]i a fost Ilie Florian.

|n timpul agresiunii, victima a \ncercat s= se apere,

zgrindu-l la nivelul fe]ei pe autor. Sub acest aspect,
Serviciul de Medicin=-Legal= al jude]ului Ilfov, printr-un raport
de expertiz= medico-legal, a concluzionat c= numitul Ilie
Florian prezint= leziuni traumatice care ar fi putut fi produse
prin zgriere cu corp dur, ct [i prin lovire cu/sau de corp dur,
pentru care necesit= 1-2 zile \ngrijiri medicale de la data
producerii.
|n drept, a[a cum se arat= din rechizitoriul \ntocmit de
procurorul criminalist, faptele inculpatului Ilie Florian \ntrunesc
elementele constitutive ale infrac]iunii de omor, violare de
domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte aflate \n concurs
real. Pe parcursul cercet=rilor \n cauz= s-a dispus [i
efectuarea unei expertizze medico-legale psihiatrice, care a
concluzionat c= numitul Ilie Florian prezint= diagnosticul
tulburare de personalitate de tip disocial. P=streaz=
capacitatea psihic= de apreciere critic= a con]inutului [i
consecin]elor faptelor sale. Are discern=mnt p=strat \n raport
cu fapta pentru care este cercetat.
Inculpatul a fost trimis \n judecat=, \n stare de arest
preventiv, dosarul aflndu-se pe rol la Tribunalul Bucure[ti,
Sec]ia a II-a Penal=.

PLAN{E FOTO EXECUTATE LA FA}A LOCULUI

Scenariul crimei
Trecndu-se la audierea lui Ilie Florian, acesta nu a
recunoscut comiterea infrac]iunii, crendu-[i un alibi, pe care
nu a putut s=-l probeze. |n continuare, s-a luat m=sura test=rii
la poligraf, rezultatul fiind \n defavoarea lui.
Pn= la urm=, Ilie Florian [i-a recunoscut comiterea
infrac]iunii, recunoa[terile sale fiind coroborate cu probele
existente la dosarul cauzei. Cum a procedat?
Dup= orele 23.00, cnd Gheorghe Margareta-Magdalena
a stins lumina din buc=t=rie [i s-a deplasat \n dormitor pentru a
se culca, Ilie Florian a escaladat balconul, a p=truns \n locuin]=
[i s-a deplasat spre dormitorul unde se afla fosta so]ie.
Aceasta, cnd l-a observat, a \nceput s= ]ipe la el [i s=-i cear=
insistent s= plece. Fiind sub impulsul nevoilor, Ilie Florian i-a
aplicat fostei so]ii mai multe lovituri cu palmele [i pumnii,
reu[ind s= o trnteasc= la podea. Apoi, s-a a[ezat peste corpul
victimei [i cu ajutorul minilor a strs-o de gt.
|n momentul \n care a realizat c= victima a decedat, Ilie
Florian a luat hot=rrea de a [terge urmele infrac]iunii,
respectiv incinerarea cadavrului, astfel, a a[ezat pe corpul
victimei ni[te obiecte de mobilier din camer=, a tras de pe pat
a[ternuturile, iar capul victimei l-a \nf=[urat cu o p=tur=, dup=
care a pus deasupra o pern=. Apoi, a luat din buc=t=rie un plic
[i o bucat= de material plastic pe care le-a pus pe cadavru [i
le-a dat foc. Din locuin]= a sustras telefonul mobil al victimei [i
a p=r=sit locul faptei, prin escaladarea balconului spre exterior.
|nainte de a ajunge la domiciliul s=u din localitatea
Dumitrana, Jud. Ilfov, autorul faptei s-a deplasat \n zona
rului Arge[, unde s-a sp=lat [i, ulterior, a aruncat \n ru
telefonul mobil, sustras din locuin]a victimei.

CRIMIN ALIS TIC A

21

22

CRIMIN ALIS TIC A

INSTABILITATEA {AN}URILOR DE FLEXIUNE-ELEMENTE

ADIACENTE ALE DESENULUI PAPILAR
Inspector de polite COSTIN- CLAUDIU TR+NC+N+U, Institutul de Criminalistic=
Agent [ef de poli]ie CORNELIU-DANIEL B+ICU{, I.P.J. Mehedin]i-Serviciul Criminalistic

Abstract
The article describes instability for the furrow of flexions of palmar fingerprints. Below is presented
one case about change for the layout of the furrow of flexions after 10 years.
No]iuni introductive
Identificarea criminalistic= a persoanei pe baza
amprentelor papilare are ca fundament [tiin]ific
urm=toarele propriet=]i: unicitatea (individualitatea) [i
fixitatea (stabilitatea).
Unicitatea desenului papilar a fost demonstrat= pe
baza studiilor efectuate, ajungndu-se la concluzia cert=
c= este imposibil a se \ntlni dou= persoane cu desene
papilare identice, la nivelul degetelor sau palmei.
Prin dezvoltarea organismului omului, intervine o
serie de schimb=ri datorit= vrstei [i anumitor boli care
afecteaz= structura pielii. Cercet=rile experimentale
efectuate prin compararea seturilor de amprente, create
de o persoan= la diferite intervale de timp, au ar=tat c=
structura
desenelor
papilare
r=mne
aceea[i,
modificndu-se doar dimensiunile.
Identificarea dactiloscopic= a unei persoane se
realizeaz=, \n general, \n urma examin=rii detaliilor
caracteristice coincidente, formate de traseul crestelor
papilare, [i a caracteristicilor porilor de pe crestele
papilare. Uneori, pentru identificarea unei amprente se
utilizeaz= [i elementele adiacente ale desenelor papilare
(cicatrici, [an]urile de flexiune, liniile albe, negi,
malforma]ii). Examinarea comparativ= a acestor categorii
de detalii se realizeaz= avndu-se \n vedere acelea[i
puncte de referin]= ca [i cele create de traseul crestelor
papilare: form=, dimensiune [i plasament.
Amprenta palmar= regiuni componente [i
elemente adiacente
Palma cuprinde trei mari regiuni, avnd ca limite
[an]urile de flexiune palmare, [i anume: regiunea digitopalmar=, regiunea tenar= [i regiunea hipotenar=. |n afara
[an]urilor de flexiune, care delimiteaz= regiunile palmei, exist=
[i alte [an]uri de flexiune, care se formeaz= pe suprafa]a
palmei. De asemenea, amprenta palmar= poate con]ine [i un
alt element adiacent, ce poate constitui un ajutor \n activitatea
de examinare [i anume liniile albe.

Fig. nr. 1
|n fig. nr.1, a fost redat=
distribu]ia celor trei regiuni ale
palmei notate cu majusculele
A, B [i C, dup= cum
urmeaz=:
-regiunea digito-palmar= -A
-regiunea tenar= -B
-regiunea hipotenar= -C

Dup=
cum
se
observ=, cele trei regiuni
sunt separate de trei [an]uri

CRIMIN ALIS TIC A

de flexiune marcate cu culoare ro[ie, iar \n interiorul regiunilor

se afl= alte [an]uri de flexiune, marcate aici cu culoare
albastr=.
Examenul dactiloscopic comparativ al amprentelor
palmare
|n activitatea de examinare a urmelor palmare cu
impresiuni palmare, prelevate de la diverse persoane, un rol
deosebit de important \l joac= stabilirea zonei palmare din
care provine urma. Acest lucru se poate realiza ]inndu-se
cont de [an]urile de flexiune existente \n urma palmar=, iar in
lipsa acestora de liniile albe. De asemenea, compara]ia
dactiloscopic= a urmelor palmare se face, \n cele mai multe
cazuri, prin raportarea desenelor ori diverselor elemente
dactiloscopice existente \n urme, la [an]urile de flexiune sau
la liniile albe.
O astfel de metod= prezint= avantajul c= dactiloscopul
are posibilitatea de a stabili cu operativitate locul dintr-o
anumit= regiune a palmei \n care se poate reg=si un element
dactiloscopic sau un anumit desen papilar, ce \l poate ajuta \n
procesul de identificare. |n condi]ii normale, aceast= metod=
poate da rezultatele scontate, dar poate de asemenea s=
produc= erori, \n cazul \n care dactiloscopul examineaz=
superficial urma, raportndu-se doar la [an]urile de flexiune
sau la liniile albe. Acest lucru este posibil deoarece
elementele adiacente, de[i sunt parte integrant= a amprentei
palmare - asemenea crestelor papilare - spre deosebire de
acestea din urm=, ele nu respect= principiul fixit=]ii. Astfel, o
dat= cu \naintarea \n vrst= a unei persoane, [an]urile de
flexiune [i liniile albe \[i pot modifica att pozi]ia, ct [i forma,
deplasndu-se, estompndu-se sau adncindu-se. Acesta
este motivul pentru care, \n anumite cazuri, desenul papilar
palmar, prelevat de la aceea[i persoan= la intervale mari de
timp, poate prezenta diferen]e vizibile \n ceea ce prive[te
forma ori pozi]ia [an]urilor de flexiune [i a liniilor albe.
Pentru a demonstra cele expuse mai sus, vom prezenta
un studiu de caz privind impresiunile palmare ale aceleia[i
persoane, n=scute \n anul 1974, prelevate la un interval de
zece
ani
(\n
anii
1989
[i

1999).

23

Fig. nr. 2

Fig. nr. 3

Fig. 2 Fotografia de ilustrare a impresiunii palmei

drepte, prelevat= \n anul 1989
Fig. 3 Fotografia de ilustrare a impresiunii, prelevat=
\n anul 1999.
Prin examinarea dactiloscopic= a impresiunilor palmei
drepte, se poate observa c= ambele impresiuni au fost
prelevate de la aceea[i persoan=. Dup= o examinare
am=nun]it= a acestora, se observ= anumite deosebiri legate
de pozi]ionarea [i
forma [an]urile de
flexiune.

 linia [an]ului de flexiune 1, ce separa regiunile

tenar= [i hipotenar= se estompeaz= \n zona median=, dnd
na[tere, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999, la reliefuri
papilare inexistente \n impresiunea prelevat= \n anul 1989;
 linia [an]ului de flexiune 2,\[i modific= att lungimea
ct [i forma, devenind mai scurt= [i deplasndu-se c=tre baza
palmei, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999;
 linia [an]ului de flexiune 3se deplaseaz= c=tre
stnga [i se scurteaz=, oprindu-se \n vrful deltei numerotat=
cu 4, \n impresiunea
prelevat= \n anul 1999, \n timp
ce \n impresiunea prelevat= \n
anul 1989, aceast= linie, mult
mai lung=, trece pe lng=
delta, prin partea dreapt= a
acesteia (fig. nr. 5);

Impresiune prelevat=
\n anul 1989
Fig. nr. 5
Fragment din regiunea
hipotenar=, al impresiunilor
palmei drepte,
prelevate pe cele dou= fi[e
dactiloscopice supuse
analizei

Impresiune prelevat=
\n anul 1999

Fig. nr. 4
Fragment din regiunile hipotenar= [i tenar=, ale impresiunilor palmei
drepte, prelevate pe cele dou= fi[e dactiloscopice supuse analizei

Comparnd cele dou= impresiuni

urmatoarele deosebiri:

24

se constat=

Dac=
deosebirile
prezentate mai sus, pot fi u[or explicate, \n contextul
examin=rii comparative a dou= impresiuni, compara]ia
dactiloscopic= devine mai dificil= \n cazul examin=rii unui
fragment de urm= palmar= descoperit la fa]a locului, \n anul
1999, iar dactiloscopul care efectueaz= compara]ia are la
dispozi]ie doar fi[a decadactilar=, prelevat= \n anul 1989.
Explica]iile modific=rii traseului [an]urilor de flexiune pot
fi multiple: cauze patologice (boli ale pielii, boli de colagen,
fracturi ale oaselor din zona palmei, tumori etc.), practicarea
unor meserii
care presupun manevrarea repetat= a
obiectelor grele, modific=ri survenite prin cre[terea
dimensiunilor palmei, ca urmare a dezvolt=rii organismului
(impresiunea din anul 1989 a fost prelevat= cnd persoana
avea 15 ani, iar impresiunea din anul 1999 a fost prelevat=
cnd persoana avea vrsta de 25 ani).
Pe lng= aceste modific=ri determinate de traseul
[an]urilor de flexiune, mai trebuie luat= \n considerare [i
calitatea imprim=rii reliefului papilar pe fi[a dactiloscopic=. Din
acest considerent se recomand= ca ori de cte ori exist=
posibilitatea amprent=rii unei persoane ale c=rei impresiuni
figureaz= deja \n baza de date cu impresiuni papilare,
amprentarea s= fie repetat=, astfel \nct impresiunile
papilare s= fie mereu actualizate.
Avnd \n vedere cele prezentate [i demonstrate
anterior, se poate concluziona c= [an]urile de flexiune nu au
stabilitatea absolut= a crestelor papilare, putndu-se modifica
la intervale diferite de timp. Astfel, se recomand= ca
dactiloscopul s= nu se limiteze la examinarea sumar= a
desenelor papilare, ci examenul dactiloscopic comparativ s=
fie extins la \ntreaga suprafa]= vizibil= a reliefului papilar,
pentru a se evita pronun]area unor concluzii eronate. Totu[i,

CRIMIN ALIS TIC A

O NOUA METOD+ DE PRELEVARE A

AMPRENTELOR LATENTE DE PE PIELEA UMAN+
Comisar [ef de poli]ie drd. NICOLAE PREDA

After numerous experiments performed, the author presents a new method for lifting latent marks
from human skin.
Din practica judiciar= am constatat c=, de nenumarate
ori, corpul victimei intr= \n contact direct cu minile
agresorului. Plecnd de la aceast= idee, am efectuat
numeroase experimente [tiin]ifice, prin diferite metode,
ajungnd la unele concluzii irefutabile.
Acest studiu prezint= o tehnic= nou=, elaborat=, [i au
fost obtinute rezultate pozitive \n cadrul experimentelor.
Fac precizarea c= urmele papilare latente nu se
observ= pe pielea uman= cu ochiul liber, de aceea am
prelevat din locuri diferite, prin deduc]ie, de unde ar fi putut
autorul pune mna pe victim=.
Acest procedeu, folosit de mine, consider c= este cel
mai rapid, eficace [i sigur [i \l recomand ca avnd un
poten]ial avantaj \n prelevarea amprentelor de pe corpul
uman.
Pentru c= aceast= metod= este un pionierat al
criminalisticii moderne, expun mai jos metoda \n sine.
Materiale folosite:

frunze de ficus;

instala]ie de cianoacrylat.
Procedeul \n sine:
sine
Se prelev= o frunz= de ficus, se cura]= cu alcool pe
ambele fe]e (cu minile protejate de m=nu[i chirurgicale), iar
dup= ce se zvnteaz=, se aplic= prin palpare pe zona unde se
presupune c= autorul a pus mna pe victim=, se ridic= frunza
asem=n=tor unei folii adezive [i se introduce \n instala]ia de
cianoacrylat iar, dup= cca. 30 min., rezultatele sunt
spectaculoase.
Fotografii cu aspecte de la prelevarea [i relevarea urmei

preseaz= uniform pe frunz=, f=r= a o mi[ca, asem=n=tor foliei.

Se introduce frunza de ficus \n instala]ia de vaporizare

a cianoacrylatului

Se
cur=]= o
frunz= de ficus

Se aplic=
frunza pe
pielea uman=,
unde se
presupune c=
s-a creat o
urm= papilar=
Se

CRIMIN ALIS TIC A

25

Frunza de ficus, dup= tratarea \n instala]ia de

vaporizare a cianoacrylatului, urmele papilare relevate pe
aceasta.
Propriet=]ile frunzei de ficus:
Frunza de ficus este compus= din 75% latex [i 25%
ap=, ceea ce o face rezistent= la umiditate [i temperaturi

ridicate. Este foarte plauzibil= vorba unui mare criminalist,

cum c= {i plantele vorbesc, dar eu vin [i adaug Cu cine
vor.

Ma[inile drept arme:

MA{INILE-CAPCAN+ |N MAREA BRITANIE
Jurist RENATA-MINODORA WATSON

From the point of view of the organizations connected with AL-Qaeda, the western civilization is the
most serious threat and the United Kingdom is confronted with a greater danger from islamic terrorists than
any other state of the European Union. The 2007 terrorists were members of active and interventionist
professions. Mass media has a major role in the fight against terrorism.

n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume ma[inilecapcan= sunt una dintre cele mai eficiente arme
disponibile terori[tilor [i insurgen]ilor. Evident o

ma[in= este destul de mare pentru a con]ine o cantitate

considerabil= de material explozibil, \mpreun= cu [uruburi,
cuie [i alte forme de shrapnel. Poate fi condus= [i parcat=
f=r= a ridica suspiciuni. Un terorist/insurgent se poate sim]i
mai sigur de sine \ntr-o ma[in=, probabil \nso]it [i de un
prieten.

|n diminea]a zilei de 29 iunie s-a \ncercat uciderea

persoanelor dintr-un club de noapte londonez. Se pare c=
dou= ma[ini care sta]ionau erau \nc=rcate cu explozibil [i/sau
substan]e inflamabile. Prima ma[in= era destinat= uciderii
oamenilor, avarierii cl=dirilor [i cre=rii panicii. A doua trebuia
s= explodeze [i s= provoace mai multe victime cnd oamenii
\ncercau s= ias= din club. Din fericire, exploziile nu s-au
produs. Dac= ar fi avut loc, consecin]ele ar fi fost catastrofale.
|n ziua urm=toare, o ma[in=, care con]inea o mare
cantitate de petrol [i cilindri cu gaz propan, s-a izbit de u[ile

Persoanele care folosesc aceste arme mortale

aeroportului din Glasgow. Glasgow este cel mai mare ora[ [i

inten]ioneaz= sau nu s= se sinucid= cnd ma[inile

centru comercial al Sco]iei. De[i era \n fl=c=ri, cea mai mare

explodeaz=. O organiza]ie secular= \n general prefer= s=

parte din petrol nu s-a aprins. Cilindrii cu propan nu au

arunce \n aer vehicule f=r= ocupan]i. |n ultimele decenii ale

explodat.

secolului douazeci Armata Republican= Irlandez= a f=cut

Nu este \n totalitate clar de ce exploziile nu au avut loc.

acest lucru de nenum=rate ori \n Irlanda de Nord [i \n Marea

Erau dou= detonatoare conectate la telefonul mobil. O teorie

Britanie. Radicalii islami[ti sunt preg=ti]i s= foloseasc= ma[ini

plauzibil= sugereaz= c= ventila]ia neadecvat= a fost un factor

care sta]ioneaz=. De asemenea, \nclin= s=-[i conduc=

important. De[i poten]ial foarte periculos, petrolul [i propanul

ma[inile c=tre ]inte selectate cu aten]ie sinucigndu-se [i

nu sunt explozibile \n mod natural. Devin explozibile dac=

ucignd ceilal]i pasageri.

oxigenul este prezent \n cantit=]i suficiente, iar combina]ia s=

26

CRIMIN ALIS TIC A

fie corect=. Dac= este semnificativ mai mic= de 90%,

fondator al Al-Qaeda, ucis \n 1989. O teorie sugereaz= c=

aprinderea nu are loc.

medicina [i ingineria sunt profesiuni active [i interven]ioniste.

Aceasta nu este o problema major= \n Orientul Mijlociu.

Ac]iunea, chiar una distructiv=, poate p=rea obi[nuit= la mul]i

Cei angaja]i \n opera]iuni de martiraj \n Irak, Liban, Gaza [i

practicieni. Foarte pu]ini avoca]i [i contabili se angajeaz= \n

oriunde \n lume nu trebuie s= se bazeze pe petrol [i propan.

acte de terorism.

Nici nu se tem de groaza asociat= decesului prin ardere.

Mass-media joac= un rol important \n atragerea aten]iei

Detonatorii de \nalt= calitate sunt ieftini [i foarte la \ndeman=

asupra problemelor [i amenin]=rilor, informeaz= publicul [i

\n aceste locuri. Ma[inile pot fi \nc=rcate cu explozibil

\ncurajeaz= vigilen]a. Aceasta este o problem= major= pentru

industrial, mine de teren [i obuze de artilerie f=r= mare

terori[ti, care sunt obliga]i, \n mod constant, s=-[i schimbe

dificultate. Acestea sunt greu de ob]inut \n Marea Britanie, iar

strategiile datorit= vigilen]ei popula]iei.

orice \ncercare de a le ob]ine ar atrage cu siguran]= aten]ia

poli]iei [i for]elor de securitate.
Este

dificil

s=

se

Mass-media poate ajuta la prevenirea form=rii celulelor

teroriste [i s= atrag= aten]ia asupra sentin]elor severe pe care

fac=

un

profil

exact

al

radicalislamistului, care se poate angaja \n acte de terorism \n

Regatul Unit. Mul]i dintre terori[ti sunt dezavantaja]i din punct
de vedere social [i sunt tineri cu o slab= educa]ie, \n general
barba]i, care sunt aliena]i de societatea \n care traiesc. Mul]i
dintre cei care s-au angajat \n acte de terorism, \n Londra, \n
iunie 2005, pot fi descri[i \n ace[ti termeni.
Potrivit unui studiu recent, comandat de Ministerul de
Interne Britanic, 963 de oameni au fost aresta]i, \n baza
legisla]iei anti-terorism, \ntre 2001 [i 2005. Dintre ace[tia, 232
(24%) solicitaser= azil \n Regatul Unit. Num=rul terori[tilor
\ncarcera]i \n \nchisorile britanice [i \n institu]iile de reeducare
este o problem= tot mai serioas=. Este recunoscut pe scar=
larg= faptul c= persoanele \ncarcerate pentru diferite
infrac]iuni au fost \ndoctrinate de radicalii islami[ti. Mesajul lor
aduce ordine \n vie]ile lor dezordonate.
Dar acest punct de vedere nu este complet. Dac= ar fi
fost complet, amenin]area terorist= ar fi putut fi efectiv
abordat= prin corectarea problemelor sociale, culturale [i
educa]ionale. De fapt, mul]i terori[ti sunt boga]i [i educa]i. Ei
nu sunt motiva]i de s=r=cie, disperare sau alienare social=.
Exist= dovezi concludente c= Al-Qaeda are succes \n
recrutarea membrilor din cadrul marilor universit=]i ale lumii
cum ar fi Oxford [i Cambridge.
Rapoartele sugereaz= c= principalii participan]i la

terori[tii (inclusiv aceia care nu-[i ating scopurile) le primesc

de la tribunalele britanice, dac= sunt condamna]i. Aceasta are
f=ra= \ndoial= valoare de intimidare. Faptul c= multe
opera]iuni teroriste e[ueaz= din cauza preg=tirii neadecvate
sau a tehnologiei deficiente este semnificativ \n acest context.
Mass-media are, de asemenea, un rol important \n ceea ce
prive[te capturarea [i arestarea terori[tilor care nu au avut
succes [i a partenerilor lor.
Mai

pu]in

pozitiv,

mass-media

poate

exagera

amenin]area terorist=. Exist= puternice interese comerciale

de a face acest lucru. Acest fapt poate \ncuraja fatalismul
public [i paranoia. Este pu]in probabil s= \ncurajeze bunele
rela]ii

comunitare,

de

exemplu

\ntre

musulmani

[i

nemusulmani.
{i mai controversat= este problema propagandei
islamice radicaliste. |n pofida recentei introduceri a variatelor
restric]ii legale, aceasta este prezent= \n car]i, reviste, filme
video sau DVD-uri. Islami[tii britanici au acces liber la siteurile extremiste de pe internet [i la canalele de televiziune
prin satelit.
Acestea tind s= glorifice actele de terorism. O mare
parte din con]inut ia forma imaginilor radicalilor islami[ti, care
\[i sacrific= vie]ile (adeseori \n ma[ini) pentru a pune cap=t
ocupa]iei vestice din Irak, Afganistan [i Palestina.

evenimentele din iunie 2007 erau b=rba]i tineri, cu studii

|ncurajeaz=,

superioare, la \nceputul carierei. B=rbatul care conducea

c=l=toreasc= \n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume pentru a

jeep-ul \n aeroportul Glasgow avea un doctorat \n inginerie.

dobndi preg=tire militar= [i/sau terorist=.

Partenerul s=u era medic. Al]i membri ai profesiunii medicale

au fost aresta]i.

de

asemenea,

musulmanii

britanici

s=

Mass-media local= [i na]ional= joac= un rol important \n

lupta \mpotriva terorismului. Mul]i dintre radicalii islami[ti par

Surprinz=tor. Principala \ndatorire a medicilor este

s= tr=iasc= [i s= lucreze \n ceea ce de fapt sunt mari

salvarea vie]ilor, nu distrugerea lor. Conceptul de medici care

comunit=]i izolate. Ei tind s= fie membri ai unor familii

comit acte de terorism este \n mod sigur tulbur=tor. De fapt

numeroase. Mul]i membri ai acestor comunit=]i dezaprob= cu

aceste profesiuni joac= un rol \nsemnat \n extremismul

t=rie activit=]ile teroriste, dar sunt reticen]i \n a raporta

islamic. Osama bin Laden nu este deloc un dezavantajat.

poten]ialii sau actualii terori[ti la poli]ie.

Familia lui saudit= este bogat= [i privilegiat=. Reprezentantul

A[adar, este u[or de realizat o puternic= propagand=

s=u, Ayman al-Zawahirim este medic egiptean (dintr-o familie

anti-vestic=, radical=, violent= \n aceste comunit=]i. Preluarea

de medici [i farmaci[ti). Mentorul lui Osama bin Laden din anii

efectiv= a controlului asupra acestui material ar fi un pas

optzeci a fost Abdullah Azzam, medic palestinian, adev=ratul

valoros \n direc]ia corect=.

CRIMIN ALIS TIC A

27

Accidente de ma[in= fatale

\n Regatul Unit
Dr. MICHAEL WATSON, conferen]iar \n drept,
Universitatea Huddersfield, Regatul Unit
Jurist RENATA-MINODORA WATSON
Introduction

caused by criminal behaviour.

In August 1869 when Ireland was part of the United

Kingdom, Mary Ward, an amateur ut highly regarded Irish
scientist, was killed when she fell out of a steam powered car
built by two of her cousins. Her neck was broken by one of
its steel wheels. She appears to be the worlds first motor
vehicle accident victim. Unfortunately, she was not the last.
In 2005, for example, there were 3,336 road fatalities in
the United Kingdom (and 337 in Ireland). In the same year,
approximately 38,310 people died on the roads of the
European Unions member states (which then did not include
Romania or Bulgaria).
This is clearly unacceptable. Many - perhaps most - of
these deaths are preventable.
Some road fatalities are essentially unfortunate
accidents. Brakes may not function, motorists often fail to
interpret situations correctly, rain or fog can reduce visibility,
ice or oil on a road can cause a vehicle to skid. However
regrettable the outcomes, these cases do not normally
warrant serious police investigations. They are essentially
personal tragedies and not the concern of state authorities.
But road fatalities are frequently associated with
criminal activities. These may be criminal in the most obvious
sense; e.g. driving a getaway car at high speed after a bank

Statistical Evidence
In theory, a rapid increase in the number of motor
vehicles on British roads in the twentieth century should have
led to a commensurate increase in road fatalities. This did not
occur. In reality, as the number of vehicles increased, the
number of fatalities decreased. In 1931 there were 2.3 million
vehicles and around 7,000 fatalities on Britains roads.
Precise numbers are not available. By 2005 the number of
vehicles was approximately 32 million. The number of
fatalities was less than half the figure for 1931.
The United Kingdoms roads are also relatively safe by
European Union standards. In 2006, 56 British citizens per
million died as a result of road traffic accidents. The figures
for Italy, Greece and Lithuania were 92, 150 and 223
respectively. The European average was 86. The figure for
Romania was 122.2
Who Is Killed?
Motor vehicle accidents can cause the deaths of drivers,
passengers and other road users, e.g. cyclists, pedestrians
and horse riders.

Young drivers and passengers are

generally at greater risk than older ones.

A recent study

commissioned by the British governments Department for

Transport revealed that 1,106 drivers and 557 passengers

robbery. They may also become criminal when associated

were killed in 2005. Severe head and chest injuries were the

with driving; e.g. driving when intoxicated with alcohol or

most common causes of death. The statistics exclude bus

causing death by dangerous driving.

passengers and other road users. Approximately 41 per cent

It must be acknowledged that this distinction is often

blurred in reality. Brakes may fail for a variety of reasons.
Vehicle owners or mechanics may be negligent.

of all drivers were aged under 30. The figure for passengers
is 62 per cent.

Other

It seems clear that young drivers (and young males in

parties may cut the necessary cables in order to induce

particular) behave in ways that increase the likelihood of

accidents. Vehicle owners may arrange for accidents to

serious

happen for personal reasons; e.g. in order to make fraudulent

claims from insurance companies.1 Some road traffic deaths

irresponsible behaviour. There is often peer pressure to drive

- a significant minority - appear to be suicide cases.

accidents.

Young

friends

may

encourage

aggressively and take risks. Inexperience is another factor.

Social class is also significant.

This is particularly

This paper will examine road fatalities in the United

marked in the case of child pedestrian fatalities. A child from

Kingdom, but it may be of value to police officers and others

the lowest social class (i.e. whose parents have been

who are concerned about such accidents in Romania and

unemployed for a long period or have never worked) is twenty

elsewhere.

Although the legal systems within the United

times more likely to be killed by a motor vehicle than a child

Kingdom (there are three) differ from the Romanian one, the
issues are similar and the object is ultimately the same - to

whose parents have professional or higher managerial

occupations.3 The reasons for this are currently unclear but

reduce the number of unnecessary deaths on roads which are

deserve serious investigation..

28

CRIMIN ALIS TIC A

For statistical purposes, the United Kingdom has eight

young men may be driving with friends and while intoxicated.

Although the top two classes account for

It seems that 565 drivers and passengers of all ages

around 40 per cent of the population, these classes only

were not wearing seat belts when they died in 2005. If they

account for 22 per cent of road traffic fatalities. One factor

had done so, it has been estimated that around 65 per cent
would be alive at this time.5

social classes.

seems to be the nature of the vehicles used.

Affluent

members of society are likely to drive cars which are new,

The Media

have modern safety features, and are in good mechanical

In the United Kingdom, numerous well-illustrated

condition. They are also likely to be heavier - and therefore

magazines discuss the merits of fast, expensive high-

more stable - than older vehicles. The disadvantaged will

performance cars. There are similar television programmes.

tend to drive less modern cars, as will young people who may

Given the costs involved, the market for such vehicles is

be students, at the beginning of their careers or unemployed.

Problems such as faulty brakes, defective steering or worn
tyres may be ignored. It is also reasonable to assume that the
owners of expensive vehicles will generally drive with greater
care than the owners of inexpensive ones.
In general, the disadvantaged lead less satisfying lives

quite small - but growing.

Most of the people who buy the magazines and watch
the television programmes (mainly young men) may be
unable to obtain the cars - but they can certainly fantasise
about doing so.6

than more affluent citizens. This could encourage reckless

Similar arguments can be applied to products such as

driving as a form of escapism. People who have limited social

alcohol. The United Kingdom has placed restrictions on what

status - and young people in particular -may also attach

may be depicted in advertisements for alcoholic drinks but

excessive importance to driving skills - and displaying their

most advertising still tends to focus on attractive young

skills to impress their friends and gain prestige.

people drinking heavily and enjoying themselves while in the

company of actual or potential sexual partners.

Contributory Factors
Road traffic fatalities are often closely associated with
criminal, anti-social or irresponsible behaviour.

These

The media therefore promotes a superficially attractive

image which incorporates alcohol, excitement, fast cars and

categories are not mutually exclusive. They are also closely

sexual partners. Many young people are strongly influenced

associated with young male drivers. There is a well-known

by this.

tendency for young men to drive recklessly and at excessive

Conclusion

speed. They often lose control of their vehicles, especially on

In the United Kingdom and in many other jurisdictions,

bends in the road.

The consumption of alcohol and/or

prohibited drugs is often a related factor.

A 2007 study

suggests that 27 per cent of fatal traffic accidents in 2005

where the driver was under the age of 30 involved the driver
being over the legal alcohol limit or being impaired by drugs.
Obviously, a person who is intoxicated by alcohol or
drugs will be incapable of driving in a responsible manner. He
or she will also have a much lower perception of risk than
someone who is sober.

the courts draw a sharp distinction between road traffic

offences which are associated with fatalities and those which
are not. The former are treated very severely. The latter
leniently. Lawyers refer to result crimes. In general, what
matters is the outcome - not the danger created by the
criminal conduct.
A man who drives after consuming a couple of bottles of
wine can expect - if detected - to lose his driving licence for a

Measuring the blood alcohol level of a dead person is

year. If he kills a cyclist he can expect a prison sentence.

an inexact science, but one British study suggests that drivers

Driving with excessive speed is very dangerous. In reality, it

who are killed after consuming alcohol have on average 176

mg per 1000 ml - over twice the United Kingdoms legal limit
(and roughly equivalent to the consumption of ten glasses of
wine).4
The wearing of seat belts is another matter.

British

drivers and front seat passengers have been legally required

is treated as a trivial matter. A modest fine is the most likely

outcome. Causing death by dangerous driving, however, can
lead to a prison sentence of up to ten years.
In extreme cases, motorists may be convicted of
manslaughter. The maximum sentence is life imprisonment.

to wear seat belts since 1983 (the rule was extended to rear
seat passengers in 1991). In reality, the law is widely ignored

There are no easy answers but the available evidence

- especially by the young. Only 60 per cent of drivers under

suggests that apparently minor motoring offences should be

the age of 30 who were killed in 2005 were wearing seat belts.

punished far more severely than is currently the case. Issues

The wearing of seat belts is especially low at night - when

relating to the media also need to be addressed.

CRIMIN ALIS TIC A

29

Introducere

7.000 de accidente pe [oselele din UK. Un num=r exact nu

|n august 1869, cnd Irlanda f=cea \nc= parte din

aproximativ 32 de milioane, iar num=rul de accidente era mai

exist=. Pn= \n 2005, num=rul de autovehicule era de

Regatul Unit, Mary Ward, amatoare dar v=zut= ca om de

mic de jum=tate din cifra pe 1931.

[tiin]= irlandez, a fost ucis= cnd a c=zut din ma[ina cu aburi

{oselele din Regatul Unit sunt relativ sigure dup=

construit= de doi dintre verii s=i. Gtul i-a fost rupt de una

standardele Uniunii Europene. |n 2006, 56 de cet=]eni

dintre ro]ile sale de o]el. Ea pare s= fie prima victim= din toat=

britanici la un million mureau ca rezultat al accidentelor din

lumea a unui accident de ma[in=. Din nefericire nu a fost [i

traficul rutier. Cifrele pentru Italia, Grecia [i Lituania erau 92,

ultima. |n 2005, de exemplu, erau 3.336 de accidente rutiere

150 [i respectiv 223. Media european= era de 86. Cifra

\n Regatul Unit ([i 337 \n Irlanda). |n acela[i an, aproximativ

pentru Romnia era de 122.2

38.310 persoane au decedat pe drumurile statelor membre

ale Uniunii Europene (care atunci nu includea Romnia [i

Cine este ucis?

Bulgaria). Este inacceptabil. Multe dintre aceste decese Accidentele de ma[in= pot cauza decesul [oferilor,

poate cele mai multe - puteau fi prevenite.

Unele accidente rutiere sunt nefericite. Frnele pot s=

pasagerilor [i al altor utilizatori ai [oselelor, de exemplu

nu func]ioneze, motocicli[tii, adeseori, nu interpreteaz=

bicicli[ti, pietoni [i c=l=re]i. {oferii tineri [i pasagerii sunt \n

corect situa]iile, ploaia sau cea]a pot reduce vizibilitatea,

general expu[i unui risc mai mare dect cei mai \n vrst=. Un

ghea]a sau uleiul de pe carosabil pot provoca deraparea

studiu recent, ordonat de Ministerul Transporturilor din

autovehiculului. Orict de regretabile ar fi rezultatele, aceste

Guvernul Britanic, a relevant c= 1.106 [oferi [i 557 pasageri

cazuri nu justific= o anchet= serioas= din partea poli]iei.

au fost uci[i \n 2005. R=nile grave la cap [i la piept au fost

Acestea sunt, \n mare m=sur=, tragedii personale [i nu

cauza cea mai comun= a acestor decese. Statisticile exclud

intereseaz= autorit=]ile statului.

pasagerii autobuzelor [i al]i utilizatori ai [oselelor.

Dar accidentele rutiere sunt \n mod frecvent asociate cu

activit=]i criminale. Acestea pot fi infrac]ionale \n cel mai clar

Aproximativ 41% din to]i [oferii aveau vrsta sub 30 de ani.

Cifra pentru pasageri este de 62%.

sens: de exemplu, conducnd o ma[in= "de sc=pare" cu mare

Este clar c= [oferii tineri ([i \n special b=rba]ii tineri) se

vitez= dup= jefuirea unei b=nci; sau pot deveni infrac]ionale

comport= de o manier= care duce la cre[terea probabilit=]ii

cnd sunt asociate cu condusul: cum ar fi, conducerea sub

accidentelor

influen]a

grave.

Prietenii

tineri

pot

\ncuraja

printr-o

comportamentul iresponsabil. Adeseori exist= o presiune

conducere periculoas=. Trebuie recunoscut c= aceast=

egal= de a conduce agresiv [i de a-[i asuma riscuri. Lipsa de

distinc]ie este \n realitate adeseori estompat=. Frnele pot

experien]= este un alt factor.

alcoolului

sau

cauzarea

decesului

ceda, din diferite motive, proprietarii autovehiculelor sau

Clasa social= este de asemenea important=. Aceasta

mecanicii pot fi neglijen]i, al]ii pot t=ia anumite cabluri pentru

este vizibil= \n cazul accidentelor pietonului copil. La un copil

a provoca "accidente" sau proprietarii de autovehicule pot

din cea mai joas= clas= social= (de exemplu, ai c=rui p=rin]i

aranja "accidente", din motive personale, cum ar fi solicitarea

au fost [omeri mult timp sau nu au lucrat niciodat=) exist=

de desp=gubiri companiilor de

asigur=ri.1

Unele decese

probabilitatea de douazeci de ori mai mare de a fi ucis de o

cauzate de trafic - o minoritate semnificativ= - par a fi cazuri

ma[in= dect un copil ai c=rui p=rin]i au ocupa]ii profesionale

de sinucidere.

sau manageriale mai \nalte.3 Motivele pentru acest aspect

Aceast= lucrare va examina accidentele rutiere \n

Regatul Unit, dar poate avea valoare informativ= pentru
ofi]erii de poli]ie din Romnia care sunt interesa]i de astfel de
accidente. De[i sistemele legislative \n Regatul Unit (sunt trei)
difer= de cel din Romnia, problemele sunt similare [i scopul
este \n ultim= instan]= acela[i - reducerea num=rului
deceselor cauzate de un comportament criminal.

sunt neclare, dar merit= o anchet= serioas=.

|n scopuri statistice, \n Regatul Unit, sunt opt clase
sociale. De[i primele dou= clase superioare num=r= \n jur de
40% din popula]ie, aceste clase au numai 22% din
accidentele rutiere. Un factor pare s= fie tipul autovehiculului
folosit. Membrii boga]i ai societ=]ii conduc ma[ini noi, cu
caracteristici moderne [i \ntr-o bun= condi]ie tehnic=. Probabil

Dovezi statistice

c= aceste ma[ini sunt mai grele - \n consecin]= mai stabile -

Din punct de vedere teoretic, o cre[tere rapid= a

mai pu]in moderne, a[a cum sunt tinerii, care pot fi studen]i,

num=rului de ma[ini pe [oselele britanice \n secolul dou=zeci

la \nceputul carierei sau [omeri. Probleme ca frne defecte,

ar fi trebuit s= conduc= la o cre[tere propor]ional= a

direc]ie slab= sau cauciucuri uzate pot fi ignorate. Este de

accidentelor rutiere. Aceasta nu s-a intamplat; num=rul de

asemenea rezonabil s= presupunem c= proprietarii de

dect cele mai vechi. Dezavantaja]ii tind s= conduc= ma[ini

ma[ini a crescut, dar num=rul de accidente rutiere a sc=zut.

autovehicule scumpe vor conduce \n general cu mai mare

|n 1931 erau 2,3 milioane de autovehicule [i aproximativ

aten]ie dect proprietarii de ma[ini ieftine.

30

CRIMIN ALIS TIC A

|n general, dezavantaja]ii duc o via]= mai pu]in

fi prezentat \n reclamele pentru b=uturile alcoolice, dar

satisf=c=toare dect cei mai mul]i dintre cet=]enii boga]i.

majoritatea reclamelor tind s= se concentreze asupra tinerilor

Aceasta poate \ncuraja condusul nechibzuit, ca form= de fug=

atractivi care beau [i se distreaz= \n compania actualilor sau

de realitate. Persoanele care au un statut social limitat - tinerii

poten]ialilor parteneri sexuali.

\n mod special - pot ata[a o importan]= excesiv= abilit=]ii de

|n concluzie, mass-media promoveaz= o imagine

condus pentru a-[i impresiona prietenii [i pentru a c[tiga

atractiv=, superficial=, care include alcoolul, excitarea,

faim=.

ma[inile de vitez= [i partenerii sexuali. Mul]i tineri sunt foarte

influen]a]i de aceasta.

Factori care \[i aduc contribu]ia

Concluzie
Accidentele rutiere sunt adeseori asociate cu un
comportament criminal, anti-social sau iresponsabil. Aceste

|n Regatul Unit, tribunalele au trasat o distinc]ie clar=

categorii nu sunt exclusive. Sunt asociate cu [oferii tineri

\ntre \nc=lc=rile regulamentului traficului rutier, care sunt

b=rba]i. Exist= o tendin]= bine cunoscut= a acestora de a

asociate cu accidente, de cele care nu sunt asociate cu

conduce nechibzuit [i cu vitez= foarte mare. Adesea pierd

acestea. Avoca]ii fac referire la "rezultat". |n general, ceea ce

controlul ma[inilor, \n special la viraje, iar consumul de alcool

conteaz=

[i/sau droguri interzise este adeseori un element cauzal. Un

comportamentul criminal.

studiu din 2007 sugereaz= c= 27% din accidentele de trafic,

este

rezultatul,

nu

pericolul

creat

de

O persoan= care conduce, dup= ce a consumat dou=

soldate cu mor]i \n 2005, unde [oferul avea vrsta sub 30 de

pahare de vin se poate a[tepta, dac= este detectat=, s=-[i

ani, acesta dep=[ea limita legal= a alcoolului sau era drogat.

piard= permisul de conducere pentru un an. Dac= omoar= un

Bine\n]eles c= o persoan= care a consumat alcool sau droguri

biciclist, se poate a[tepta la \nchisoare. Conducerea cu vitez=

va fi incapabil= s= conduc= \ntr-o manier= responsabil=, va

excesiv= este foarte periculoas=. |n realitate este tratat= ca o

avea o percep]ie mai mic= a riscului dect o persoan= treaz=.

chestiune trivial=. O amend= modest= este rezultatul cel mai

M=surarea nivelului alcoolului \n snge la o persoan=

probabil. Cauzarea decesului prin conducere periculoas=,

decedat= nu este o [tiin]= exact=, dar un studiu britanic

poate duce la \nchisoare pn= la 10 ani. |n cazuri extreme,

sugereaz= c= [oferii care au murit, dup= ce au consumat

automobili[tii pot fi condamna]i pentru omor prin impruden]=,

alcool, au \n medie 176 mg la 1000 ml - de dou= ori peste

sentin]a maxim= fiind \nchisoarea pe via]=.

limita legal= admis= \n Regatul Unit ([i reprezint= echivalentul

a zece pahare de vin consumate).4
Purtarea centurilor de siguran]= este o alt= chestiune.
{oferii britanici [i ocupan]ii locurilor din fa]= trebuie s= poarte

Nu exist= r=spunsuri u[oare, dar dovezile disponibile

sugereaz= c= delictele, aparent minore, ar trebui condamnate
mai sever dect \n prezent. Problemele referitoare la massmedia trebuie reconsiderate.

\n mod obligatoriu centurile de siguran]= \nc= din 1983 (regula

a fost extins= la pasagerii locurilor din spate \n 1991). |n
realitate legea este ignorat=, \n special de c=tre tineri. Numai
60% din [oferii sub 30 de ani care au decedat \n 2005 purtau
centurile de siguran]=. Purtarea centurilor de siguran]= este
sc=zut= noaptea, cnd b=rba]ii tineri conduc \mpreun= cu
prietenii [i sub influen]a alcoolului. Se pare c= 565 de [oferi
[i pasageri de toate vrstele nu purtau centurile de siguran]=
\n momentul \n care au murit, \n 2005. Dac= le-ar fi purtat, se
apreciaz= c= aproximativ 65% ar fi fost \n via]= \n prezent.5

1) De[i este u[or s= se fac= referire la "accidente de ma[in=",

utilizarea mai degrab= imprecis= a termenului este adeseori criticat=.
Poate sugera c= nu este vina nim=nui. Unele for]e de poli]ie britanice
se refer= mai degrab= la "coliziunile de trafic pe [osele" (CTS) dect
la "accidentele de trafic pe [osele" (ATS). |n 2007 Edi]ia Codului
rutier (ghidul oficial de conducere pe [oselele britanice) evita

Mass media

termenul; B. Webster, "Accidente \nl=turate din Codul Rutier", The

Times, 12 mai 2007.

|n Regatul Unit numeroase reviste frumos ilustrate pun

\n discu]ie meritul ma[inilor rapide, de \nalt= performan]=.
Exist= programe de televiziune similare. Dat fiind costurile
ridicate, pia]a pentru aceste autovehicule este destul de mic=,
dar \n cre[tere. Cele mai multe persoane care cump=r=
revistele sau se uit= la programele de televiziune nu au
posibilitatea de a ob]ine ma[inile, dar cu siguran]= pot visa c=
le au.6
Argumente similare se pot aplica [i produselor
alcoolice. Regatul Unit a dispus restric]ii cu privire la ce poate

CRIMIN ALIS TIC A

2) Siguran]a [oselelor: Ce face ]ara dumneavoastr=? (Comisia

European=, Direc]ia General= pentru Energie [i Transport, 2007).
3) "Tendin]e \n accidentele fatale ale ocupan]ilor ma[inii"
(Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor, Raport num=rul 76,
2007), 3.6.
4) Ibid., 3.2. Vezi "Coliziuni fatale ale ocupan]ilor ma[inilor: Un
studiu \n profunzime" (Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor,
Raport num=rul 75).
5) Nota 3 de mai sus, 5.
6) Toate acestea sunt sporite de filmele de ac]iune ca cele din
seria James Bond.

31

Din c e m o tiv v ite z a e x c e s iv = d e v in e c a u z = a

p ro d u c e rii a c c id e n te lo r ru tie re \n c a re s u n t im p lic a te
m ijlo a c e d e tra n s p o rt (ART)?
Profesor Kostadin Kirilov BOBEV
Asociat Emil Tzvetkov STOYANOV
Direc]ia de Criminalistic= din cadrul Ministerului de Interne al Bulgariei
The road traffic safety hinged on different factors:
 the speed to motion to the transportation vehicle;
 the driving conditions;
 the geometric characteristics of the road and the
loading (intensity, consistency), the wideness and the number
of the ribbons of traffic;
 the distance of visibility;
 the appointment of the road with road signs, traffic
lights and horizontal markup;
 the atmospheric environment and the state of the road
cover;
 the degree of professional preparation of the driver
and his psychological and physiological state;
 the background, the age and the sex of the driver;
 the brand and the make of the car ;
 the cautionary warnings of another transport
vehicles etc.
Between these factors the speed matters materially on
the safety to the traffic. The consequences of a falling in road
traffic accident depend on the speed of the motor vehicle. For
avoiding conflict situations that can cause RTA, the most
important recommendation is to the driver to slow down or
stop the vehicle. The driver that had fallen in conflict situation
as well, has not taken measures for speed decrease, very
often puts himself before tort with punitive responsibility.
The legislative averages for the road traffic officially grant to
the drivers to decide themselves in which cases to slow down
as well with how, or stop the vehicle.
At inquiry of RTA, important group of circumstances,
related with the speed of the motor vehicle, are subject to
verification and to prove. The drivers are inclined to
overestimate their opportunities and the dependability of the
brake systems, and for that reason they normally reduce the
speed barely in the last moment, when the stopping is not
effective anymore. Associated with this, there isnt in the rules
any concrete arrow on the values to the speed at the different
conditions of movement.
The drivers frequently excuse themselves, that they
have not managed to master their car, despite moving in the
high speed limit. Therefore the legislator has foresaw the
opportunity for the driver to choose himself its safe speed that
will have not been higher from the introduced, but will have
been conformable with his professional skills and experience.
Why the high speed limits are violated?
The stature of the road transport emergency in world
order in the last years is due to the promoted advanced cars,
as well to the good characteristics of the roads that permit
motion with higher speeds.
In the end of 2005 the number of the drivers in the
Republic of Bulgaria exceeded the limit of 4 millions (4 086
218). With the addition of its number the feeling for responsibility
of one part of the participants in the road traffic is reduced.
 The increasing intensity of the road traffic in the last
years has caused aggression about numerous drivers, who
more frequently and more bravely violate the high speed
limits. The causes must be searched in: The bad discipline to
big part of the drivers, the lack of enough rigorous sanctions

32

for the infraction and the non reasonable speed limits on

some sections of the road.
The all round analysis of RTA shows that the movement
with many high speed is voluntary act by the side of the driver.
This deduction is confirmed by one poll among traffic
policemen in the Republic of Bulgaria, according to which the
bad discipline of the drivers and their derogative attitude to
the introduced high speed limits are the main reason (80,5%)
for non respect to these limits.
The missing to enough rigorous sanctions for
movement with exceeded speed is next in meaning factor
(52,2 %) according to the traffic policemen, it makes the non
respect to the introduced limits.
The amount of the fines practically hasnt any
restraining effect on the demeanor of most of the drivers that
go with high speeds, as well very little part of them know what
fines expected them at discovering the infraction.
More from half of the drivers consciously violate the
high speed limits.
 The exceeded speed is two times more frequent
perpetrated infraction by the drivers, in comparison with
deprivation of right of way from road vehicle and a pedestrian
and three times more frequently in comparison with the non
respect to a distance or the use of alcohol.
 The statistic testifies that the exceeded or
inappropriate speed is the reason for:

41% of the road traffic accidents;

49,2 % of the killed;

40,4 % of the injured persons;

the significance of these accidents is measured with
an one killed to each seventh RTA.
 Close each third infraction, committed by drivers of
motor vehicles, is exceeding the speed.
The high relative partition to the accidents because
of inappropriate speed is due to the subjective factor!
At inquiry to RTA different circumstances are cleared,
checked and evaluated; they are associated, as with the
humans factor, as with some objective causes like the state
of the road flooring, the construction of the car etc. The
investigator must settle:
Is there an human fault that have been provoked the
unfortunate accident and the crash. The police often doesnt
attribute enough care of the behavior of the driver by as
evaluating only his knowledge and got habits, without
discovering the social environments in which this behavior
has been formed.
Are there objective factors, associated with the road
setting, the vertical and horizontal markup, the presence of
lateral objects, influencing indirectly the behavior of the drivers.
Motion to speeds higher than the introduced limitations
needs to be subject of deep clarification, because the
subjective factor in extreme situation can difficultly be
evaluated by the accumulated data from a witnesss evidence
and experiments. It is properly consistent to answer to the
question whether the driver has precisely discovered the
driving conditions and have been able to avoid the accident.
At description of the circumstances the investigating
RTA policeman always aims to build a certain system for

CRIMIN ALIS TIC A

interpretation of the behavior of the guilty driver. The

interpretation of the behavior of the driver can be established
on the consent on the causes of such behavior. But in the
conditions of deficit of information it is possible to attribute
reasons on behavior, as well as the concrete models of
behavior or some more general characteristics. The
attribution is happening in conformity of the involved in the
inquiry persons behavior with another standard, which exists
in the passed experience of the subject of perception, or on
the base of analysis of some proper motifs, supposed in
analogical situations.
These acts of the organ of the inquiry can be explained
with the fundamental mistake of the attribution that is
introduced by the American psychologist L.Ross in the end of
the Seventy years of last century.
The cause is always concrete and immediately related
with the aftermaths that it has raised. Each circumstance in
one case proves cause, in another case condition for
originating of RTA. For example, the main reason to one
accident can be the iced section of the road that the driver
couldnt foresee. In this case the driver doesnt have to bear
responsibility for a RTA that has happened. But if the accident
has happened in due to underestimation of the driving
conditions on the part of the driver, the ice on the road would
be estimated as reason for arising of RTA, and the cardinal
reason would have been the incorrect acts to the driver.
The determination or pointing the speed as unique cause
for the advent of RTA frequently provokes orientation of the
acts of the inquiring organs in incorrect direction. The available
information in the documents for registration of the road traffic
accidents must hold all visible infractions at report, that the
investigator to be able to execute successfully the procedural
acts upon proving the incrimination to the drivers, as well to
steer properly the preventive activity of the traffic police.

Siguran]a traficului rutier se bazeaz= pe

anumi]i factori:

viteza de deplasare a vehiculului de transport;

condi]iile meteo;

caracteristicile geometrice ale drumului [i \nc=rc=turii
(greutatea [i consisten]a), aglomera]ia [i num=rul benzilor de
trafic;

distan]a de vizibilitate;

repartizarea indicatoarelor pe sectorul de drum, a
semafoarelor [i marcajelor orizontale;

condi]iile atmosferice [i de asfaltare;

experien]a, vrsta [i sexul [oferului;

marca [i anul de fabrica]ie ale autoturismului;

semnele de avertizare primite de la un alt vehicul de
transport etc.
Dintre ace[ti factori viteza are, din punct de vedere fizic,
un rol esen]ial \n ceea ce prive[te siguran]a traficului.
Consecin]ele negative ale unui accident rutier depind de
viteza motorului vehiculului implicat. |n vederea evit=rii
situa]iilor care pot provoca accidente rutiere, \n care sunt
implicate mijloace de transport (ART), cea mai important=
recomandare pentru [ofer este de a \ncerca s= \ncetineasc=
sau s= opreasc= vehiculul.
|n investigarea accidentelor rutiere, \n care sunt implicate
mijloace de transport (ART), o serie de circumstan]e privind
viteza [i motorizarea vehiculului formeaz= obiectul verific=rii [i
prob=rii vinov=]iei. |n general, conduc=torii auto au tendin]a de
a-[i supraestima posibilit=]ile [i dependen]a de sistemul de
frnare, din acest motiv ei reducnd viteza aproape \n ultimul
moment, atunci cnd oprirea nu mai este efectiv=. Corelat cu
acest fapt nu exist= nici o regul= privind valorile vitezei raportate
la diferite condi]ii de mi[care.
|n mod frecvent, conduc=torii auto se scuz= c= au reu[it

CRIMIN ALIS TIC A

s= controleze autoturismul, \n ciuda vitezei excesive cu care

se deplasau. De aceea, legiuitorul a anticipat ocazia
favorabil= ca [oferul s=-[i aleag= el \nsu[i o vitez= care s=
permit= deplasarea \n siguran]= [i care s= nu fie mai mare
dect cea reglementat=, dar care s= fie convenabil= din punct
de vedere al \ndemn=rii [i experien]ei acestuia.
De ce nu sunt respectate reglement=rile privind
viteza legal=?
|n ultimul an, la nivel interna]ional, m=rimea
transportului terestru s-a datorat att vehiculelor noi
promovate pe pia]=, ct [i \mbun=t=]irii calit=]ii sectoarelor de
drum, care permit deplasarea cu o vitez= mai mare.
La finalul anului 2005, num=rul de conduc=tori auto din
Bulgaria a dep=[it 4 milioane (4.086.218). La acest num=r se
adaug= responsabilitatea redus= a unui procent din
participan]ii la trafic.
|n ultimii ani, intensitatea crescut= a traficului rutier a
provocat accidentarea unui num=r mare de conduc=tori auto
care, din ce \n ce mai frecvent [i mai curajos, \ncalc= limitele de
vitez=. Cauzele trebuie c=utate \n: disciplina incorect= a unui
num=r mare de conduc=tori auto, lipsa unor sanc]iuni riguroase
privind infrac]iunile [i dep=[irile nejustificate ale limitei de vitez=
pe anumite sectoare de drum.
Din toate punctele de vedere, analiza mijloacelor de
transport (ART) indic= c= deplasarea cu vitez= excesiv=
reprezint= un act voluntar al conduc=torului auto. Aceast=
deduc]ie este confirmat= de un sondaj efectuat la Poli]ia Rutier=
a Bulgariei, conform c=ruia indisciplina \n trafic a [oferilor [i
atitudinea lor selectiv= privind limitele de vitez= reprezint=
principala cauz= (80,5%) a nerespect=rii regulilor rutiere.
Conform datelor, furnizate de c=tre Poli]ia Rutier=, lipsa
unor sanc]iuni riguroase privind nerespectarea limitei de
vitez= reprezint= urm=torul factor (52,2%), iar acest fapt
conduce la nerespectarea limitelor existente.
Cuantumul amenzilor nu are practic nici un efect
preventiv asupra celor mai mul]i conduc=tori auto care \ncalc=
limitele de vitez=, de asemenea foarte pu]ini cunoscnd
valoarea amenzii care se aplic= la comiterea faptei.
Mai mult de jum=tate dintre conduc=torii auto nu
respect=, \n mod con[tient, limitele de vitez=.
Viteza excesiv= este o infrac]iune de dou= ori mai
frecvent \nc=lcat= de c=tre conduc=torii auto, spre deosebire
de acordarea priorit=]ii pentru pietoni [i de trei ori mai
frecvent= dect nerespectarea distan]ei regulamentare sau
conducerea sub influen]a b=uturilor alcoolice.
Statisticile indic= c= viteza excesiv= sau neadecvat=
reprezint= cauza principal= pentru:
 41% din num=rul total de accidente rutiere;
 49,2% din num=rul de deceda]i;
 40,4% din num=rul de r=ni]i.
Semnifica]ia acestor accidente reprezint= un decedat la
fiecare [apte accidente rutiere.
De asemenea, fiecare al treilea accident, comis de
c=tre conduc=torii auto sau de motocicli[ti, este produs ca
urmare a nerespect=rii vitezei legale.
Num=rul relativ mare de accidente rutiere, produse
ca urmare a vitezei neadecvate, este o consecin]= a
factorului subiectiv!
Prin cercetarea diferitelor accidente rutiere se clarific=
anumite circumstan]e, se verific= [i se evalueaz=, se coreleaz=,
att \n ceea ce prive[te factorul uman, ct [i anumite cauze
obiective, cum ar fi materialul drumului, construc]ia autoturismului etc. Investigatorii trebuie s= stabileasc=:
1. exist= o eroare uman= care a produs regretabilul
accident [i impactul? De multe ori poli]ia nu investigheaz=
suficient aspectele privind comportamentul conduc=torului
auto, investignd numai cuno[tin]ele [i starea psihic=, f=r=
\ns= a cerceta mediul social \n care s-a format acest

33

comportament;
2. exist= factori obiectivi, asocia]i cu condi]iile specifice
drumului, cu indicatoarele verticale [i orizontale, cu prezen]a
unor obiecte \n lateral, care influen]eaz= indirect
comportamentul conduc=torilor auto?
3. nevoia de a circula cu o vitez= mai mare dect cea
reglementat= legal trebuie s= reprezinte obiectul unei
investig=ri profunde, deoarece factorul subiectiv, \n situa]ii
extreme, poate fi cu greu evaluat prin datele acumulate de la
martori sau prin experimente. Este indicat s= se r=spund= la
\ntrebarea dac= un conduc=tor auto cuno[tea efectele
anumitor condi]ii meteo [i ar fi putut evita accidentul auto.
La descrierea circumstan]elor, \n care s-a produs un
accident rutier, obiectivul poli]iei este de a consolida un anumit
sistem al interpret=rii vinov=]iei comportamentale a
conduc=torului auto. Interpretarea comportamentului
conduc=torului auto poate fi stabilit= \n baza consim]=mntului.
|ns=, \n cazul unei lipse de informa]ii, este posibil s= fie atribuite
anumite motive comportamentale, precum modelele concrete
sau alte caracteristici generale. Vinov=]ia se produce avnd la
baz= comportamentul suspectului, care este influen]at de
experien]ele anterioare ale acestuia, pe baza analizei unor
motive corespunz=toare existente \n situa]ii similare.
Aceste ac]iuni ale organului de cercetare pot fi explicate

prin gre[eala fundamental= a vinov=]iei, concept care a fost

introdus de psihologul american L. Ross, la sfr[itul anilor 70
din secolul trecut.
Aceast= cauz= este \ntotdeauna concret= [i imediat
corelat= cu cea din care s-a produs. Fiecare circumstan]=
probeaz= \ntr-un caz vinov=]ia, iar \n alt caz condi]iile care au
condus la producerea accidentului rutier. De exemplu,
principalul motiv al producerii unui accident poate fi reprezentat
de o por]iune acoperit= cu ghea]= a carosabilului, fapt care nu
a putut fi anticipat de conduc=torul auto. |n acest caz, [oferul nu
este considerat vinovat pentru producerea accidentului. |ns=,
dac= accidentul s-ar produce ca urmare a subestim=rii de c=tre
conduc=torul auto a condi]iilor meteo, ghea]a de pe carosabil
ar fi considerat= cauz= a producerii accidentului, iar motivul
principal ar fi incorecta apreciere a [oferului.
Considerarea sau indicarea vitezei ca unic= cauz= a
producerii accidentelor rutiere provoac= frecvent orientarea
ac]iunilor organelor judiciare c=tre o direc]ie gre[it=.
Informa]iile disponibile \n documentele de \nregistrare a
accidentelor rutiere trebuie s= men]ioneze, \ntr-un raport,
toate infrac]iunile descoperite, astfel \nct investigatorul s=
poat= efectua cu succes actele procedurale, \nainte de a le
aduce la cuno[tin]= conduc=torilor auto, ct [i s= conduc= o
activitate eficient= de prevenire a producerii accidentelor

Victimologie [i psihologie victimal=

compediu universitar

34

De curnd, Editura Pinguin Book din Bucure[ti a realizat lucrarea

Victimologie [i psihologie victimal=- compediu universitar, avndu-i ca autori pe
reputa]ii speciali[ti: prof.univ.dr.psiholog Tudorel Badea Butoi (coordonator),
magistrat dr. Doinel Dinuic=, general maior magistrat dr. Dan Voinea, prof.
univ.dr. Valentin Iftenie (medic legist), medic Alexandru Butoi, judec=tor dr.
Mariana Rud=reanu, magistrat Florin F=ini[, avocat Ioana Teodora Butoi, avocat
Constantin Z=rnescu, avocat Lumini]a Georgeta Nicolae.
A[a cum se arat= \n Introducere, \n ansamblul ei, lucrarea reafirm= idea
central= a realit=]ii \n materie [i anume faptul c= justi]ia s-a n=scut o dat= cu
strig=tul disperat al victimei lezat= \ntr-un drept al s=u, ulterior revenind
\ns= institu]iilor statului problema ap=r=rii dreptului lezat, f=r= a se \n]elege
c=, prin aceasta, victima ar trebui \nl=turat= din raporturile de reciprocitate
juridic=, \n care se afl= fa]= de autor.
Autorii au meritul de a fi eviden]iat \n lucrare o serie de proiecte,
studii [i programe moderne reformatoare: proba]iunea judiciar= [i
asisten]a victimal=, de altfel tratate \n detaliu, care, din perspectiva
justi]iei restaurative, vorbesc deja de schimbarea unor mentalit=]i [i de armonizare cu
politicile penale europene, dar mai ales cu cele anglo-saxone \n materie.
Pe bun= dreptate, autorii consider= c= victimologia devine deosebit de important= \n ansamblul
procesului investigativ [i aceasta nu numai pentru c= ne spune cine sunt victimele, care este istoria lor
personal=, obiceiurile sociale sau personalitatea acestora, dar ne furnizeaz=, de asemenea, r=spunsuri la
\ntrebarea de ce au fost alese ca victime, reliefnd a[adar poten]ialul latent de victimizare al
persoanei, neglijente, provocatoare, ini]iatoare, vulnerabil= nu o dat= prin riscuri asumate nechibzuit [i
avnd iat= rolul ei \n algoritmul infrac]ional declan[ator.
|n cele patru p=r]i ale lucr=rii sunt tratate, \n principal, urm=toarele:
Victimologia - o provocare \n altgoritmul \nf=ptuirii actului de justi]ie; No]iuni juridice din
perspectiva cuplului penal agresor-victim=; Infractorul (psihologie, comportament, personalitate);
Psihologia infractorului din perspectiva declan[=rii [i consum=rii actului infrac]ional; Victima [i
victimologia din perspectiva etiologic= [i juridic=; Tipologia victimal=; Demers cauzal-etiologioc pe
terenul victimiz=rii; Victima din perspectiva gestului suicidar; Victima \n dinamica infrac]ionl=; Victima
din perspectiv= preventiv-protectiv=.
Lucrarea cuprinde nou= anexe, care completeaz= problematica teoretic= prezentat= [i clarific= o
serie de aspecte din activitatea practic=.
|n final, apreciez c= aceast= lucrare este foarte bine documentat=, meritul principal fiind al prof. univ.
dr. Tudorel Butoi, care a [tiut s= reuneasc= o redutabil= echip= de speciali[ti de mare valoare, contribuind
la dezvoltarea [tiin]ei romne[ti.
Col. ( r. ) prof. VASILE L+P+DU{I

CRIMIN ALIS TIC A

IMAG E TRAK
VS .
TLHARII DIN BE N ZIN +RII
Comisar [ef de poli]ie IOAN TOMA -expert criminalist
Comisar de poli]ie ADRIAN RUSU -expert criminalist
In the content of this material is presented a rubbery committed by unknown authors, who were
identified with the facial recognition system IMAGETRAK.

[a cum este definit=, de Codul penal, art.

211, infrac]iunea de tlh=rie este furtul
s=vr[it prin utilizarea violen]ei sau
amenin]=rii, punerea victimei \n stare de incon[tien]= sau
neputin]a de a se ap=ra, precum [i furtul urmat de
\ntrebuin]area unor astfel de mijloace, pentru \nl=turarea
urmelor infrac]iunii ori pentru ca f=ptuitorul s=-[i asigure
sc=parea.
Acest gen de infrac]iune este considerat de poli]i[ti,
unul dintre cele mai dificile de solu]ionat, datorit=
complexit=]ii, implica]iilor sociale [i atingerilor aduse
integrit=]ii corporale a victimelor. Faptul c=, la comiterea
infrac]iunii, este folosit= violen]a oblig= to]i factorii
implica]i s= urgenteze activit=]ile de identificare [i
prindere a autorilor, care pot deveni din ce \n ce mai
\ndr=zne]i [i agresivi de la o fapt= la alta, considerandu-se
infailibili. Mai ales c=, de regul=, acest gen de infrac]iuni
se comite ini]ial cu autori necunoscu]i [i devine, pentru
un timp, dosare cu A.N., constituie co[marul oric=rui
ofi]er sau subofi]er de poli]ie.
Nu exist=, practic, nici un birou de poli]ie din lume
\n sertarele c=ruia s= nu se afle cel pu]in cteva dosare
de infrac]iuni ce poart= pe copert=, cele dou= ini]iale, ce
provoac= nelini[te [i insomnii: A.N. - adic=, autori
necunoscu]i. De[i aceste dosare con]in o multitudine de
date privind investigarea tehnico-[tiin]ific= a locului
faptei, declara]ii de martori, rezultatele unor expertize,
probe criminalistice, fotografii [i \nscrisuri etc., fiind
beton, din punct de vedere al posibilit=]ilor de
fundamentare [tiin]ific= a proba]iunii, ele nu pot fi
\ncheiate [i \naintate instan]ei pentru c= lipse[te un mic
am=nunt identitatea f=ptuitorului.
Tocmai \n acest sens, serviciile criminalistice au
fost dotate cu tehnic= de ultim= genera]ie, ce face
posibil= identificarea autorilor, folosind o categorie mai
larg= de urme criminalistice. O contribu]ie din ce \n ce
mai important= pe aceast= linie este adus= [i de sistemul
de recunoa[tere [i potrivire facial= IMAGETRAK care, la
\nceput, a fost privit cu re]inere de c=tre poli]i[ti.
*
*
*
La data de 18.01.2008, \n jurul orelor 05.00, \n timp ce
numita H.S.M., se afla de serviciu, la sta]ia ROMPETROL
EXPRES, din comuna Z=bala, jude]ul Covasna, la pompa de
alimentare a oprit un autoturism, din care au cobort doi
tineri. Sus-numita a ie[it din biroul sta]iei, moment \n care a
fost lovit= \n zona fe]ei, de unul din tineri [i \mbrncit= \n
interiorul biroului, dup= care agresorii au sustras casa de
marcat, cu suma de 410 RONI, p=r=sind locul faptei cu
acela[i autoturism.

CRIMIN ALIS TIC A

Foto 1. Sta]ia ROMPETROL EXPRES, din comuna Z=bala,

jude]ul Covasna.

Cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a locului faptei

au fost descoperite [i ridicate urm=toarele urme criminalistice
[i mijloace materiale de prob=:

urme papilare;

urme cu aspect ovoidal, probabil de m=nu[=;

o m=nu[= de protec]ie din material textil de culoare
alb=, corespunz=toare minii stngi (din interiorul biroului
sta]iei);

urme biologice;

o urm= de \nc=l]=minte;

un cuter (\n exteriorul biroului sta]iei);

un DVR, marca AVTECH, ce stocheaz= imaginile de
la camerele de supraveghere a sta]iei ROMPETROL
EXPRES.
Extinznd cmpul infrac]ional, la o distan]= de 1,2 km
de indicatorul de ie[ire din localitatea Z=bala, spre mun.TgSecuiesc, pe acostament a fost descoperit= o m=nu[= din

material textil de culoare alb=, corespunz=toare minii drepte.

35

Foto 2. Locul \n care a fost descoperit= o manu[= folosit= de

autori la comiterea faptei.

a). mijlocul de transport: autoturism marca BMW,

seria 3, anul de fabrica]ie 1992-1999, cu eleron pe capota
spate, trap=, anten= \n zona median= a laturii din fa]= a
plafonului, de culoare, probabil gri;
b). autori: tineri cu vrste cuprinse \ntre 17-23 ani, iar
din declara]ia victimei, unul dintre agresori avea pe partea
stng= a gtului un tatuaj-probabil simboluri chineze[ti;
c). obiecte de \mbr=c=minte vestimenta]ie tip sport
treninguri [i tricouri cu diferite inscrip]ion=ri, hanorace cu
glug=, [epci cu cozoroc, geci, pantofi sport;
d). victim=: tn=r=, aflat= singur= de serviciu;
e). timpul [i locul faptei: pe timp de noapte, sta]ie
izolat=, la primele ore ale dimine]ii.
Se constat= c=, \n urma activit=]ilor de investigare
tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, au fost descoperite suficiente
probe care puteau fundamenta comiterea infrac]iunii, \ns=
lipsea acel mic am=nunt... identitatea autorilor. Solu]ia, \n
acest caz, nu era valorificarea urmelor papilare, \ntruct
autorii folosiser= m=nu[i la comiterea faptei. Acest fapt a
canalizat eforturile lucr=torilor criminali[ti pe direc]ia
exploat=rii detaliilor surprinse de camerele de supraveghere.

supraveghere, am constatat urm=toarele:

Foto 3.

Foto 4.
Foto 3 [i 4 Imagini surprinse de camerele de supraveghere
\n timpul comiterii infrac]iunii.

Din examinarea imaginilor camerelor de supraveghere

ale sta]iei, nu am putut stabili num=rul de \nmatriculare a
autoturismului [i imaginea fizic= a autorilor, motiv pentru care
am extins cercet=rile, examinnd [i imaginile camerelor de
supraveghere de la alte sta]ii de pe raza jude]ului, cu 2-3 zile
anterior comiterii faptei. De asemenea, am vizionat [i casetele
de la radarele poli]iei rutiere.
|n urma acestor activit=]i am constatat c= la sta]ia
PETROM Tg-Secuiesc, jud. Covasna, la data de 16.01.2008,

Examinnd imaginile filmate de cele dou= camere de

36

\n jurul orelor 23.00, camerele de supraveghere au surprins

CRIMIN ALIS TIC A

imagini, reprezentnd trei

tineri [i un autoturism, ale
c=ror semnalmente erau
corespondente, dar care,
nici de aceast= dat=, nu
ofereau posibilit=]i de
identificare.
Cu
toate
acestea
aveam
convingerea c= cei trei

tineri erau autorii tlh=riei din

data de 18.01.2008 din
comuna Z=bala, jud.Covasna.
Foto 5. Imagine \n care se
observ=, pe gtul persoanei, un
tatuaj asem=n=tor celui descris
de victim=.

Concomitent
s-a
procedat la efectuarea unui
schimb de date [i informa]ii cu
inspectoratele
de
poli]ie
limitrofe, stabilindu-se c= Poli]ia ora[ One[ti, jud. Bac=u, a
cercetat o tlh=rie la o sta]ie de distribu]ie a carburan]ilor,
comis= \n noaptea de 18/19.01.2008, de autori necunoscu]i.
Fiind constatate elemente de asem=nare cu cele ale faptei
comise \n jude]ul nostru, \n aceea[i zi, ne-am deplasat la
Poli]ia ora[ One[ti, de unde am preluat, \n format electronic,
imagini de la camerele de supraveghere ale sta]iei DELIAGABI, unde se comisese talh=ria, ct [i de la alte sta]ii de
carburan]i din aceea[i localitate.
De data aceasta, datorit= perseveren]ei, norocul a
surs lucr=torilor criminali[ti, imaginile preluate de la camerele
de supraveghere ale sta]iei MOL, din ora[ul One[ti, au
surprins acela[i autoturism [i trei persoane cu semnalmente
asem=n=toare, iar imaginea fizic= a unui tn=r prezenta
semnalmente, ce puteau fi exploatate \n bazele de date
criminalistice.

anterioare [i care permit

\ntocmirea
unui portret robot.

De[i
identificarea
dup=
fotografie,
\n
sistemul IMAGETRAK, nu
era posibil=, datorit=
unghiului de \nregistrare
al camerei (situat= \n plan
superior), s-a procedat la

\ntocmirea unui portret

robot, ce putea fi c=utat \n
baza de date a sistemului.
Acesta a fost completat [i
cu semnalmentele indicate
de victim= care, marcat=
de eveniment, ini]ial a oferit
numai informa]ii sumare.
Singurul element cert,
descris de victim=, era
tatuajul de pe partea
stng= a gtului, format din
simboluri chineze[ti.
Folosind portretul robot, c=ut=rile, efectuate \n baza de
date a sistemului IMAGETRAK, au dat rezultatul mult asteptat,
att de lucr=torii criminali[ti, ct [i de colegii lor de la
forma]iunile operative. Potrivirea facial= [i tatuajul de pe partea
stng= a gtului \l recomandau pe numitul T.L.F., de 18 ani, din
municipiul Bra[ov, a fi autorul faptei. Aceast= convingere a fost
\nt=rit=, \n momentul \n care victima tlh=riei l-a recunoscut cu
certitudine pe numitul T.L.F., dintr-un grup de 12 fotografii,
asem=n=toare ca semnalmente.

Foto 6
Foto 9 Portretul robot \ntocmit pe baza imaginilor surprinse de
camerele de supraveghere, folosit pentru c=utarea \n baza de date
a sistemului IMAGETRAK.
Foto 7

Foto 8
Foto 6, 7, 8 Imagini
surprinse de camerele
de supreveghere, ale
unei sta]ii MOL, din
ora[ul One[ti, \n care
se observ=
asem=narea cu
semnalmentele

CRIMIN ALIS TIC A

Foto 10 Fotografia numitului T.L.F., adus= \n [irul de suspec]i, \n

urma c=ut=rilor \n baza de date a sistemului.

37

Din via]a [i activitatea fra]ilor Minovici

Dr. ADRIAN MAJURU-istoric
Comunicare prezentat= cu prilejul anivers=rii a 115 ani de la \nfiin]area primului institut de medicin= legal=.

The notice show the life and the activity of the three brothers Minovici laid down in a development
work for forensic medicine and forensic science.

ina Minovici a fost

cel dinti n=scut al
Sofiei Minovici [i
{tefan Minovici, fost negustor
angrosist \n portul Br=ilei. La c]iva
ani de la na[terea primului s=u copil,
{tefan Minovici s-a retras din
afacerea construit= al=turi de al]i doi
fra]i ai s=i [i s-a retras la Rmnicu
S=rat, \n mahalaua Vatra. A[adar,
Mina Minovici s-a n=scut la Br=ila \n
1858 (30 aprilie), ora[ unde a urmat
cursurile [colii primare de patru ani [i
cursul inferior al gimnaziului. Situa]ia
grea a familiei l-a determinat s= renun]e la terminarea
gimnaziului, pentru a se \nscrie la {coala Superioar= de
Farmacie, \nfin]at= de dr. Carol Davila, \n 1885. Aici a urmat
3 ani de practic= farmaceutic= ca bursier intern, urmnd un al
doilea stagiu de 2 ani de practic= la farmacia Petzalis din
Br=ila. |n anul 1878, Mina Minovici ob]ine certificatul de
asistent \n farmacie, care i-a dat dreptul s= urmeze cursurile
academice de 2 ani, pentru a ob]ine licen]a \n farmacie.
Mina Minovici s-a \nscris apoi la Facultatea de Medicin=
din Bucure[ti, reu[ind sa ob]in= licen]a \n farmacie (1881),
bacalaureatul \n litere [i [tiin]e (1884) [i apoi s= finalizeze
cursurile Facult=]ii de Medicin= (1885).
|ncepnd cu anul 1883, la recomandarea lui Davila,
Mina Minovici a lucrat ca diurnist auxiliar pentru lucr=rile
chimico-juridice \n laboratorul {colii Na]ionale de Medicin= [i
Farmacie condus de dr. Bernard. |n 1889 a fost numit
preparator la laboratorul de chimie al Faculta]ii de Medicin=.
Devenind capul familiei, dup= decesul tat=lui s=u (1876),
aduce la Bucure[ti pe mama [i fra]ii s=i, \ntr-o cas= azi
disp=rut= de pe bulevardul Schitu M=gureanu.
|ncepnd cu anul 1885, Mina Minovici [i-a continuat
studiile la Paris, ob]innd doctoratul \n medicin= [i apoi s-a
specializat \n toxicologie. Aici a urmat [i cursurile de medicin=
legal=, intrnd \n contact cu profesorii de renume, precum:
Paul Brouardel, A. Dastre, A. Lacassagne.
Din rndurile trimise doctorului I.C.Istrati afl=m despre
situa]ia financiar= dificil= a studentului Mina Minovici:
(...) Crede-m= c= ceea ce am nu \mi este suficient.
Luna aceasta am avut de pl=tit \ntre]inerea [i lucr=rile
practice pe primul trimestru [i am fost for]at, ca s= pot pl=ti
acestea, s= renun] a mnca de dou= ori pe zi, astfel c=
mannc numai seara, iar dimine]ile iau o cea[c= cu lapte,
care trebuie s= \mi ]in= pna seara. {i dup= cum v=d, aceasta
o s= fiu for]at a o face din trei \n trei luni. Afar= de aceasta am
trebuin]= de o mul]ime de c=r]i pe care nu [tiu cum o s= mi le
procur, deja am cump=rat o mul]ime, dar tot \mi mai trebuie.
Cnd vrei s= lucrezi ceva, ]i se spune numaidect: cump=r=

38

cutare carte [i trebuie s= o cumperi,

c=ci altminteri nu \nve]i nimic. Pn=
\n acest moment nu am avut nevoie
de \mbrac=minte [i tot nu-mi
ajunge ce am. Frigul m-a zgrcit de
tot. Toate acestea nu le simt \n
timpul zilei, nici chiar foamea, c=
sunt ocupat cu lucrul, \ns= cnd
intru
seara
\n
cas=
m=
demoralizez.|n condi]iile \n care
tr=iesc nu [tiu cum o s-o duc
(N.Ioanid, B.Angelescu, 1970).
|n anul 1886, Mina Minovici a
trecut primul examen de doctorat \n
medicin= la Paris, ob]innd un
certificat de Scholarit, fapt care l-a introdus \n lumea
[tiin]ific= parizian=. Simpatia cu care era \nconjurat de
profesorii s=i, sprijinul pe care \l avea din partea acestora
periodic, nu \i alina situa]ia precar= a lipsurilor de tot felul,
cum el \nsu[i recuno[tea:
(...) nu pot s=-mi dea s= m=nnc [i s= m= \mbrac. |n
fa]a lor trebuie s= am o ]inut= corect=, nu m= pot prezenta cu
hainele sau ghetele rupte sau cu c=ma[a nesp=lat=, c=ci
suntem \n Germania. De vreo dou=-trei s=pt=mni m= cam uit
cu regret la hainele [i ghetele cu care am sosit aici, c=ci au
\nceput s= m= lase. C=r]ile m= omoar=, examenele nu le pot
trece, c=ci nu am cu ce pl=tii consigna]iile (N.Ioanid,
B.Angelescu, 1970).
|n ciuda greut=]ilor, Mina Minovici a urm=rit [i lucr=rile
lui Louis Pasteur, \n laboratorul acestuia, redactnd raportul
Tratamentul profilactic al turb=rii [i metoda lui Pasteur pe
care \l va trimite Ministerului de Interne din Bucure[ti. De
problema material= va sc=pa, \ntr-un mod foarte original, abia
\n anul 1887, prin abila mi[care a profesorului Paul Brouardel.
Acesta i-a propus lui Mina Minovici s= cear= naturalizarea
francez=, pentru a-[i putea face o carier= universitar= la
Paris, \ns= cu toat= lipsa de mijloace materiale, am rezistat
ispitei att de ademenitoare, ceea ce m-a ridicat \n ochii
maestrului. Far= [tirea mea, a scris lui Dimitrie Sturza,
ministrul al instruc]iunii publice, c= dac= statul romn nu m=
ajut= s= \mi termin studiile, el Brouardel, va interveni s= se
fac= o burs= francez=, [i apoi nu m= va mai l=sa s= m= \ntorc
\n Romnia. Efectul acestui [antaj pios a fost fulger=tor: prin
mandat telegrafic Ministerul Instruc]iunii mi-a trimis suma de
9.000 de lei (N. Ioanid, B. Angelescu, 1970).
Aceast= sum= i-a u[urat existen]a, drept pentru care
Mina Minovici va sus]ine teza de doctorat \n medicin=, la 7
iunie 1888, cu lucrarea tude mdico-lgale sur la mort
subite la suite des coups sur l`abdomen et le larynx. |n
anul 1888 a fost ales membru al Societ=]ii de Medicin=
Legal= din Fran]a.

CRIMIN ALIS TIC A

|ntors \n ]ar=, Mina Minovici a reu[it ca medic legist s=

inaugureze cu mari eforturi, \n 1892, primul institut medicolegal din lume, care ulterior i-a purtat numele. |ncepnd cu
anul 1896, Mina Minovici a fost autorizat s= ]in= un curs liber
de medicin= legal= la Facultatea de drept din Bucure[ti. Apoi,
\n anul 1897, a fost numit suplinitor al catedrei de medicin=
legal=, iar \n anul 1899 a fost definitivat pe acest post. Devine
membru fondator al Societ=]ii de {tiin]e Fizice (1890), iar \n
anul 1909 a fost numit membru \n Consiliul Sanitar Superior
(1909); \ncepnd cu anul 1912 \ndepline[te func]ia de
director general al Serviciului sanitar.
A fost voluntar \n r=zboiul din 1877-1878, iar \n timpul
r=zboiului balcanic din 1913 a participat ca medic maior de
rezerv=. |n anii primului r=zboi mondial a primit ordin s=
r=mn= \n Bucure[ti, pe lng= Crucea Ro[ie [i Institutul
Medico-Legal. Pe 15 iunie 1919 a fost ales decan al Facult=]ii
de medicin= din Bucure[ti, alegere repetat= \n 1923,1925 [i
1930. La numai un an de la p=r=sirea catedrei, Mina Minovici
a \ncetat din via]=, \n ziua de 25 aprilie 1935, la 75 de ani.
Ultima sa dorin]= a fost citit= \n aceea[i zi \n fa]a familiei [i a
fo[tilor colaboratori: Oriunde voi muri, corpul meu s= fie adus
la Institutul Medico-Legal, unde voi fi depus \n capel=.
Serviciul religios se va face de un singur preot. Nu se va face
nici un doliu. Nici un discurs. Nici o floare. Nici o parad=. Voi
fi transportat la cavoul meu din cimitirul Bellu cu dricul
automobil. So]ia mea, care dispune de corpul meu, este
rugat= s= nu-mi calce ultima dorin]=. Mina Minovici, 30 aprilie
1933 (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970).

{tefan Minovici (Rmnicu S=rat,

1867-Bucure[ti,1935)
Al [aselea copil \n via]= al so]ilor {tefan [i Sofia
Minovici s-a n=scut la 18 iulie 1867. A fost botezat cu numele
bunicului, {tefan. A fost un copil pl=pnd, boln=vicios, cu o
fire blnd=, mai \nchis= ducea o via]= aparte, izolat=,
contemplativ=. Datorit= grijilor materiale, la vrsta de 7 ani
(1875), va pleca la Br=ila unde, sub obl=duirea unchilor s=i,
va urma cursurile {colii comunale nr. 1.
La \nceputul anului urm=tor, {tefan prime[te vestea
mor]ii tat=lui s=u, [i \ntreaga sa famile se mut= la Br=ila.
Pentru a-[i ajuta mama, micul {tefan mergea duminicile [i
s=rb=torile mari la biserica din mahalaua sa, unde tr=gea
clopotele [i b=tea toaca sau, \mbr=cnd ve[minte de
anagnost, ajuta preotului la oficierea slujbei, cntnd [i \n
stran=, al=turi de paracliser. () Cei c]iva lei pe care-i aduna
astfel \i ducea mamei ( N. Ioanid, B. Angelescu, 1970).
Aceast= situa]ie grea va lua sfr[it \n anul 1882 cnd
\ntreaga familie se mut= la Bucure[ti, fiind adus= aici de
fratele mai mare Mina Minovici. |ntre timp, {tefan a \nceput
cursurile de gimnaziu la Br=ila, unde a absolvit doar trei ani,
iar restul i-a urmat la Liceul Sf. Sava din Bucure[ti. Dup=
absolvirea examenului de bacalaureat, \n toamna lui 1887,
{tefan s-a \nscris la Facultatea de [tiin]e a Universit=]ii
Bucure[ti, la sec]ia fizico-chimice.
|n 1889 a fost r=spl=tit cu prima sa reu[it= \n plan
profesional fiind numit - la sugestia doctorului I.C. Istrati
preparator la cursurile de fizic= [i chimie, la Liceul Sf. Sava.
Ulterior, {tefan a ob]inut licen]a \n [tiintele fizicochimice (1893) [i peste numai un an, \l g=sim la Berlin, unde
a urmat cursurile Universit=]ii Friedrich Wilhelm, lund
contact cu profesori de renume, printre care Emil Fischer
(distins \n 1902 cu premiul Nobel [i cu medalia Berzeliu \n

CRIMIN ALIS TIC A

1911), Blasius, Kundt, Stumpf [i Liebreich. |n anul 1894,

profesorul Fischer a intervenit pentru ca {tefan s= ocupe
postul de asistent (al s=u personal) la Institutul Kaizerul
Wilhelm. A lucrat sub \ndrumarea profesorului Fischer pn=
la ob]inerea licen]ei, \n prim=vara anului 1897. |ntre timp, \n
urma unui concurs, a ob]inut postul de profesor la {coala
Superioar= de Farmacie din Bucure[ti (februarie 1897).
Una dintre primele realiz=ri ale profesorului {tefan
Minovici a fost organizarea laboratorului catedrei de chimie
analitic= care se afla \n [opronul unui imobil din strada
Scaune. |n anul 1907 a reu[it s= g=seasc= un nou sediu
pentru laborator, \n localul fostei [coli primare de pe actualul
bulevard Ferdinand, unde a func]ionat pn= \n anul 1930.
{tefan Minovici a luat ini]iativa organiz=rii Asocia]iei
Generale a Corpului Farmaceutic din Romnia (1899) care a
publicat un buletin pn= \n 1919. |n acest din urm= an, {tefan
Minovici \nfiin]eaz= Societatea de Chimie din Romnia, care
a devenit organismul oficial al Romniei \n Uniunea
Interna]ional= de Chimie Pur= [i Aplicat= cu sediul la Paris,
organism care l-a onorat, \n 1925, cu func]ia de vicepre[edinte.
|n anul 1924 a fost chemat la Catedra de chimie
organic= din cadrul Facult=]ii de [tiin]e din Bucure[ti iar peste
doi ani a devenit membru corespondent al Academiei
Romne. |ntreaga sa activitate [tiin]ific= a fost r=spl=tit= de
Facultatea de farmacie care i-a decernat diploma Doctor
Honoris Cauza (1932).
Profesorul {tefan Minovici a murit pe nea[teptate, la 29
decembrie 1935, la Pite[ti, unde se dusese s= petreac=
s=rb=torile cu ni[te rude, \n urma unei hemoragii cerebrale. |n
scrisoarea sa testamentar=, redactat= la Mor=[ti, pe 23 iulie
1933, printre ultimele sale dorin]e a fost: Ridica]i-v= prin via]=
spiritual=, care \nal]=, [i prin jertf= care \nnobileaz=. Ca s= nu
gre[i]i, asculta]i \ntotdeauna de glasul con[tiin]ei; con[tiin]a e
sufletul [i sufletul e divin. Dispar fericit c= am facut ce am
putut. {tefan Minovici. (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970)

Dr. Nicolae Minovici (1868-1941)

Medicina este prin excelen]= un domeniu al [tiin]ei
strns legat de condi]iile [i de realit=]ile cele mai concrete ale
mediului social.
De aceea, marile personalit=]i medicale au avut
\ntotdeauna o viziune \n adncime a problemelor societ=]ii
contemporane, str=duindu-se s= dep=[easc= domeniul
restrns al specialit=]ii lor, [i l=rgindu-l pn= la \mbr=]i[area
determinantelor sociale ale problemelor de patologie.
Un asemenea om de [tiin]=, pe care specialitatea sa
l-a apropiat de cele mai concrete, mai stringente [i mai
dureroase probleme ale vie]ii sociale, [i c=rora a \ncercat s=
le dea, cu mijloacele [tiin]ei sale, o rezolvare practic=, a fost
profesorul Nicolae Minovici.
N=scut la 23 octombrie 1868, la Rmnicul S=rat unde,
dup= ce a urmat cursurile Liceului Sf. Sava, s-a dedicat
[tiin]elor naturii, \n a c=ror cercetare voca]ia sa a urmat
idealurile celor doi fra]i mai mari: profesor Mina Minovici,
ilustru \ntemeitor al Institutului de Medicin= Legal= din
Bucure[ti [i profesorul {tefan Minovici, savant de renume
mondial \n domeniul chimiei [i farmacologiei.
Sus]inndu-[i teza de doctorat, \n anul 1898, Nicolae
Minovici a \mbr=]i[at aceea[i specialitate, medicina legal=,
c=reia i se dedicase [i fratele s=u Mina [i a urmat, \ntre anii
1897 [i 1901, temeinice studii de specializare, att \n acest
domeniu, ct [i \n domeniile \nrudite ale psihiatriei [i

39

anatomiei patologice.
El studiaz= la Berlin cu celebrul profesor Wirchov,
anatomia patologic=, cu profesorul Strassman medicina
legal= [i cu profesorul Lipmann psihiatria. Trece apoi la Paris,
unde este colaboratorul profesorilor Paul Ganier [i Magnan,
ce ilustrau pe atunci psihiatria francez= [i urmeaz= \n acela[i
timp cursuri de antropologie cu profesorul Manouvrier.
Re\ntors \n ]ar= cu aceast= solid= preg=tire [tiin]ific=
Nicolae Minovici este numit medic legist la Tribunalul Ilfov.
Specialitatea sa medical= \l f=cea mai mult ca pe oricare
medic s= considere mai de apoape dramaticele realit=]i,
n=scute din organizarea societ=]ii acelei vremi, cu care func]ia
sa \l punea \n contact. Iar concep]ia sa umanist= despre
misiunea medicului \l \ndemna s= ia o atitudine activ= \n fa]a
acestor realit=]i, s= \ncerce cu mijloacele sale, o ct de mic=
\ndreptare. Fiindc= Nicolae Minovici \ntelegea s= dea medicinii
nu numai o satisfac]ie [tiin]ific=, ci [i una social= [i moral=.
|ngrijind bolnavii, spunea el, medicul face o oper=
social= [i moral=, el activeaz= \n domeniul eticei, care
\nseamn= adev=r [i virtute, nu minciun= [i viciu...
Aceast= concep]ie de larg= umanitate se baza, \n
ac]iunile ei, pe un spirit profund realist, att prin temperament
ct [i prin realiz=rile practice. Aceast= aplecare spre realism [i
concret s-a v=dit chiar de la primele sale cercet=ri [tiin]ifice, a
c=ror tematic= atac= probleme concrete [i practice, \n cele mai
delicate domenii. Dintr-o asemenea tendin]= s-a n=scut
desigur [i celebrul s=u studiu asupra simptomatologiei prin
spnzurare. Pentru a stabili cu o precizie [tiin]ific=, riguroas=,
fenomenele concrete ce \ntov=r=[esc moartea prin
spnzurare, Nicolae Minovici nu a ezitat s= realizeze o auto
observa]iune, r=mas= celebr= \n analele medicinii, asupra sa
\ns=[i la o opera]ie de spnzurare [i descriind \n cele mai
precise am=nunte succesiunea fenomenelor dureroase [i
asfixiante care preced momentul mor]ii prin constric]ia
laringelui. Publicate sub titlul Studiu asupra spnzur=rii
,\ntr-un volum de peste 200 de pagini, ap=rut \n romne[te \n
1904 [i \n limba francez= \n 1905, rezultatele acestei
experien]e au intrat \n patrimoniul [tiin]ei medicale, fiind citate
\n toate marile tratate de medicin= legal=.
Cea mai important= oper= social= este f=r= \ndoial=
crearea Societ=]ii de Salvare, \n anul 1906. El a condus-o
pn= la decesul s=u, adic= timp de 35 de ani, f=r= s= aib= din

partea autorit=t]ilor de atunci, dect sprijin moral [i \ncuraj=ri,

toat= latura financiar= fiind rezolvat= prin contribu]ia unor
oameni genero[i. Una dintre primele sale realiz=ri a fost
lichidarea \n mod [tiin]ific a unei groaznice pl=gi sociale de la
\nceputul veacului XX, cer[etoria [i vagabondajul. Numai \n
capital= existau, \n acel moment, 15.000 de cer[etori.
Profesorul Nicolae Minovici, timp de cinci ani de munc=
asidu=, a examinat 13.000 indivizi, depista]i c= se ocup= cu
cer[etoria, tratnd pe bolnavi, internnd \n azile pe cei
invalizi, punnd la munc= pe cei valizi [i demascnd un mare
num=r de simulan]i invalizi. A organizat [i un birou de
asisten]= social= prin munc= a cer[etorilor din Bucure[ti la
sediul Societ=]ii Salvarea. Tot el a \nfiin]at primele c=mine
pentru ad=postirea femeilor-mame nec=s=torite \n preajma
na[terii [i dup= na[tere, pn= la g=sirea unei ocupa]ii. El a
ini]iat construc]ia de vespasiene subterane, a fondat azile de
noapte, a instalat primele fntni publice pe str=zi.
|n anul 1915 a sus]inut [i ob]inut docen]a \n medicin=
legal= [i a devenit conferen]iar. |n 1916, \n timpul primului
r=zboi mondial, a fost numit director general al Serviciului
Transporturilor R=ni]ilor; apoi a fost medicul-[ef al Spitalului
nr. 423 de tifos exantematic din Ia[i.
|n anul 1919 a fost numit profesor la Universitatea din
Cluj, de unde, \n 1932, a fost chemat la Catedra de medicin=
legal= din Bucure[ti, fiind numit, totodat=, director al
Institutului Medico-Legal. |n anul 1934, dup= numeroase
interven]ii, a reu[it s= determine autorit=]ile s= \nfiin]eze un
spital de urgen]=, corolar necesar al Salv=rii. |n 1936 apare
prima Revist= de Medicin= Legal= din ]ara noastr= sub
\ndrumarea dr. Nicolae Minovici.
Ca secretar general a organizat, \n condi]ii memorabile,
al XVII-lea Congres Interna]ional de Antropologie, ]inut la
Bucure[ti, \n 1937, sub pre[eden]ia prof. Pitard.
Ca primar al comunei B=neasa a activat energic pentru
dezvoltarea modern= a acestei comune; a donat suma de
500.000 lei, pentru ca venitul s= fie alocat comunei B=neasa,
\n vederea ajutor=rii elevilor s=raci [i merituo[i. |ntre anii
1931-1936 a donat \ntreaga sa avere Ateneului Romn
(tablouri), elevilor s=raci (bani \n numerar), Comunei
Bucure[ti (frumoasa vil= de la [osea, cel dinti muzeu
etnografic din Bucure[ti). Moare \n anul 1941, ca urmare a
unei afec]iuni a coardelor vocale.

SIMPOZION INTERNA}IONAL DE CRIMINALISTIC+

Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia [i Inspectoratul General al Poli]iei Romne vor
organiza, \n zilele de 29 [i 30 octombrie 2008, la Centrul Cultural al Ministerului Internelor [i
Reformei Administrative, Simpozionul Interna]ional cu tema:

Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu violen]=.

|ntruct, conform normelor interna]ionale, organizatorii trebuie s= \nainteze dosarul cu
documentele necesare aprob=rilor, v= rug=m ca persoanele interesate de sus]inerea unor
comunic=ri la aceast= manifestare s= ne trimit=, pn= la 15 august 2008, manuscrisul [i CD-ul
cu con]inutul comunic=rii (nu trebuie s= dep=[easc= 7 pagini), la Institutul de Criminalistic= sau
la sediul Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia din B-dul Dacia nr. 55. Comunic=rile trebuie s=
aib= un rezumat al con]inutului \n limba englez=.
Informa]ii de detaliu se pot ob]ine la telefoanele: 210.33.44; 0740.060.696;
0740.026.233; 0745.127.600.
Secretar general administrator Col. (r) prof. VASILE L+P+DU{I

40

CRIMIN ALIS TIC A

PROCESUL BIOLOGIC DE |MB+TRNIRE;

EFECTUL DE |MB+TRNIRE FACIAL+
|N SPRIJINUL CRIMINALISTICII
Comisar de poli]ie NICOLAE {ERFEZEU
Agent [ef adjunct de poli]ie FLORIN L+Z+U
I.P.J. Bihor, Serviciul Criminalistic
Knowdledge a phenomen of biological ageing, the characteristic changes of a ageing phenomen show
a crucial importance in a whork of peoples identification which are involved in crime activityes.

mb=trnirea este un fenomen biologic evident. Cu

trecerea anilor, apar modific=ri caracteristice
fenomenului de maturizare iar mai apoi de
\mb=trnire.
Numeroase date demonstreaz= diferen]ele dintre
tinere]e si b=trne]e.
|ntre 30 si 91 de ani mu[chii pierd 30 % din greutatea
lor. Se reduce, \n aceea[i perioad=, num=rul celulelor renale
[i al papilelelor gustative de pe suprafa]a limbii. Capacitatea
func]ional= a pl=mnilor scade la jum=tate. Memoria este mai
pu]in fidel=, capacitatea de efort se reduce, acuitatea vizual=
sau gustul declin=.
Radicalii liberi, speciile reactive ale unor atomi, radia]iile
[i al]i factori cauzeaz= \mb=trnirea componen]ilor celulari.
Fundamental, este vorba de ruperea unor leg=turi chimice
s=n=toase (sau caracteristice tinere]ii) [i/sau de crearea unor
leg=turi chimice nes=n=toase (sau caracteristice b=trne]ii).
Unele dintre genele care provoac= \mb=tr=nirea sunt
legate [i de comportamentul alimentar. Studiile realizate
pn= \n prezent pe animale au ar=tat ca restric]ionarea
drastic= a regimului de via]=, prin impunerea unei alimenta]ii
s=n=toase, poate ajuta, de asemenea, la prelungirea duratei
de via]= [i la \ncetinirea procesului de \mb=trnire.
Cercet=rile \n domeniu arat= c= exist= dou= tipuri
distincte de \mb=trnire a pielii: una cauzat= de genele
mo[tenite - \mb=trnirea intrinsec= - [i cealalt= determinat=
de factorii poluan]i din mediul \nconjur=tor - \mb=trnirea
extrinsec=.

|mb=trnirea intrinsec=
Procesul natural [i continuu de \mb=trnire a pielii
\ncepe, \n mod normal, de la vrsta de 20 de ani. Scade
produc]ia de colagen [i elastin=, dou= substan]e proteice
care asigur= elasticitatea pielii. Capacitatea epidermei de
re\nnoire este tot mai \nceat=: celulele moarte sunt
\ndep=rtate greu [i generarea de noi celule tot mai sc=zut=.
Cu toate c= procesul de \mb=trnire se declan[eaz= de la o
vrst= fraged=, semnele vizibile nu vor ap=rea dect peste
c]iva ani.

CRIMIN ALIS TIC A

Semne ale \mb=trnirii intrinsece

 ridurile fine;
 piele sub]ire [i transparent=;
 pielea de pe mini [i gt este lipsit= de fermitate;
 sc=derea densit=]ii osoase care confer= un aspect de
piele l=sat=;
 procesul de transpira]ie este redus, fapt care
afecteaz= \mprosp=tarea pielii;
 \nc=run]irea p=rului;
 c=derea p=rului;
 pilozitate excesiv=;
 unghii sub]iri care se rup u[or.

30 de ani

70 de ani

|mb=trnirea extrinsec=
Numero[i factori din mediul \nconjur=tor se aliaz=
[i accelereaz= procesul natural de \mb=trnire a pielii. Cel
mai frecvent \mb=trnirea prematur= este cauzat= de
expunerea solar=. |ns= nici repetarea unor expresii faciale,
pozi]iile de somn [i fumatul nu sunt deloc benefice pentru
piele.

41

Cei mai frecvent \ntlni]i factori care accelereaz=

procesul de \mb=trnire sunt:
 fumatul;
 predispozi]ia genetic=;
 stresul emo]ional;
 bolile;
 schimb=rile, oscila]iile bru[te \n greutate;
 expunerile la clime extreme: soare, temperaturi
sc=zute ori vnt;
 Stilul de via]=, vicii.
Fumatul - tutunul cauzeaz= schimb=ri biochimice \n
organism care accelereaz= procesul de \mb=trnire a pielii.
Cercet=rile arat= c= o persoan= care fumeaz= 10 sau mai
multe ]ig=ri pe zi pe o perioad= de 10 ani prezint= un risc mult
mai crescut de a se confrunta cu ridurile adnci [i o piele
aspr=, \n compara]ie cu una nefum=toare. De asemenea, s-a
constatat c= fum=torii \nr=i]i tind s= dezvolte dup= c]iva ani
o nuan]= g=lbuie nes=n=toas= a tenului.
Comparnd o persoan= care a fumat [i fumeaz=
constant un pachet de ]ig=ri pe zi cu una nefum=toare, se
constat= c= fa]a fum=torului va ar=ta de 1,4 ori mai
\mb=trnit= dect cea a nefum=torului, astfel :
 un fum=tor de 20 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
28 de ani.
 un fum=tor de 30 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
42 de ani.
 un fum=tor de 40 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
56 de ani.
 un fum=tor de 50 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
70 de ani.
Aceasta este o compara]ie conservativ=, o descriere
bun= o putem avea, de exemplu, prin constatarea
diferen]elor dintre doi gemeni identici, din care unul fum=tor
iar altul nefum=tor, prin compararea fotografiilor efectuate la
intervale diferite de timp, pe m=sura \naint=rii \n vrst=.
Poluarea este [i ea un factor ce accelereaz= procesul
de \mb=trnire a pielii. Particulele poluante din aer contribuie
la accelerarea produc]iei de radicali liberi la nivelul pielii.
Pielea se irit=, devine tern= [i se \ngroa[=, iar ridurile apar
unul cte unul.
Cunoa[terea multilateral= a modului de via]=, a
nivelului [i a mediului de trai, a viciilor persoanei, are o
importan]= major= \n anticiparea modific=rilor tr=s=turilor
faciale survenite \n procesul de \mb=trnire.
Prin
identitate
se
\n]elege
\nsu[irea
unei
persoane,obiect sau fenomen de a-[i manifesta
individualitatea \n timp [i spa]iu prin caracteristicile
fundamentale, ce le deosebesc de toate celelalte (persoane,
obiecte, fenomene) [i le determin= s= r=mn= ele \nsele pe
toat= perioada existen]ei lor.

unitar= [i, \n procesul de \mb=trnire, aceasta este

deformat= de gravita]ie, \ns= noile descoperiri au scos la
iveal= nu numai c= fa]a este alc=tuit= din compartimente
separate de gr=sime, ci [i c= aceste compartimente c[tig= [i
pierd \n greutate \n propor]ii diferite.
Fa]a poate fi asem=nat= cu un puzzle 3D, cu gr=simea
repartizat= \n unit=]i distincte \n jurul frun]ii, ochilor, obrajilor [i
gurii. O fa]= tn=r= este caracterizat= de o tranzi]ie fin= \ntre
aceste compartimente dar, pe m=sur= ce \mb=trnim, apar
schimb=ri ale contururilor acestor regiuni datorate pierderilor
sau c[tig=rii \n volum [i rea[ez=rii compartimentelor.
Rolul pe care realizarea efectului de \mb=trnire \l are \n
activitatea criminalistic= se reg=se[te \n identificarea
operativ= a persoanelor tinere ori minore, disp=rute cu mult
timp \n urm=. Aceast= metod= este utilizat= cu success [i
\n cazurile persoanelor care se sustrag urm=ririi penale,
urm=ri]i general sau interna]ional.
|n ultima vreme, sesiz=rile de dispari]ii ale minorilor de la
domiciliu sunt tot mai frecvente, mediatizarea \n mass-media
este \n cre[tere, modul de ac]iune, etapele de reac]ie ale
poli]iei, precum [i procedurile [i mobilizarea for]elor de c=utare
[i investigare, \n aceste cauze, sunt tot mai complexe, practic,
putem spune c= ne confrunt=m cu un fenomen.
Frecvent ni se solicit= de c=tre forma]iunile operative
realizarea portretelor robot ale minorilor ai c=ror p=rin]i sau
apar]in=tori nu de]in fotografii ale acestora; ori exist= situa]ii
cnd ni se pun la dispozi]ie fotografii ale minorilor disp=ru]i cu
mult timp \n urm=, \n diverse \mprejur=ri, interval \n care pot
interveni unele schimb=ri ale fizionomiei persoanei, \n
general ale fe]ei, punndu-ne \ntrebarea: Oare cum arat=
acea persoan= acum?
R=spunsul \l putem ob]ine prelucrnd acea fotografie
cu ajutorul computerului, prin utilizarea unor editori grafici,
sau prin intermediul unui criminalist cu abilit=]i artistice,
(forensic artist), grafician, ]innd cont bine\n]eles de factorii
enumera]i mai sus, \mprejur=rile dispari]iei, a modului [i
stilului de via]= avut pn= la data dispari]iei, eventualele vicii
ale persoanei \n cauz=.
Exemplu: s-a realizat efectul de \mb=trnire, utiliznd
computerul, prin intermediul unor editori grafici, pornind de la
fotografia unei persoane \n vrst= de aprox. 14 ani,
anticipnd transform=rile tr=s=turilor faciale, \n anumite
intervale de timp.

Aprox. 14 ani

|mb=trnirea facial=:
Fa]a omului este compus= din compartimente de
gr=sime distincte, care se modific= individual, o dat= cu
vrsta.
Gradul \n care fa]a noastr=
\mb=trne[te este
dependent, \n parte, de cum se modific= aceste
compartimente \n timp. Contrar p=rerii generale, fa]a omului
nu \mb=trne[te uniform. Se credea c= gr=simea fe]ei este

42

Aprox. 20 de ani

CRIMIN ALIS TIC A

Ridurile din jurul ochilor [i nu numai sunt rezultate prin

plierea repetat= a pielii, datorit= mi[c=rilor continue ale
mu[chilor fe]ei, procesului de \mb=trnire [i ac]iunii factorilor
externi. Cnd ne gndim la \mb=trnirea fe]ei, de obicei ne
referim la ]esutul moale, piele [i gr=sime, care se
deterioreaz=, devine mai mare [i mai flasc.
Exist= semnalmente anatomice (statice) care nu \[i
schimb= forma \n timp, dect \n urma unor traume sau
opera]ii plastice, cum ar fi: b=rbia, urechile, nasul, acestea
schimbndu-[i doar m=rimea, pe m=sura \naint=rii \n vrst=.
Aspectele prezentate pot fi luate \n considerare de
c=tre criminali[tii care \[i desf=[oar= activitatea \n cadrul
Compartimentelor de Identific=ri Judiciare.

Aprox. 60 de ani
O aten]ie deosebit= se acord= ochilor, care devin mai
pu]in expresivi, observ=m excesul de piele la pleoapa
superioar=, pungile de sub ochi, c=derea sprncenelor.

CRIMIN ALIS TIC A

Bibliografie:
Men and aging by Dr. Andrew Myers

43

EXAMINAREA {I E{ANTIONAREA SOLURILOR

|N VEDEREA IDENTIFIC+RII CRIMINALISTICE
A URMELOR
Comisar de poli]ie drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU, Institutul de Criminalistic=
The article refers to the identification characteristics of the soils and sampling process with the
purpose of forensic identification.
n interac]iunea omului cu mediul \nconjur=tor
intervine contactul inevitabil cu stratul superficial
afnat al litosferei care este solul. Indiferent de
ac]iunea unui subiect \ntr-un areal, preluarea de materie
corespondent= solului, sub form= de praf sau de materie
consistent=, este imposibil de evitat.
Solurile au fost tratate \n criminalistic= \n mod restrns,
chiar dac= \n realitate urmele din aceast= categorie reprezint=
un num=r \nsemnat, iar metodele analitice de examinare ofer=
din ce \n ce mai multe posibilit=]i de examinare.
Este foarte important s= \n]elegem modul de
identificare, recoltare, ambalare [i transport al probelor de sol
\n litigiu, pentru evitarea degrad=rii contamin=rii [i
intercontamin=rii precum [i modul de e[antionare [i prelevare
a probelor pentru compara]ie. Pentru a putea \n]elege mai
bine modalitatea prin care aceste urme pot folosi criminalisticii este necesar s= cunoa[tem morfologia solurilor,
elementele componente, modul de dispunere [i de prelevare.
Prin sol, \n general, se \n]elege stratul superficial afnat al
litosferei, care, \ndelung [i continuu este transformat prin
ac]iunea forma]iilor vegetale successive, a agen]ilor atmosferici
[i a altor factori naturali.
Solurile iau na[tere sub diferite forma]ii vegetale, din rocile
de la suprafa]a litosferei, care, sub ac]iunea agen]ilor naturali,
sufer= puternice transform=ri fizice, chimice [i biochimice, [i din
materia organic= moart= a plantelor superioare, a
microorganismelor [i a altor organisme.
|n studiul solului s-a acordat aten]ie tuturor materialelor
constitutive, naturii [i func]iilor lor \n sol. O deosebit= importan]= sa atribuit complexului coloidal al solului [i proceselor de ordin chimic
[i fizico-chimic ce se petrec \n formarea [i evolu]ia acestui complex.
Cu acestea, \ns=, solul este departe de a fi cunoscut, c=ci
el nu este numai un corp organico-mineral polidispers, structurat
[i rnduit \n orizonturi, a[a cum l-am v=zut pn= acum, \n care au
loc numai procese caracteristice materiei moarte. Dac= solul ar fi
numai un mediu organico-mineral steril, transform=rile lui variate,
via]a plantelor [i fertilitatea nu s-ar putea concepe. Solul nu este
un corp mort [i steril, ci un mediu de via]=, un adev=rat cosmos
al fiin]elor de mici dimensiuni, dar de importan]= uria[= pentru
sol, plante [i via]a \ns=[i. In sol tr=ie[te, activeaz= neobosit [i
moare, un num=r enorm [i mereu re\nnoit de micro [i
macroorganisme, care \ndeplinesc func]ii esen]iale pentru
procesele [i transform=rile din sol [i pentru fertilitatea acestuia.
Aceast= imens= lume alc=tuie[te biocenoza solului comunitatea interioar= de via]= a acestuia.
|n aceast= comunitate, fiin]ele vii au rela]ii de strns=
interdependen]=, raporturi de simbioz=, de concuren]= [i chiar de
exterminare.
Ac]iunea [i modul de via]= al anumitor grupe de
microorganisme pot favoriza sau \mpiedica dezvoltarea altor
grupe. O concuren]= aprig= se produce, de obicei, \ntre diferitele
grupe de microorganisme [i \ntre acestea [i plantele superioare,

44

pentru azot [i alte substan]e nutritive. Unele grupe de

microorganisme consum= indivizi din alte grupe. Ciupercile
secret= substan]e bactericide care ucid bacterii ; bacteriile
secret= substan]e fungicide care ucid ciuperci.
|n fiecare sol [i \n fiecare perioad= a anului se realizeaz=
\ntre diferitele grupe de microorganisme anumite echilibre
dinamice, caracteristice biocenozelor respective.
Importan]a cea mai mare o au microorganismele vegetale
bacterii, actinomycete, - ciuperci care alc=tuiesc microflora solului.
O activitate [i un rol \nsemnat \n sol au [i microorganismele
animale (microfauna solului), precum [i animalele mai mari
(fauna interioar= a solului).
Aceast= imens= lume de importan]= primordial= \n sol
formeaz=, att un constituient, ct [i un factor activ al solului.
Pe lng= complexul organico mineral de materie moart=,
la suprafa]a c=ruia au loc cele mai multe reac]ii din sol, trebuie,
deci, s= distingem \n sol [i un complex de foarte numeroase
grupe vii de microorganisme \n special care activeaz= materia
moart=, d= solului via]= [i \nsu[irea de a \ntre]ine via]a.
Pentru a cunoa[te cu adev=rat solul, pe lng= complexul
material al masei lui moarte, trebuie s= cunoa[tem [i acest imens
Edafon al fiin]elor vii, vegetale [i animale, cu func]iile lor
multiple \n sol. Spre a exprima mai categoric apartenen]a micro
[i macroorganismelor la ceea numim sol [i rolul hot=rtor al
acestora \n dinamica solului, este indicat s= le cuprindem sub
termenul generic de complexul biologic al solului, un complex
viu, cel pu]in tot att de important ca [i complexul coloidal al
acestuia. In acest mod ajungem la concep]ia mai just= despre
sol, despre importan]a diver[ilor factori de ordin fizic, chimic [i
biologic din sol [i despre rela]iile dintre ace[ti factori.
Activitatea biologic= interioar= a solului influen]eaz= nu
numai \nsu[irile solului [i procesele de evolu]ie a acestuia, ci [i
procesele fiziologice din via]a planatelor.
De aceea, studiul vie]ii interioare a solului este indispensabil,
att pentru pedologi, pentru naturali[ti, \n genere, silvicultori [i
agricultori ct [i pentru exper]ii criminali[ti.
Cunoa[terea organismelor care tr=iesc \n p=tura de sol, a
modului lor de via]= [i a rolului diferitelor grupe [i specii de
microorganisme \n sol, formeaz= obiectul biologiei solului [i are o
esen]ial= importan]= pentru \n]elegerea dinamicii solului [i a
problemelor fertilit=]ii lui.

MICROFLORA SOLULUI
BACTERIILE DIN SOL
Sunt microorganismele vegetale cele mai numeroase \n sol,
cu sistematica cea mai vast= [i cu ac]iunile cele mai variate.
|n microbiologia solului, cea mai obi[nuit= clasificare a
bacteriilor este dup= fiziologia diverselor grupe. Astfel, dup=
modul \n care \[i procur= bioxidul de carbon [i energia necesar=
sintetiz=rii materiei organice proprii, se \mpart \n:
 bacterii autotrofe care \[i procur= bioxidul de carbon
direct din aer, ca [i plantele, iar energia necesar= sintetiz=rii
materiei lor organice prin oxidarea substan]elor neorganice sau a

CRIMIN ALIS TIC A

compu[ilor simpli ai carbonului, iar \n unele cazuri, cu ajutorul

unui pigment analog clorofilei, din lumina solar=;
 bacterii heterotrofe care \[i procur=, att carbonul, ct
[i energia de sintetizare a materiei organice proprii, prin oxidarea
materiei organice din sol.

MICROFAUNA SOLULUI
Protozoarele sunt grupa cea mai numeroas= a
microfaunei din sol, reprezentat= prin foarte numeroase specii [i
un num=r imens de indivizi. Sunt organisme microscopice
unicelulare, mai mari dect bacteriile.
Nematozii, prin num=rul lor mare [i prin modul lor variat de
trai, joac= un rol foarte complex \n sol. Unii p=trund \n ]esuturile
r=d=cinilor, v=t=mnd astfel plantele legumele mai ales [i
cauznd pagube \nsemnate. Consum= bacterii, cuperci [i
protozoare din sol. Iau parte activ= la descompunerea materiei
organice \n sol, amestec= intim materialul mineral cu cel organic
[i amelioreaz= aerisirea solului.

MACROFAUNA SOLULUI
|n afar= de organismele apar]innd microfaunei, \n sol
tr=iesc toat= via]a sau o parte din via]a lor numeroase animale mai
mari viermi, miriapode, insecte etc. [i vertebrate care
cauzeaz= \nsemnate modific=ri \n masa solului.
Rmele sunt organismele animale cele mai active \n
procesele de solificare, cu consecin]e \nsemnate pentru fertilitatea
solului. Acestea se g=sesc \n num=r foarte mare, cu deosebire \n
solurile umede, unde p=trund pn= la 2 3 m adncime.

CARTAREA SOLURILOR
Cartarea sau cartografierea solurilor este complexul de
operan]= prin care se identific= [i se separ= pe teren [i se
delimiteaz= pe hart= sau plan anumite suprafe]e care \n cuprinsul
lor au practic acelea[i condi]ii de sol din punct de vedere al
criteriilor de clasificare adaptate au adic=, acela[i sol sau
acela[i complex de soluri.
Rezultatul lucr=rilor de cartografiere a solurilor unui teritoriu
(o anumit= unitate agricol= sau forestier=, un raion, o regiune, o
]ar=) este harta, respectiv, planul solurilor acelui teritoriu, adic=
reprezentarea grafic= a repartiz=rii geografice a diferitelor
categorii taxonomice de soluri ale teritoriului cercetat, \mpreun=
cu textul sau memoriul \nso]itor.
Opera]ia de cartografiere a solurilor este de deosebit=
importan]= economic= [i [tiin]ific=. H=r]ile de soluri fac posibil=
cunoa[terea fondului agro [i silvoproductiv \n diferitele regiuni
geografice ale ]=rii [i p=r]i ale diverselor teritorii, adic= a bazei
naturale de produc]ie, \n vederea aplic=rii economiei agricole [i a
celei forestiere, planificate [i dirijate, iar \n criminalistic= are un rol
determinant \n e[entionarea recolt=rii probelor de compara]ie,
dup= formularea versiunilor. Astfel se pot identifica, la nivelul
unit=]ii administrativ teritoriale, h=r]ile de detaliu obligatorii care
se g=sesc la subdiviziunile pedologice subordonate Ministerului
Agriculturii. Aceste h=r]i pot con]ine:
H=r]i de detaliu obligatorii
1. harta situa]iei geografice [i a unit=]ilor geomorfologice;
2. harta unit=]ilor de pant= [i de uniformitate mijloace;
3. harta fenomenelor geologice de suprafa]=;
4. harta rocilor mam= de sol [i textura acestora;
5. harta cimatelor [i a microclimatelro;
6. harta arealelor de vegeta]ie spontan= existent=;
7. harta arealelor de vegeta]ie, re\nf=]i[at=;
8. harta suprafe]elor de scurgere orientat= a apei, de
scurgere la suprafa]a p=mntului;
9. harta pnzelor de ap= subteran= [i ivirile acesteia \n
izvoare;

CRIMIN ALIS TIC A

10. harta solului [i textura lui;

11. harta st=rii de p=strare morfologic= a solului [i a
eroziunii solului;
12.harta planta]iilor silvice, pomicole, viticole;
13.harta utiliz=rii actuale,
14.harta re]elei minimale de perdele, \mp=duriri [i alte
m=suri agrosilvoameliorative;
15.harta suprafe]elor irigabile [i desecabile;
16.harta utiliz=rii de perspectiv= a terenului.
Num=rul acestor h=r]i ar putea fi redus prin gruparea a cte
2 3 elemente de complex \n cte o hart=.
Cercetarea pe teren a solului [i a condi]iilor naturale \n
care acesta s-a format [i a evoluat trebuie astfel executat=, \nct
s= aduc= un maximum de caracteriz=ri, pe baza observa]iei
elementelor morfologice [i a determin=rilor expeditive. Aceast=
cercetare trebuie s= realizeze att cunoa[terea \naintat= a
principalelor \nsu[iri ale solului, ct [i interpretarea genetic= a
acestora, stabilirea unit=]ii genetice, \n care se \ncadreaz= solul.
Cele mai complete rezultate ale cercet=rilor (pe teren) se
ob]in \n studiul solurilor din forma]ii vegetale naturale p=duri,
paji[ti, turb=rii unde cercetarea atent= a profilului solului [i a
ansamblului condi]iilor de vegeta]ie, clim=, relief, roc= mam=, ap=
freatic= etc. conduce la cunoa[terea \naintat= a solului, \n sensul
ar=tat mai sus. Cnd \ns= aceste cercet=ri de teren pot fi
completate [i \nt=rite cu cercet=ri analitice de laborator,
cunoa[terea solului devine mult mai complet= [i mai sigur=. De
aceea, cercetarea analitic= de laborator trebuie s= devin=, \n
studiul solurilor forma]iilor vegetale naturale, un mijloc de
cunoa[tere nu numai \n cercet=rile [tiin]ifice, ci [i \n cele tehnico[tiin]ifice [i de expertiz= criminalistic=.
Cercetarea suprafe]ei solului pentru e[antionare.
Este foarte important= e[antionarea solurilor, mai ales
atunci cnd trebuie s= fie l=murite aspecte cu privire la zona care
a fost parcurs= de un anumit obiect sau persoan=.
Deoarece urmele de sol pot s= fie prelevate \ntr-o mic=
cantitate de pe obiectele purt=toare, criminalistul trebuie s= se
informeze cu privire la ipotezele de lucru formulate de investigatorii
judiciari, pentru a stabili traseele prezumtive. Urm=toarea etap= o
reprezint= studierea arealului de diversitate a solurilor existente [i,
pe baza h=r]ilor pedologice, s= se stabileasc= un plan de
e[antionare, care va avea \n vedere prelevarea pentru compara]ii
din zonele cu diversitate pedologic= diferit=, pentru a facilita
examinarea ulterioar= de laborator. Planurile de e[antionare vor
stabili cantitatea [i zonele de unde se vor preleva probele, astfel
\nct acestea s= fie reprezentative [i s= surprind=, \n mod cert, sol
din zona \n litigiu. |n timpul execut=rii s=p=turii, criminalistul face
observa]iile [i nota]iile necesare asupra vegeta]iei lemnoase,
identificnd neap=rat tipul natural de p=dure, [i asupra p=turii vii a
solului, \ndeosebi asupra plantelor indicatoare.

UNELTE, INSTRUMENTE {I APARATE

PENTRU CERCETAREA SOLULUI PE TEREN
Pentru aplicarea metodelor expeditive ar=tate la
recunoa[terea pe teren a caracterelor solului, este necesar un
minim de unelte [i aparate. Acestea sunt:
a. Busola, necesar= pentru orient=ri pe teren [i pentru
stabilirea exact= a pozi]iei.
b. Pentru deosebirea preg=tirii profilului [i pentru luarea
probelor de sol, sunt necesare:
 un cu]it de o]el sau un [paclu;
 s=cule]i de pnz=, pungi sau hrtie de pergament, un
briceag, sfoar=, hrtie pentru etichete;
 un sac pentru transportarea probelor.

45

Violen]a la adolescen]i [i copii sindrom al dezvolt=rii

tehnologice sau al lipsei de comunicare dintre copii [i adul]i?
Plutonier adjutant CONSTANTIN BR+E{TEANU, S.T.S.

This article presents some violence cases committed by teenagers and children in the United States
of America and Republic of Moldova.

nul 1990 p=rea s= fie cuprins de o epidemie

neobi[nuit=, ce a lovit [colile americane. Era
vorba de o violen]= juvenil= neobi[nuit=.
Copiii f=ceau rost de arme, muni]ie [i bombe, apoi
mergeau la [coal= s=-[i ucid= profesorii [i colegii de clas=.
S-a dat vina pe diverse influen]e culturale, cum ar fi
nuvela lui Stephen King, Rage, filmul The Basketball
Diaries [i videoclipul lui Pearl Jam, Jeremy.
Jocurile video violente au fost puse \n discu]ie,
precum [i influen]ele unor culte, cum ar fi Satanismul.
Voi prezenta, pe scurt, cteva dintre numeroasele
cazuri, ce s-au petrecut, \n acea perioad=, \n S.U.A., [i
unul recent, petrecut nu departe de ]ara noastr= [i
anume, \n Republica Moldova.
|n Ianuarie 1979, Brenda Spencer, de 17 ani, a luat o
pu[c= [i a \nceput s= trag= \n [coala primar=, ce se afla peste
drum de casa sa, din ora[ul San Diego, California.
Opt copii [i un ofi]er de poli]ie au fost r=ni]i, iar doi
oameni [i-au pierdut via]a \ncercnd s=-i protejeze pe copii.
Cnd, dup= [ase ore de suspans, Brenda a \ncetat, ea a
explicat cu non[alan]= c= nu-i plac zilele de luni.
Nathan Ferris, un elev eminent al [colii sale din
Missouri, se s=turase s= tot fie ironizat de colegi. A[a c=, pe
data de 2 martie 1987, [i-a luat cu el la [coal= un pistol [i, \n
momentul \n care un coleg a \nceput s=-l ironizeze, l-a
\mpu[cat mortal. Apoi [i-a \ndreptat arma c=tre el \nsu[i, \n
prealabil \[i prevenise un prieten s= nu vin= la [coal= \n acea
zi, semnalndu-[i inten]iile, dar acesta nu l-a luat \n serios.
La 15 Noiembrie 1995, Jamie Rouse, \n vrst= de 17
ani, s-a \mbr=cat \n negru, s-a \narmat cu un pistol Remington
Viper de calibrul 22, apoi a plecat spre {coala Richland din
districtul Giles, statul Tennesse. {i-a \mpu[cat doi dintre
profesori \n cap, pe unul dintre ei fatal. Apoi, zmbind, a
\ndreptat arma c=tre echipa de fotbal a [colii dar, \n acel
moment, \n calea sa a ie[it o student= ce a fost \mpu[cat=
mortal \n gt. Cinci prieteni de-ai lui fuseser= anun]a]i de
c=tre atacator despre planurile lui, dar nici unul nu l-a crezut.
Barry Loukaitis de 14 ani, \mbr=cat ca un pistolar din
vestul s=lbatic, a venit la [coala sa din Moses Lake,
Washington, \namat cu dou= pistoale, 78 de \nc=rc=toare [i o
carabin= puternic=. A intrat \n clasa de algebr= [i a tras \n
prima sa victim=, colegul s=u Manuel Vela, \mpu[cndu-l \n
piept. Ceva mai trziu, acesta a decedat. Un alt coleg de clas=
a fost \mpu[cat \n piept, apoi a urmat profesorul ce a fost
\mpu[cat \n spate, acesta fiind \ntors c=tre tabl=. A luat apoi
ostatici, permi]nd totu[i scoaterea r=ni]ilor din zon=. Unul
dintre profesori l-a imobilizat, punnd astfel cap=t asediului.
Barry a dat vina pe plictiseal=. Unul dintre colegi a declarat c=
Barry spunea cndva c= ar fi distractiv s= ucizi la \ntmplare.
|n momentul cnd Kipland Kinkel a fost exmatriculat
din [coal=, pentru c= avea asupra lui un pistol \nc=rcat,
acesta a fost \ngrozit de ceea ce ar fi putut spune tat=l lui. Se
sim]ea terminat [i ru[inat de faptul c= nu se putea ridica la
nivelul surorii sale mai mare, care era o fat= atletic= [i

46

popular=. Dislexic fiind, se sim]ea oaia neagr= a familiei,

p=rin]ii fiind intelectuali. Dar lucrurile aveau s= ia o turnur= [i
mai sumbr=. B=iatul sim]ea c= nu are alt= alegere [i nici vreo
alt= cale dect s= ia via]a p=rin]ilor lui. |n acel moment, el a
pl=nuit cum avea s= o fac=, se gndea c= ar fi putut [i el s=
moar=, dar nu \nainte s= le-o pl=teasc= colegilor de clas=
care l-au ironizat de-a lungul timpului. Modul \n care a pus la
cale [i dus la \ndeplinire fapta a relevant ceva [i mai
maligniant. B=iatul putea fi psihopat.
Jonathan Kellerman, specialist \n Psihologia Copilului,
autor al c=r]ii Transformare s=batic=: Reflec]ii asupra
copiiilor violen]i, \l include pe Kinkel \n lista copiilor ce \[i
premediteaz= faptele cu cruzime [i snge rece. El arat=
modul \n care Kinkel [i-a m=cel=rit p=rin]ii, cum acesta [i-a
petrecut noaptea cu cadavrele lor \n cas=, cum a plantat
bombe \n jurul casei, ca apoi s= fure ma[ina familiei,
conducnd-o pn= la [coal=. Ajuns acolo, \narmat cu o arm=
semi-automat= [i cu un pistol Glock, avea inten]ia de a trage
multe gloan]e \n cei pe care \i cuno[tea. Aceasta era lumea
lui [i dorea cu t=rie s= o distrug= ca pe o \nc=lcare minor= a
regulilor [colare. Avea chiar [i un cu]it, legat la picior, precum
[i cteva spray-uri cu piper, pe care a \ncercat s= le
foloseasc= \mpotriva ofi]erilor de poli]ie.
Crima lui a indicat o premeditare bine pus= la punct. |n
anii ateriori, el s-a \narmat, f=r= a se gr=bi, cu numeroase
arme [i explozivi. Detaliile uciderii p=rin]ilor lui sunt de-a
dreptul [ocante.
Voi reda mai jos un articol ap=rut \n ziarul Evenimentul
zilei, din data de 29.10.2007, care scoate \n eviden]= faptul
c= astfel de comportamente la adolescen]i [i copii \ncep s=
apar= [i \n ]=rile fost comuniste, unde industrializarea,
progresul tehnologic, curentele culturale, jocurile [i filmele
violente au p=truns \n for]= pe un teren, a[ putea spune,
nepreg=tit.
Un copil de 15 ani din Chi[in=u a angajat, cu 4.000
de dolari, asasini care s=-i omoare p=rin]ii. Explica]ia lui: se
plictisise de ei. Norocul p=rin]ilor: asasinii erau poli]i[ti sub
acoperire. Politi[tii sub acoperire l-au re]inut pe copil, \n timp
ce pl=tea o parte din suma promis= pentru omor. La \nceput,
b=iatul a pus la cale uciderea tat=lui, un om de afaceri
prosper. A f=cut \ns= prea mult= vlv=, a[a c= poli]ia a aflat
c= exista cineva care c=uta asasini de profesie.
Pentru a demonstra c= treaba a fost dus= la cap=t,
poli]i[tii au simulat moartea b=rbatului, ar=tndu-i copilului
fotografii \n care acesta z=cea mort la p=mnt. Potrivit
poli]i[tilor, b=iatul n-a avut nici o emo]ie cnd a v=zut pozele.
{i-a exprimat doar dorin]a s= o vad= moart= [i pe mama
vitreg=, apoi a pl=tit prima rat=, a dat noua comand= [i a fost
re]inut pentru comandarea unui dublu asasinat.
B=iatul le-a m=rturisit poli]i[tilor c= a vrut s= scape de
p=rin]i pentru c= se plictisise de ei [i era nemul]umit c= nu-i
ajungeau banii de buzunar, pe care \i primea, regulat. Poli]i[tii
cred c= pu[tiul voia, \n orice caz, s= pun= mna pe averea
familiei: un apartament, un automobil [i o sum= de bani.

CRIMIN ALIS TIC A

Minorul a fost re]inut [i arestat pentru 30 de zile.

Procuratura a pornit o anchet= penal= pentru tentativ= de
omor. Dac= va fi g=sit vinovat, risc= s= fac= pn= la zece ani
de \nchisoare, cea mai aspr= pedeaps= pentru minori.
Primea 300 de dolari pe s=pt=mn=, bani de buzunar.
Dac= p=rin]ii \l vor ierta, pedeapsa ar putea fi mai pu]in
aspr=, ne-a declarat Valentin Zubic, viceministru al Afacerilor
Interne de la Chi[in=u. P=rin]ii copilului n-au [tiut cine a
comandat asasinarea lor dect la \nchiderea cazului. Au fost
[oca]i, cnd au aflat c= era vorba chiar de cel pe care l-au
crescut.
Ei au declarat c= nu-[i explic= \n nici un fel gestul,
deoarece \[i iubeau copilul [i-l r=sf=]au cu cte 200-300 de
dolari pe s=pt=mn=, bani de buzunar.
Cazuri, precum cele expuse mai sus, ar putea continua,
dar scopul acestui material este de a atrage aten]ia asupra
faptului c= astfel de comportamente, ce apar la anumi]i
adolescen]i [i copii, nu sunt datorate lipsurilor materiale (cei
mai mul]i provin din familii cu o bun= situa]ie material=),
educa]iei (unii dintre micii uciga[i erau elevi eminen]i) sau, cu
excep]ia unor cazuri relativ rare, unor tulbur=ri psihice.
Analiznd aceste cazuri, am putea spune celebre, dar
\n sens negativ, producerea acestor fapte, ie[ite din comun,
se datoreaz= mai degrab= urm=torilor factori:
 lipsa comunic=rii dintre copii [i p=rin]i (\n cazuri destul
de rare familiile copiilor erau destr=mate, cu probleme maritale
ori consumatori de droguri sau alcool), p=rin]ii, pur [i simplu nu
mai au timp pentru copii [i pentru problemele lor, prin aceste
metode extreme, copilul sau adolescentul \ncearc= s= atrag=
aten]ia asupra sa;
 lipsa unei cenzuri din partea tutorilor privind cercul
de prieteni, jocurile pe care copiii le practic= cu amicii, sau
cele de pe computer;
 \n timp ce adul]ii tind s= ac]ioneze solitari,
adolescen]ii sunt instiga]i adesea de c=tre grupul de prieteni,
intervenind acel teribilism;
 fa]= de adul]i, adolescen]ii povestesc \nainte
prietenilor ceea ce au de gnd s= fac=, propunndu-le uneori
s= fie martori la ceea ce vor s= fac=;
 adolescen]ii pot colabora \ntre ei [i pot convinge [I pe
al]ii s= ucid= \mpreun=;
 adesea gr=besc punerea \n aplicare a planului lor;
 \n timp ce problemele mentale sunt comune, mai
pu]ini copii dect adul]i comit acte suicidare;
 aproape jum=tate dintre tinerii implica]i \n astfel de
cazuri prezentau tulbur=ri mentale, unii avnd anumite
halucina]ii [i iluzii;
 o atitudine prea autoritar= din partea unuia sau a
ambilor p=rin]i;
 o atitudine prea \ng=duitoare, copilul este mult prea
r=sf=]at, dup= cum am observat \n cazul care s-a petrecut la
Chi[in=u, \n care acel copil primea 200-300 de dolari pe
s=pt=mn=. Personal \nclin s= cred c=, de fapt, acei p=rin]i \i
d=deau b=iatului acei bani pentru a compensa lipsa timpului
alocat pentru comunicarea cu el. |n spe]=, ironic vorbind,
p=rin]ii \[i pl=teau rata pentru propria moarte. Acela[i tipar l-am
observat [i \n cazurile anterioare celui de la Chi[in=u, \n care
copiii aveau resursele financiare pentru a cump=ra arme,
muni]ie [i explozibili, care, de multe ori, sunt scumpe [i pentru
o persoan= adult=, independent= din punct de vedere financiar;
 abuzurile fizice [i sexuale.
Orice model comportamental al copiilor [i
adolescen]ilor, implica]i \n astfel de crime prin violen]=,
persist= de-a lungul timpului [i pare chiar s= se intensifice.
Asta nu \nseamn=, desigur, c= un copil mai n=zdr=van va
deveni un uciga[ al colegilor lui. Dar atunci cnd un copil
dezvolt= o obsesie pentru arme sau jocuri violente, [i care, pe

CRIMIN ALIS TIC A

deasupra mai amenin]= [i cu violen]a, e mult mai probabil ca

acesta s= treac= la fapte, \n compara]ie cu unul care nu are
un astfel de comportament.
Anumite conduite ale copiilor [i adolescen]ilor ar trebui
s= fie un semnal de alarm= din partea p=rin]ilor, tutorilor,
educatorilor, profesorilor, psihologilor [colari etc., [i anume:
 minciuna;
 obiceiul de a da vina pe al]ii;
 fuga de r=spundere;
 evitarea eforturilor de a \ndeplini sarcinile date;
 pl=cerea de a tortura animale, jocul cu focul, urinatul
\n pat peste vrsta la care un copil cu o dezvoltare normal=
nu ar mai face a[a ceva (triada McDonalds, semn \ntlnit
adesea \n copil=ria criminalilor \n serie);
 utilizarea decep]iei cu scopul de a-i intimida [i
manipula pe ceilal]i;
 manifest= lips= de simpatie fa]= de al]ii;
 exploateaz= sl=biciunile altora;
 se implic= \n mici infrac]iuni, cum ar fi mici furturi sau
distrugerea bunurilor altora;
 adopt= un comportament de ga[c= de cartier un
fenomen \n cre[tere chiar [i \n ]ara noastr=;
 foarte irascibili, fac din ]n]ar arm=sar, r=spund
discordant \n raport cu o situa]ie care i-ar putea deranja;
 au antecedente \n \nf=ptuirea unor acte infrac]ionale,
f=r= o motiva]ie anume;
 fuga de acas=;
 sunt \nchi[i \n ei \n[i[i, mereu sup=ra]i;
 dezvolt= un intens dezinteres pentru [coal=;
 se plng c= mai tot timpul colegii de [coal= \i trateaz=
r=u sau \i ironizeaz=;
 obi[nuiesc s= urm=reasc= filme violente sau s= joace
astfel de jocuri pe computer (mai mult de trei ore pe zi);
 obi[nuiesc s= poarte arme albe;
 se plng c= se simt singuri;
 arat= resentimente intense.
Conform unui sondaj efectuat \n S.U.A. de c=tre canalul
de televiziune Discovery, \mpreun= cu campania na]ional=
\mpotriva violen]ei din rndul tinerilor, acesta a scos la iveal=
faptul c= majoritatea p=rin]ilor are o percep]ie gre[it= asupra
siguran]ei copiilor lor la [coal=.
O treime din copiii chestiona]i au spus c= au fost
martorii unor incidente violente, dar mai pu]in de 10 procente
au fost crezu]i de p=rin]i.
Ca o p=rere personal=, aceste pulsiuni, cum sunt cele
\ntlnite \n triada McDonalds, ce se contureaz= \n copil=rie,
\ntlnite adesea la uciga[ii \n serie, se pot \ntlni [i la copiii ce
comit acte violente, cu precizarea c= ace[tia sunt viitori adul]i,
care, ironic vorbind, au avut [ansa s= calce strmb mult
mai devreme. Probabil acei uciga[i \n serie provin din rndul
acelor copii violen]i, care nu [i-au dat \n petic (cum s-a
petrecut \n cazul Kinkel, care [i-a adunat cu meticulozitate
armele [i explozibilii de-a lungul mai multor ani, acesta fiind
cunoscut \n rndul prietenilor ca un expert \n explozibili)
pn= cnd au trecut pragul vie]ii adulte, comi]nd acele fapte
abominabile. Desigur nu este o regul= general=. Acest fapt ce
ne duce cu gndul c= \nc= din copil=rie, pn= \n via]a matur=,
ace[tia au avut suficient timp s=-[i premediteze cu snge
rece faptele, tensiunile lor acumulndu-se. Planurile de
ac]iune devenind mult mai rafinate, mai calculate, groz=via
faptelor comise de criminalii \n serie devenind greu de
imaginat pentru o minte normal=.
Bibliografie
Ewing, C. P. Kids Who Kill. New York: Avon, 1990.
Garbarino, J. Lost Boys: Why Our Sons Turn Violent. New York: Free Press,
1999.
Goodstein, Laurie, and William Glaberson. The Well-Marked Roads to Homicidal
Rage, The New York Times, April, 2000.
Internet : http://www.crimelibrary.com/
Ziarul Evenimentul Zilei

47

SOMMAIRE

1. LA CRIMINALISTIQUE DANS L ANNE 2007

VASILE L+P+DU{I
3. LAPPAREIL POUR SCHER LES EMPREINTES
BIOLOGIQUES
VALENTIN SITARU
6. UNE CONSCIENCE MISE AU SERVICE DE LA SCIENCE
VASILE L+P+DU{I
7. LA FIN DUN FUTUR PRTRE
DRAGO{ GIURGIU
10. L IDENTIFICATION TRASOLOGIQUE - PRINCIPAL
MOYEN POUR PROUVER LA CULPABILIT
PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU
13. LA CONTRIBUTION DE LUTILISATION DES MTHODES
CRIMINALISTIQUES POUR DTECTER LES TRACE DES
MCANISMES DE LA MANIPULATION DU MARCH
BOURSIER
SORIN FUSEA
18. LA RECHERCHE AU LIEU DU CRIME AU CAS DES
ACCIDENTS ROUTIERS EN HONGRIE
ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ
20. LA MANIRE DE DISSIMULER UN CRIME PAR UN
INCENDIE
ELENA EMILIA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I
23. LINSTABILIT DES FOSSS DE FLEXION DES
LMENTS ADJACENTS DU DESSIN PAPILLAIRE
COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U,
CORNELIU DANIEL B+ICU{
25. UNE NOUVELLE MTHODE DU PRLVEMENT DES
EMPREINTES SUR LA PEAU DES HOMMES
NICOLAE PREDA
26. LES VHICULES UTILISS COMME UNE ARME: LES
VEHICULES QUET-APENS
RENATA MINODORA WATSON,
28. DES ACCIDENTS DAUTO AU ROYAUME UNI
MICHAEL WATSON,
RENATA MINODORA WATSON
32. POURQUOI LA VITESSE EXCESSIVE DEVIENT LA
CAUSE DES ACCIDENTS ROUTIERS O SONT IMPLIQUS
LES MOYENS DE TRANSPORT (ART)?
KOSTADIN KIRILOV BOBEV,
EMIL TZVETKOV STOYANOV
35. IMAGETRAK CONTRE LES CAMBRIOLEURS DES
STATIONS DE CARBURANT
IOAN TOMA, ADRIAN RUSU
38. LA VIE ET LACTIVIT DES FRRES MINOVICI
ADRIAN MAJARU
41. LE PROCS BIOLOGIQUE DE LA VIEILLESSE; LEFFET
DE LA VIEILLESSE FACIALE L APPUI DE LA
CRIMINALISTIQUE
NICOLAE {ERVEZEU, FLORIN L+Z+U
44. LA RECHERCHE ET LECHANTILLONNAGE DU TERRAIN
PAR RAPORT SA NATURE DANS LIDENTIFICATION
CRIMINALISTIQUES DES EMPREINTES
CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU
46. LA VIOLENCE DES ADOLESCENTS ET DES ENFANTS
SYNDROME DU DVELOPPEMENT TECHNOLOGIQUE OU
MANQUE DE COMMUNICATION ENTRE ENFANTS ET LES
ADULTES
CONSTANTIN BR+E{TEANU

CRIMIN ALIS TIC A

SUMMARY

1. FORENSIC SCIENCE IN 2007

VASILE L+P+DU{I
3. DEVICE FOR DRYING BIOLOGICAL EVIDENCE
VALENTIN SITARU
6. AN UNWAVERING CONSCIENCE IN THE SERVICE OF
SCIENCE.
VASILE L+P+DU{I
7. THE END OF A FUTURE PRIEST.
DRAGO{ GIURGIU
10. TRASEOLOGYC IDENTIFICATION-FIRST WAY TO
PROVE A GUILT
PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU
13. USING FORENSIC SCIENCE METHODS FOR
INVESTIGATING THE MECHANISM FOR STOCK MARKET
MANIPULATION
SORIN FUSEA
18. CRIME SCENE INVESTIGATION AT TRAFFIC CCIDENTS
IN HUNGARY.
ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ
20. HIDING A MURDER BY ARSON.
ELENA EMILIEA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I
23. INSTABILITY OF THE FLEXION FURROWS - ADJACENT
ELEMENT OF THE FRICTION RIDGES.
COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U,
CORNELIU DANIEL B+ICU{
25. A NEW METHOD FOR LIFTING LATENT MARKS FROM
HUMAN SKIN.
NICOLAE PREDA
26. CARS AS WEAPONS: CAR BOMBS IN GREAT BRITAIN
RENATA MINODORA WATSON
28. FATALITY ACCIDENTS IN THE UNITED KINGDOM
EMIL TZVETKOV STOYANOV,
RENATA MINODORA WATSON
32. WHY EXCESSIVE HIGH-SPEED BECAME A CAUSE OF
ROAD ACCIDENTS GENERATION IN WHICH ARE INVOLVED
TRANSPORT FACILITIES.
KOSTADIN KIRILOV BOBEV,
EMIL TZVETCOV STOYANOV
35. IMAGETRAK VERSUS GAS STATION ROBBERIES.
IOAN TOMA, ADRIAN RUSU
38. FROM LIFE AND ACTIVITY OF MINOVICI BROTHERS
ADRIAN MAJURU
41. THE BIOLOGIC PROCESS OF AGEING, THE EFFECT OF
FACIAL AGEING TO SUPPORTING THE FORENSIC
SCIENCE.
NICOLAE {ERFEZEU, FLORIN L+Z+U
44. EXAMINATION AND SAMPLING OF SOILS WITH THE
PURPOSE OF FORENSIC IDENTIFICATION.
CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU
46. THE TEENAGER'S AND CHILDREN'S VIOLENCE SYNDROME OF THE TECHNOLOGICAL DEVELOPMENT OR
OF THE ADULT'S LACK OF COMMUNICATION?
CONSTANTIN BR+E{TEANU

48

CRIMIN ALIS TIC A

49