CAPITOLUL V ADOPIA

SECIUNEA I NOIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Noiune Termenul de adopie are mai multe nelesuri: - act juridic, adic acordul de voin al prilor care particip la adopie, ncuviinat de instan; - raport juridic, constnd n legtura de rudenie creat ntre adoptator i rudele sale i adoptat i descendenii si; instituie juridic, adic totalitatea normelor juridice care reglementeaz adopia. Aspectele generale ale acestei institutii sunt reglementate in Codul civil, Cartea a II-a Despre familie, Titlul III Rudenia, Capitolul III Adoptia, art.451-art.482, iar in ceea ce priveste aspectele procedurale se aplica prevederile Legii nr.273/2004 cu privire la regimul juridic al adoptiei. Actualul Cod civil defineste adoptia ca fiind acea operatiune juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat , precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

1.2. Evoluia legislaiei n domeniul adopiei

Adopia a fost reglementat iniial n art. 309-324 C.civ. din anul 1865 i era ncuviinat de instana judectoreasc, ns o dat cu apariia Codului familiei n anul 1954, a fost preluat de acesta n art. 66-85 sub denumirea de nfiere i trebuia ncuvinat de ctre autoritatea tutelar. Legea nr. 11/1990 privind ncuviinarea adopiei a adus doar cteva modificri n materia adopiei, n special n cea internaional. O.U.G. nr. 25/1997 a abrogat aceast lege i dispoziiile din C. fam. referitoare la adopie, consacrnd doar adopia cu efecte depline ncuviinat de instan. De asemenea, acest act normativ a lrgit atribuiile Comisiei pentru protecia copilului i ale Comitetului romn pentru adopii n privina supravegherii i avizrii adopiilor interne i internaionale, a introdus cerine suplimentare pentru adopiile internaionale i a creat sisteme intermediare temporare precum ncredinarea copilului n vederea adopiei. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopiei care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 2005 a abrogat toate dispozitiile anterioare contrare si , la randul ei , a suferit modificari succesive printro serie de acte normative , ultima dintre acestea fiind Legea nr. 233/2011.1

Legea nr.233/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei , care , in urma modificarilor aduse , a fost republicata in M.Of. nr. 259 din 19 aprilie 2012.

2.2. Principiile adopiei Principiile care guverneaz adopia sunt reglementate in prezent atat de Legea nr. 273/2004, cat si de Codul civil. 1. Principiul interesului superior al copilului2 Dei legea nu prevede expres ce se nelege prin interesul superior al copilului, n doctrin s -a stabilit c acesta se refer la asigurarea unei dezvoltri fizice i morale normale a copilului, asemntoare celei dintr-o familie fireasc. De asemenea , interesul superior al copilului presupune si respectarea drepturilor fundamentale recunoscute copilului. Articolul 52 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 prevede obligaia prinilor adoptivi de a informa copilul c este adoptat, de ndat ce vrsta i gradul de maturitate al acestuia o permit. Adoptatul i adoptatorii au dreptul de a obine extrase din registrele publice al cror coninut atest faptul, data i locul naterii, dar nu dezvluie n mod expres adopia i nici identitatea prinilor fireti. Totui, aceasta poate fi dezvluit nainte de dobndirea capacitii depline de exerciiu de ctre adoptat, numai pentru motive medicale i cu autorizarea instanei, la cererea adoptatului, soului sau a descendenilor acestuia, adoptatorilor sau a reprezentantului unei instituii medicale sau a unui spital. Dup ce adoptatul dobndete capacitate deplin de exerciiu, el poate solicita tribunalului, n a crui raz teritorial se afl domiciliul su, s i autorizeze accesul la informaiile aflate n posesia oricror autoriti publice cu privire la identitatea prinilor si fireti.

2. Principiul creterii i educrii copilului ntr -un mediu familial3 Deoarece s-a constatat n trecut c internarea copiilor lipsii de ocrotire printeasc n centre cu un numr crescut de copii nu a fost cea mai bun soluie, n prezent legea relementeaz asigurarea ocrotirii acestor copii n centre mici de tip familial. Articolul 39 alin.(2) din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului stabileste masurile destinate sa asigure acest mediu familial pentru toti copiii , indiferent de faptul ca ei sunt lipsiti temporar sau definitiv de ocrotirea parinteasca , si anume: tutela , masurile speciale de protectie , adoptia. 3. Principiul continuitii n educarea copilului, inndu-se seama de originea sa etnic, cultural i lingvistic4.Alaturi de criteriile de ordin etnic , cultural si lingvistic , art. 39 alin.(2) din Legea nr. 272/2004 , precum si Codul civil vorbeste si despre continuitatea religioasa. Acest principiu trebuie respectat atat la ncuviinarea adopiei interne , cat si la ncuviinarea adopiei internaionale. 4. Principiul informrii copilului i lurii n considerare a opiniei acestuia n raport cu vrsta i gradul su de maturitate5 Organele administrative implicate n procedura adopiei sunt obligate s informeze i s consilieze copilul n legtur cu msurile ce se vor dispune n privina lui, iar instana este obligata s asculte copilul mai mare de 10 ani atunci cnd se ia o astfel de msur. 5. Principiul celeritii n ndeplinirea oricror acte referitoare la procedura adopiei 6
2

Acest principiu este reglementat de art.1 lit.a) de art.452 din Codul civil. 3 Acest principiu este reglementat de art.1 lit.b) de art.452 lit.b)din Codul civil. 4 Acest principiu este reglementat de art.1 lit.c) de art.452 lit.c)din Codul civil. 5 Acest principiu este reglementat de art.1 lit.d) Codul civil nu reglementeaza principiul de mai sus de unde deduce existent lui in continuare. 6 Acest principiu este reglementat de art.1 lit.e)

din Legea nr.273/2004 si din Legea nr.273/2004 si din Legea nr.273/2004 si din Legea nr.273/2004. , dar nici nu il abroga , din Legea nr.273/2004 si

2.5. Felurile adopiei

Legea a prevzut termene scurte pentru autoritile administrative i pentru instanele judectoreti n vederea rezolvrii rapide a situaiei unui copil , neprevazand insa si sanctiuni in cazul nerespectarii acestor termene. 6. Principiul garantarii confidentialitatii , referitor atat la identitatea adoptatorului (familiei adoptatoare) , cat si la datele de identificare ale parintilor firesti.7 2.3. Scopul adopiei Scopul adopiei const n asigurarea proteciei intereselor patrimoniale i nepatrimoniale ale copiilor lipsii de ocrotire printeasc sau de o ocrotire corespunztoare. 2.4. Natura juridic a adopiei Potrivit opiniei unor autori, adopia este considerat un act juridic complex deoarece presupune: -acte de dreptul familiei: consimmntul adoptatorului, al prinilor fireti i al adoptatului n vrst de 10 ani; -acte administrative: atestatele i confirmrile de la organele administrative; -acte de drept procesual civil: hotrrea judectoreasc de ncuviinare a adopiei. Ali autori afirm c adopia este doar un act juridic de dreptul familiei. I. n funcie de domiciliul prilor , adoptia poate fi: a) adopia intern: cea n care adoptatorul sau familia adoptatoare i adoptatul au domiciliul n Romnia; b) adopia internaional: cea n care adoptatorul ori familia adoptatoare sau adoptatul au domiciliul n strintate. II. n funcie de persoanele ntre care produce efecte , exista: a) adopia cu efecte restrnse: n cadrul creia se menin legturile de rudenie ntre adoptat i descendenii si i prinii si fireti i rudele lor. Acest tip de adopie a fost eliminat pentru viitor prin O.U.G. nr. 25/1997. b) adopia cu efecte depline: nceteaz rudenia fireasc a adoptatului i descendenilor si fa de prinii fireti i rudele acestora.

Bibliografie: 1. Bacaci Al., Dumitrache V., Hageanu C., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil , Editia 7 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012; 2. Florian E., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil, Editia 4 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2011; 3. Codul civil(Legea nr.287/2009); 4. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopiei, republicata.
de art.452 lit.d)din Codul civil. 7 Acest principiu este consacrat prin O.U.G. nr.102/2008 ,neexistand in prima varianta a Legii nr.273/2004 , nefiind reglementat nici de Codul civil.

2.5. Felurile adopiei ntrebri de evaluare:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Definii adopia. Care sunt actele normative ce reglementeaz adopia n prezent? Enunai principiile care guverneaz adopia. Care este scopul ncheierii adopiei? Ce natur juridic are adopia? n prezent, se pot ncheia adopii cu efecte retrnse? CONDIII LEGALE PENTRU NCHEIEREA ADOPIEI

Pentru ca adopia s fie valabil ncheiat trebuie ndeplinite urmtoarele categorii de condiii:

-condiii de fond; - lipsa impedimentelorla incheierea adoptiei; - conditii de form. 2.1. Condiii de fond la adopie

Actualul

Cod civil a abrogat majoritatea

articolelor referitoare la conditiile de fond la adoptie , existente anterior in Legea nr. 273/20048 , astfel ca in prezent

ele sunt consacrate in Sectiunea a 2-a Conditiile de fond ale adoptiei , Capitolul III Adoptia , art.455 -458. Codul civil clasifica in prezent conditiile de fond la adoptie astfel: : - conditia cu privire la varsta adoptatului; - conditia cu privire la pluralitatea de adoptati frati si surori; - impedimentul referitor la frati ,soti sau fosti soti; conditii cu privire la persoanele care pot - conditia adopta : conditii cu privire la persoanele care pot fi adoptate

privind capacitatea si starea de sanatate

a viitorului adoptator (familie adoptatoare);

Din Legea nr.273/2004 au ramas in vigoare doar art. 14, art. 15, art. 17 si art. 18 alin.(1) din Capitolul II Conditiile de fond ale adoptiei , care , dupa republicare au fost renumerotate ca art.9,art.13, art.14 si art.15 din cadrul Sectiunii a 2-a -Conditiile de fond ale adoptiei .

- conditia

privind diferenta de varsta ;

- cerinta privind garantiile morale si conditiile materiale; - impedimentul referitor la o adoptie anterioara ; - impedimentul referitor la faptul adoptatori au acelasi sex. consimtamantul la adoptie. ca viitorii

2.1.1. Varsta adoptatului Articolul 455 alin. (1) din Codul civil dispune c un copil poate fi adoptat pn la dobandirea capacitatii depline de exercitiu , ceea ce inseamna ca adoptatul poate fi un minor lipsit de capacitate de exercitiu sau un minor cu capacitate restransa de exercitiu. Minorul care se casatoreste de la 16 ani dobandeste capacitate deplina de exercitiu , ceea ce inseamna ca nu mai poate fi adoptat. Potrivit actualului Cod civil , persoana fizica poate dobandi anticipat capacitate deplina de exercitiu si pentru motive temeinice , prin hotararea instantei de tutela. Ca o excepie, art.455 alin.(2) prevede ca si persoana care a dobandit capacitate deplina de exercitiu poate fi adoptat, dac adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o n timpul minoritii, prin noiunea de cretere nelegndu- se nu numai prestarea ntreinerii, ci raporturi de durat, asemntoare celor dintre prini i copii.

2.1.2. Pluralitatea de adoptati frati si surori In aceasta privinta , Codul civil mentine conditia stabilita prin Legea nr.273/2004 , statuand : adoptia fratilor , indiferent de sex , de catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca acest lucru este in interesul lor superior. Ne raliem propunerii de lege ferenda exprimate in doctrina9 , in sensul ca textul ar putea fi reformulat mai adecvat astfel: in cadrul procedurii de adoptie se va urmari , pe cat posibil , ca fratii sa fie incredintati impreuna unei persoane/familii , urmarindu-se interesul superior al fiecaruia. 2.1.3. Impedimentul referitor la frati , parinti firesti , soti In ceea ce priveste adoptia intre frati , indiferent de sexul acestora , Codul civil o interzice expres prin art.457, indiferent ca acestia sunt frati din casatorie ori din afara ei , ca sunt frati cosangvini ori frati uterini. Chiar daca in Codul civil nu se prevede in mod expres , adopia este oprit ntre rudele n linie dreapt de gradul I, adic ntre printele firesc i copilul su ,chiar daca filiatia nu a fost legal stabilita si indiferent daca parintele a fost decazut din drepturile parintesti. De asemenea , potrivit art. 458 din Codul civil, adopia ntre soi sau ntre fotii soi i adopia a doi soi sau foti soi de ctre acelai adoptator sau familie adoptatoare sunt interzise. 2.1.4.Conditia adoptatoare) privind capacitatea si starea de sanatate a viitorului adoptator (familie

Art. 459 din Codul civil prevede c persoanele care nu au capacitate deplin de exerciiu ,persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta , per a contrario, adoptatorul sau soii adoptatori trebuie s aib capacitate deplin de exerciiu. In ceea ce priveste persoanele cu boli psihice si handicap mintal , interdictia se mentine indiferent de faptul ca nu au fost puse sub interdictie judecatoreasca sau de ipoteza ca pot avea momente de luciditate. De asemenea, nu are importan dac adoptatorul este cstorit sau ori dac are sau nu ali copii. Sexul, naionalitatea , rasa sau religia acestuia nu au vreo importan. La aceste conditii, Legea nr.273/2004 mai adauga interdictia de a adopta pentru persoanele ai caror soti sunt fie bolnavi psihici , fie au un handicap mintal, fie au fost condamnate definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie , pentru infractiunea de trafic de persoane sau consum de ilicit de droguri, fie au copii fata de care s-au instituit masuri speciale de protectie sau in privinta carora s-a dispus decaderea din drepturile parintesti. 2.1.5. Conditia privind diferenta de varsta
9

L.Cetean-Voiculescu, Dreptul familiei.Note de curs si manual de seminar ,Ed.Hamangiu , Bucuresti , 2012.

Codul civil a mentinut o diferen de vrst de minimum 18 ani intre adoptator i adoptat. Totui, pentru motive temeinice, instana de tutela poate ncuviina adopia chiar dac aceast diferen este mai mic de 18 ani, dar n nici ntr -un caz mai mic de 16 ani (de pilda ,in cazul persoanelor care s-au casatorit la varsta de 16 ani si care doresc sa adopte un copil).

2.1.6.Conditia privind garantiile morale si conditiile materiale Aceasta conditie nu era consacrata expres de lege anterior aparitiei Codului civil , desi Legea nr.273/2004 conditiona eliberarea
atestatului de persoana(familie) apta sa adopte de dovada indeplinirii garantiilor morale si materiale. Este firesc ca adoptatorul (familia adoptatoare) sa probeze ca , intocmai ca si un parinte natural, poate oferi atat conditiile materiale necesare cresterii si educarii unui copil , cat si cadrul moral propice unei dezvoltari armonioase a personalitatii copilului adoptat , sens in care autoritatile competente in protectia drepturilor copilului vor stabili in ce masura sunt indeplinite aceste conditii de viitorul adoptator. In acelasi sens , art.7 din Legea nr. 273/2004 statueaza ca nu pot adopta persoanele condamnate definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum de ilicit de droguri, deoarece infractiunile savarsite probeaza implicit imoralitatea acestor persoane. Din aceleasi ratiuni de moralitate , nu poate adopta persoana(familia) al carei copil se afla sub o masura speciala de protectie, precum si cel (cei) decazuti din drepturile parintesti.

2.1.7 Impedimentul referitor la o adoptie anterioara

Codul civil prevede n art. 462 alin. (1) c o persoan nu poate fi adoptat de mai muli adoptatori, nici simultan, nici succesiv. Prin excepie, poate fi ncuviinat adopia de ctre doi soi. Aadar, ct timp o adopie este valabil, nu se poate ncuviina una nou. O nou adopie poate fi ncuviinat cnd adoptatorul sau soii adoptatori au decedat (caz in care adopia anterioar se considera desfacuta la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adopii) sau dac adopia anterioar a ncetat din orice alt motiv.

2.1.8. Impedimentul referitor la faptul ca viitorii adoptatori au acelasi sex.

Reglementand in mod expres interdictia casatoriei intre persoanele de acelasi sex , legiuitorul roman a considerat necesar sa sublinieze , in cadrul art. 462 alin. (3) ca doua persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna.

2.1.9.Consimmntul la adoptie

Articolul 463 din Codul civil stabileste ca pentru incheierea adoptiei este necesar consimtamantul urmatoarelor persoane: a) parintii firesti, ori, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile

legii;
b) adoptatul care a implinit 10 ani; c) adoptatorul sau, dupa caz, sotii din familia adoptatoare, cand acestia adopta impreuna;

d) sotul celui care adopta , cu exceptia cazului in care lipsa discernamantului il pune in
imposibilitatea de a-si exprima vointa. A) Consimmntul adoptatorului Adopia poate fi ncheiat de o persoan necstorit sau de o familie, adic de doi soi adoptatori. Acest lucru nu nseamn c o persoan cstorit nu poate deveni singur adoptator. Adoptatorul trebuie s fie o persoan cu capacitate deplin de exerciiu i s exprime un consimmnt neviciat. Astfel, minorul necstorit i interziii judectoreti nu pot fi adoptatori. De asemenea, debilul sau alienatul mintal nepus sub interdicie nu poate exprima un consimmnt valabil pentru adopie.

Consimmntul adoptatorului sau al familiei adoptatoare se exprim n faa instanei de judecat o dat cu soluionarea cererii de ncuviinare a adopiei, potrivit art. 13 din Legea nr. 273/2004. B) Consimmntul soului adoptatorului Asa cum am precizat anterior, Codul civil prevede c adopia unui copil de ctre mai multe persoane este interzis, dar, ca o excepie, este permis, dac se face de ctre so i soie, simultan sau succesiv, caz n care ambii trebuie s-i exprime consimmntul la adopie. Este posibil ca numai unul dintre soi s fie adoptator, situaie n care este necesar i consim mntul celuilalt so, care nu devine astfel adoptator. Consimmntul sotului adoptatorului nu poate fi inlocuit cu autorizatia instantei de tutela. C) Consimmntul prinilor fireti sau al tutorelui Prinii fireti ai celui care urmeaz a fi adoptat trebuie s i exprime consimmntul la adopie, chiar dac sunt divorai sau copilul a fost ncredinat la divor unei alte persoane sau institutii. Prinii deczui din drepturile printeti sau crora li s -a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor printeti pstreaz dreptul de a consimi la adopia copilului lor. ns n acest caz, , este obligatoriu si consimmntul celui care exercita autoritatea parinteasca. Potrivit art. 467 din Codul civil, instana de tutela poate trece peste refuzul prinilor fireti sau al tutorelui de a consimi la adopie, dac se dovedete prin orice mijloc de prob c acetia refuz n mod abuziv s i dea consimmntul la adopie i instana apreciaz ca adopia este n interesul superior al copilului, innd seama i de opinia acestuia, cu motivarea expres a hotrrii n aceast privin. Consimmntul prinilor fireti sau, dupa caz, al tutorelui, poate fi exprimat numai dup 60 de zile de la naterea copilului i poate fi revocat de ei n termen de 30 de zile de la data exprimrii lui. Depirea acestui termen atrage irevocabilitatea consimmntului. Dac unul dintre prinii fireti este decedat, necunoscut, declarat judectorete mort, sau dac se afl, din orice mprejurare, n imposibilitatea de a-i manifesta voina, consimmntul celuilalt printe este suficient, conform art.464 alin. (1). Dac ambii prini se gsesc n oricare dintre situaiile menionate, consimmntul prinilor fireti nu este necesar. n cazul n care copilul se afl sub tutel, tutorele este cel care va consimi la adopie. Art. 465 prevede c prinii fireti sau tutorele trebuie s consimt la adopie n mod liber, necondiionat10 i numai dup ce au fost informai asupra consecinelor adopiei, n special asupra ncetrii legturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine. Direcia n a crei raz teritorial locuiesc prinii fireti sau tutorele este obligat s asigure consilierea si informarea lor naintea exprimrii consimmntului la adopie. Potrivit Legii nr.273/2004, nu poate fi adoptat un copil ai carui parinti firesti nu au varsta de 14 ani impliniti. Parintele minor cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani isi va exprima consimtamantul cu acordul ocrotitorului sau legal. Parintii firesti isi exprima consimtamantul in fata instantei de judecata, odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei , cu exceptia cazului adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau, ipoteza in care parintele firesc isi exprima consimtamantul in fata instantei de judecata, odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. In situatia in care copilul a mai fost anterior adoptat, va fi solicitat tot consimtamantul parintilor firesti, si nu al parintilor adoptatori. Ca exceptie de la aceasta regula, persoana casatorita care a adoptat un copil este asimilata de Codul civil unui parinte firesc , astfel ca trebuie si ea sa isi exprime consimtamantul la adoptia aceluiasi copil de catre sotul sau. In acest caz,
10

Astfel trebuie intelese si prevederile art.463 alin.(2), potrivit carora, nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau obtinerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora.

10

consimtamantul parintilor firesti nu mai este necesar. D) Consimmntul adoptatului Persoana care a mplinit vrsta de 10 ani trebuie sa isi exprime in mod obligatoriu consimmntul la proria adopie, n faa instanei de tutela, in etapa incuviintarii adoptiei. Anterior exprimrii lui, direcia n a crei raz teritorial domiciliaz copilul n vrst de 10 ani l va consilia i l va informa, innd seama de vrsta i maturitatea lui, n special asupra consecinelor adopiei, avand si obligatia de a intocmi un raport in acest sens. 2.2.Condiii de form la ncheierea adopiei Condiiile de form la ncheierea adopiei se refer la forma solemn a actelor juridice ale prilor i la procedura adopiei.In prezent, condiiile de form si procedura adoptiei sunt reglementate in Legea nr.274/2004. 2.2.1.Actele juridice ale prilor Actul juridic al adopiei este solemn, pentru valabilitatea sa fiind necesar ndeplinirea unor formaliti. Astfel, este necesar consimmntul din partea tuturor persoanelor implicate in incheierea acestui act juridic complex, aspect deja analizat anterior. 2.2.2.Procedura adopiei Procedura adopiei presupune parcurgerea a dou faze: una administrativ i una judiciar. A) Procedura administrativ Organele cu atribuii n materia adopiei sunt urmtoarele: 1. Oficiul Romn pentru Adopii11 Este un organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, nfiinat prin reorganizarea Comitetului Romn pentru Adopii. Acesta are atribuii 12 de supraveghere i coordonare a activitilor privind adopia, realizeaza cooperarea internationala in domeniul adoptiei, duce la indeplinire obligatiile asumate de Romania in domeniul adoptiei prin conventiile si tratatele internationale la care statul roman este parte, ine evidena cererilor familiilor sau ale persoanelor care si-au manifestat dorinta de a adopta si le indruma si sprijina in efectuarea procedurilor necesare adoptiei, tine evidena centralizata a tuturor adoptiilor incuviintate, elaboreaza proiecte de acte normative, norme si metodologii in materia adoptiei, s.a. 2. Direcia general de asisten social i protecie a c opilului Este o instituie public cu personalitate juridic, nfiinat n subordinea consiliului judeean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureti, care a preluat funciile Serviciului public de asisten social de la nivelul judeului sau sectorului municipiului Bucureti. Procedura administrativ se refer la copilul care ar putea fi adoptat i la persoanele sau familiile care doresc s adopte. Pot fi adoptai copiii aflai n evidenele Direciei generale de asisten social i protecie a copilului i pentru care s-a elaborat un plan individualizat de protecie avnd ca finalitate adopia. Acest plan reprezint documentul prin care se realizeaz planificarea serviciilor, prestaiilor i
11

Legea nr.274/2004, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005 reglementeaza infiintarea,organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii. 12 A se vedea in extenso atributiile Oficiului Roman pentru Adoptii in cadrul art.6 din Legea nr.274/2004, care le reglementeaza in mod expres.

11

msurilor de protecie special a copilului, pe baza evalurii psihosociale a acestuia i a familiei sale, n scopul integrrii copilului, care a fost separat de familia sa, ntr -un mediu familial stabil, n cel mai scurt timp posibil. n baza acestui plan, direcia de la domiciliul copilului va efectua demersuri pentru reintegrarea copilului n familie sau pentru plasamentul lui n familia extins (format din prini, copil i rude fireti ale acestuia pn la gradul IV inclusiv) sau substitutiv (format din alte persoane dect cele din familia extins care asigur creterea i ngrijirea copilului n condiiile legii). Numai in cazul n care aceste demersuri au euat, se poate stabili ca finalitate a planului individualizat de protecie adopia intern. Persoanele care doresc s adopte trebuie s obin un atestat eliberat de direcia n a crei raz domiciliaz. Pentru aceasta, ei trebuie depun o cerere de evaluare asupra creia direcia trebuie s se pronune n termen de 120 de zile. Evaluarea13 se refer la garaniile morale i condiiile materiale ale adoptatorului i trebuie s aib n vedere personalitatea, starea sntii i situaia economic a adoptatorului sau a familiei adoptatoare, condiiile de locuit, viaa familial, aptitudinea de educare a unui copil, motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare dorete s adopte, motivele pentru care, n cazul n care numai unul dintre cei doi soi solicit adopia unui copil, cellalt so nu se asociaz la cerere, impedimente de orice natur relevante. Dac evaluarea este favorabil, direcia va elibera atestatul de persoan sau familie apt s adopte, valabil timp de un an. n situaia n care evaluarea este nefavorabil, adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul s introduca o contestatie n termen de 5 zile lucratoare de la data comunicrii raportului nefavorabil. Directia va trimite in termen de 5 zile contestatia Oficiului, care va trebui sa o solutioneze in 30 de zile. Obinerea atestatului de adoptator nu este necesar n cazul adopiei unei persoane majore de ctre cel care a crescut-o sau n cazul adopiei copilului de ctre soul printelui firesc sau adoptiv. In perioada evaluarii, directia este obligata sa asigure consiliere persoanelor care doresc sa adopte, in vederea asumarii rolului de parinte.

13

Evaluarea adoptatorului(familiei adoptatoare)presupune urmatoarele etape:evaluarea sociala, efectuata de asistentul social responsabil de caz, evaluarea psihologica, indeplinita de psihologul membru al echipei de evaluare si pregatirea in vederea indeplinirii rolului de parinte in cunostinta de cauza,efectuata de compartimentul de specialitate sau, dupa caz, de organismul privat autorizat.

12

B) Procedura n faa instanei de judecat Procedura n faa instanei judectoreti se desfoar pe parcursul a trei etape: 1. Deschiderea procedurii adopiei interne Se realizeaz dac planul individualizat de protecie stabilete ca finalitate adopia i prinii fireti sau tutorele i exprim consimmntul n acest sens. Cererea de deschidere a procedurii adopiei interne se adreseaza instanei de ctre direcia n a crei raz teritorial domiciliaz copilul, n termen de 30 de zile de la finalizarea demersurilor euate privind reintegrarea copilului n familie. Instana se pronun asupra cererii printr -o hotrre atacabil doar cu recurs. Ca urmare a hotrrii instanei, drepturile i obligaiile prinilor fireti sau exercitate de alte persoane se suspend i sunt preluate de consiliul judeean sau cel local al municipiului Bucureti n a crui raz teritorial domiciliaz copilul. Dac n termen de 2 ani direcia nu a identificat o persoan sau familie corespunztoare pentru copil i nu a iniiat procedurile pentru realizarea adopiei interne, efectele hotrrii nceteaz de drept. n acest caz, direcia va fi obligat s revizuiasc planul individualizat de protecie a copilului i s solicite instanei meninerea, schimbarea sau ncetarea msurii de protecie ori ncuviinarea unei noi proceduri de deschidere a adopiei. Hotararea judecatoresca de deschidere a procedurii de adoptie poate fi supusa revizuirii in cazul in care, dupa ramanerea irevocabila a acestei hotarari, a disparut cauza care a determinat imposibilitatea exprimarii consimtamantului la adoptie de catre unul dintre parintii firesti. Aceast etap prealabil adopiei nu trebuie ndeplinit dac persoana major este adoptat de adoptatorul sau familia care a crescut-o n timpul minoritii sau dac adoptatorul este soul printelui firesc sau adoptiv. 2.Potrivirea dintre copil si persoana (familia) adoptatoare Aceasta etapa este premergatoare celei de incredinare n vederea adopiei, avand drept scop identificarea celei mai potrivite persoane (familii), dintre cele care au primit atestatul de persoana (familie)apta da adopte. Potrivirea va avea in vedere in mod prioritar o ruda sau o alta persoana impreuna cu care copilul a impartasit o viata de familie de cel putin 6 luni. Articolul 36 alin. (3) din Legea nr.273/2004 stabileste doua subdiviziuni ale acestei etape: cea teoretica si cea practica. In ceea ce priveste potrivirea teoretica, Oficiul Roman pentru Adoptii va face o selectie a persoanelor(familiilor) care corespund in cea mai mare parte necesitatilor copiilor, din Registrul National pentru Adoptii, lista intocmita urmand a fi trimisa directiei de la domiciliul copilului. La randul ei, directia va alege persoana (familia) pe care o va considera cea mai potrivita pentru viitorul adoptat, iar compartimentul de adoptii si postadoptii din cadrul directiei elaboreaza un raport de potrivire , urmand ca in maximum 5 zile sa sesizeze instanta de judecata in vederea solutionarii cererii de incredintare a copilului in vederea adoptiei. Apreciem ca in aceasta etapa se realizeaza potrivirea practica dintre copil si persoana (familia) adoptatoare, deoarece legea nu face referire la aceasta modalitate de potrivire. 3.ncredinarea n vederea adopiei Direcia este obligat s analizeze posibilitatea ncredinrii copilului n vederea adopiei unei rude din familia extins, asistentului maternal sau altei persoane sau familii la care se afl copilul n plasament, iar, dac o astfel de opiune nu exist, va realiza o selecie a persoanelor aflate n evidena oficiului, n funcie de interesul superior al copilului, de informaiile din atestatul adoptatorului i de evoluia copilului, urmrindu-se o compatibilitate ntre adoptat i adoptator.

13

Direcia sesizeaz instana n vederea ncredinrii copilului pentru o adopie ulterioar. Articolul 40 din lege prevede c instana de judecat de la domiciliul copilului va dispune incredinarea copilului persoanei (familiei) stabilita de directie, pentru o perioada de 90 de zile, necesara instanei de judecat pentru a constata realizarea unor posibile raporturi de familie intre viitorul adoptat si viitorul adoptator(familie adoptatoare), in ipoteza ncuviintarii adopiei. Ca urmare a lurii acestei msuri, domiciliul copilului se va afla la persoana sau familia la care a fost ncredinat, iar dreptul de a reprezenta sau de a asista copilul la ncheierea actelor juridice i de a administra bunurile acestuia se exercit de consiliul judeean sau de primarul sectorului municipiului Bucuresti n a cror raz teritorial domiciliaz persoana la care a fost ncredinat copilul. Ca o excepie, dreptul de administrare poate fi delegat ctre persoana sau familia creia i s -a ncredinat copilul. Direcia de la domiciliul adoptatorului urmrete evoluia copilului, ntocmete rapoarte bilunare, iar lasfarsitul perioade de 90 de zile intocmeste un raport final pe care l comunic instanei competente sa incuviinteze adoptia, cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului la care directia a fost citata pentru solutionarea cauzei referitoare la incuviintarea adoptiei. De asemenea, persoana (familia adoptatoare) va primi o informare privind propunerile si concluziile din rapoartele bilunare si raportul final. Raportul final poate propune incuviintarea adoptiei, situatie in care i ncredinarea va fi prelungita pana la ramanerea irevocabila a hotararii de incredintare, sau poate fi nefavorabil incuviintarii adoptiei (daca se constata neadaptarea dintre copil si viitorul adoptator/familie adoptatoare sau orice alte motive care ar impiedica finalizarea procedurii adoptiei), ipoteza in care directia va sesiza instanta de judecata pentru a se dispune revocarea masurii incredintarii, urmand a fi reluata etapa identificarii altor persoane in vederea adoptiei. Etapa incredinarii copilului n vederea adopiei va fi eliminata in urmatoarele situatii: - viitorul adoptat este major; - viitorul adoptator este soul printelui firesc sau adoptiv; - a fost deschisa procedura adoptiei interne si copilul adoptat a fost plasat la adoptator sau familia adoptatoare cel putin 2 ani; - copilul urmeaza a fi adoptat de tutorele sau, iar tutela a fost instituita de cel putin 2 ani. 2. ncuviinarea adopiei Cererea de ncuviinare a adopiei se introduce de adoptator, n cazul adoptrii unui major sau a copilului celuilalt so, sau de adoptator ori de direcia de la domiciliul acestuia n celelalte cazuri. La cerere trebuie anexate urmtoarele acte: certificatul de natere al copilului n copie legalizat, certificatul medical privind starea de sntat e a copilului, atestatul valabil al adoptatorului sau al familiei adoptatoare, hotrrea judectoreasc irevocabil de ncredinare n vederea adopiei, certificatul de natere i de cstorie ale adoptatorului sau cele ale familiei adoptatoare n copie legalizat, cazierul judiciar al adoptatorului sau cele ale familiei adoptatoare, certificatul medical privind starea de sntate a adoptatorului, hotararea judecatoreasca irevocabila de deschidere a procedurii adoptiei interne,documente doveditoare ale exprimrii consimmntului prinilor fireti, dac nu s-a pronunat o hotrre de ncuviinare a deschiderii procedurii adopiei interne a copilului,etc. Conform art. 49 alin.(3) din lege, direcia de la domiciliul adoptatorului trebuie s depun rapoartele finale referitoare la evoluia relaiilor dintre copil i adoptatori n perioada de ncredinare. La proces se citeaz prinii fireti sau tutorele, direcia de la domicilul copilului i cea care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne, adoptatorul sau familia adoptatoare i copilul n vrst de 10 ani. Instanta poate solicita din nou comsimtamantul la adoptie al parintilor firesti, daca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au aparut elemente noi, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial.In aceasta etapa, direcia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne are obligatia sa incunostiinteze instanta despre existenta oricaror elemente noi referitoare la situatia parintelui firesc ori a familiei extinse, care ar putea

14

determina modificarea finalitatii planului individualizat de protectie.

Parintii firesti vor fi invitati in camera de consiliu, fara a li se indica date referitoare la dosar sau alte date care ar permite divulgarea identitatii sau alte informatii privind familia adoptatoare. La aceeasi data instanta poate invita directia de la domiciliul copilului, directia de la domiciliul adoptatorului sau a familiei adoptatoare.

Daca parintii se prezinta personal in fata instantei si refuza sa isi exprime consimtamantul la adoptie, iar acest refuz nu este considerat abuziv, instanta va suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. Declaratia ambilor parinti firesti impreuna cu incheierea de suspendare va fi trimisa directiei competente, care va formula cerere de revizuire a hotararii de deschidere a procedurii adoptiei. Opinia copilului privind incuviintarea adoptiei este ascultat de instan, este luata in considerare in functie de varsta si de gradul sau de maturitate, dar nu este obligatorie pentru instanta, aceasta putnd lua o hotrre diferit, cu obligaia de a o motiva. Pentru copilul cu varsta sub 10 ani, ascultarea acestuia este facultativa..Judecarea cererii de incuviintare a adoptiei se face in camera de consiliu, de catre complete specializate, cu participarea obligatorie a procurorului, conform art. 76 alin.(1) din lege .Cererea se soluioneaz cu celeritate i se pot administra orice mijloace de prob, mai ales rapoartele direciei de specialitate. Competenta teritoriala apartine tribunalului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul copilului, iar in cazul in care nu se poate stabili instanta competenta dupa domiciliul adoptatului, va fi competent Tribunalul Bucuresti.

Numai in cazul in care, pe baza probelor administrate, instanta ajunge la concluzia ca adopia este n interesul superior al copilului, va admite cererea. Dupa 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti, directia are obligatia de a-i instiinta in scris pe parintii firesti cu privire la admiterea cererii.Hotrrea instanei nu este supus apelului, iar exercitarea recursului suspend executarea, potrivit art. 74 alin. 5 din lege.

In perioada postadoptie directia va continua, prin serviciul postadoptie (compartimentul postadoptie) sa monitorizeze evolutia copilului si a relatiei lui cu parintii adoptatori, intocmind in acest sens un raport trimestrial, supus avizarii sefului ierarhic superior si transmis ulterior familiei adoptatoare si managerului de caz.

La sfarsitul perioadei de monitorizare a adoptiei incheiate, de cel putin 2 ani de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de incuviintare a adoptiei, responsabilul de caz va intocmi un referat pentru inchiderea cazului, supus avizarii sefului serviciului de adoptie si apoi transmis managerului de caz, care a elaborat planul individualizat de protectie a copilului.

Perioada de urmarire a adoptiei incheiate ia sfarsit prin elaborarea de catre directie a unui raport final de inchidere a cazului, care va fi inaintat Oficiului Roman pentru Adoptii.

15

Bibliografie: 1. Bacaci Al., Dumitrache V., Hageanu C., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil , Editia 7 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012; 2. Florian E., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil, Editia 4 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2011; 3. Codul civil(Legea nr.287/2009); 4. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopiei, republicata. ntrebri de evaluare: 1. Care sunt condiiile de fond la adopie? 2. Ce persoane trebuie s-i exprime consimmntul la adopie? 3. Este necesar consimmntul soului adoptatorului? 4. Persoanele deczute din drepturile printeti pstreaz sau nu dreptul de a consimi la adopia copilului lor? 5. n ce situaii instana poate ncuviina adopia fr consimmntul prinilor fireti? 6. De la ce vrst copilul adoptat i poate exprima consimmntul la adopie? 7. Ce diferen de vrst trebuie s existe ntre adoptat i adoptator pentru ca instana s poat ncuviina adopia? 8. n ce situaii se poate adopta o persoan major? 9. Care sunt impedimentele la adopie? 10. Un frate poate s l adopte pe cellalt frate? 11. Un so poate s l adopte pe cellalt so? 12. Se pot adopta doi soi? 13. Doi soi pot adopta o persoan? 14. Care sunt etapele procedurii adopiei? 15. Prezentai procedura administrativ a adopiei. 16. Prezentai procedura adopiei n faa instanei de judecat. 17. Care este organul administrativ competent la nivel naional n materia adopiei? 18. Care este organul administrativ competent pe plan local n materia adopiei? 19. Ce este planul individualizat de protecie a copilului? 20. Cum se poate obine atestatul de persoan apt s adopte? 21. Ce instan este competent s judece cererea de ncuviinare a adopiei? 22. Care sunt etapele procedurii adopiei n faa instanei de judecat? 23. Cine introduce n instan cererea de deschidere a procedurii adopiei interne? 24. Pentru ct timp dispune instana msura ncredinrii n vederea adopiei? 25. Cine introduce n instan cererea de ncuviinare a adopiei? 26. Ce acte trebuie anexate la aceast cerere? 27. Cererea de ncuviinare a adopiei se judec de ctre instan n public sau n camera de consiliu? 28. Care sunt persoanele citate n acest proces?

EFECTELE ADOPIEI

16

SECIUNEA IV

Efectele adoptiei sunt reglementate in Codul civil, Capitlul III, Sectiunea a 3-a si in Legea nr.273/2004, Capitolul V, art. 66-70. Ptrivit Codului civil, adoptia produce efecte de la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei. Hotrrea definitiv de ncuviinare a adopiei produce urmtoarele efecte: 1. ntocmirea unui nou act de natere pentru adoptat, n care se vor trece ca prini fireti adoptatorii. Serviciul de stare civil va pstra vechiul act de natere, dar se va meniona pe acesta faptul ntocmirii altuia nou. 2. stabilirea filiaiei ntre adoptator(familia adoptatoare) i adoptat i a rudeniei ntre adoptat i rudele adoptatorului (familiei adoptatoare). Legturile de rudenie fireasc ale adoptatului i descendenilor si cu prinii si fireti i rudele lor nceteaz. Doar n ce privete rudenia fireasc se pastreaza impedimentul la cstorie, atat intre adoptat si descendentii lui, pe de o parte, si rudele sale firesti, pe de alta parte , cat si intre adoptat si descendentii lui, pe de o parte si persoanele cu care a devenit ruda prin adoptie, pe de alta parte. 3. drepturile i obligaiile printeti ale prinilor fireti se transfer la adoptator. Dac adoptatorul este soul printelui firesc al adoptatului, acestea vor fi exercitate mpreun. n acest caz, legturile de rudenie i filiaie nceteaz doar fa de unul dintre prinii fireti. La randul sau, adoptatul are fata de adoptator drepturile si indatoririle pe care le are orice persoana fata de parintii sai firesti. n ipoteza decderii din drepturile printeti a unuia dintre soii adoptatori, cellalt va exercita drepturile printeti, dar dac aceast sanciune este aplicat ambilor, instana de tutela , avand in vedere interesul superior al copilului, poate s instituie tutela sau o alta masura de protectie prevazuta de lege. Ascultarea copilului este obligatorie. Desi informatiile referitoare la adoptie sunt confidentiale, legea stabileste pentru adoptatori o obligatie speciala, aceea de a-l informa pe copil ca a fost adoptat, gradual, incepand de la varste cat mai mici.14 4. numele adoptatului va fi numele de familie al adoptatorului, potrivit art. 473 alin. (1), iar dac adopia se face de ctre doi soi ori de catre sotul care adopta co pilul celuilalt sot, iar sotii au nume comun, acesta va fi numele copilului adoptat. Daca sotii nu au un nume de familie comun, vor avea obligatia de a incunostiinta instanta de judecata care incuviinteaza adoptia cu privire la numele pe care copilul urmeaza sa-l poarte.n cazul nenelegerii dintre soi, va hotr instana de judecat. Pentru motive temeinice, instana, la cererea adoptatorului (familiei adoptatoare) si cu consimtamantul copilului care a implinit 10 ani, poate ncuviina i schimbarea p renumelui copilului adoptat. Daca adoptatul este o peroana casatorita si poarta un nume comun cu celalalt sot, adoptatul poate lua numele adoptatorului, cu consimtamantul celuilalt sot, dat in fata instantei care incuviinteaza adoptia. 5. domiciliul adoptatului se afl la parintii adoptatori sau la acela dintre ei la care locuieste, daca parintii adoptatori au domicilii separate. In caz de nenelegere, va hotr instana de judecat. 6. obligaia legal de ntreinere se nate ntre adoptator i rudele sale i adoptat i descendenii si. 7. dreptul la motenire se nate ntre adoptator i rudele sale i adoptat i descendenii si.
14

Pentru detalii privind informatiile referitoare la adoptie, a se vedea Capitolul V Efectele adoptiei din Legea nr. 273/2004 (art. 66-70).

17

SECIUNEA IV

ntre adoptat i prinii si fireti i rudele lor nu mai exist vocaie succesoral. 7. dac un minor strin sau fr cetenie este adoptat de un cetean romn , de doi soi cetateni romni sau daca cel putin unul dintre soti este cetatean roman, el va dobndi cetenia romn.Adoptatul cu varsta de peste 18 ani nu este supus acestei reguli. Dac un minor cetean romn este adoptat de un cetean strin va pierde cetenia romn, cnd adoptatorul solicit expres aceasta i cnd legea strin prevede c el dobndete cetenie strin. Daca adoptia se desfiinteaza prin nulitate sau anulare, se apreciaza ca minorul adoptat nu a pierdut niciodata cetatenia romana, daca are domiciliul in Romania sau se intoarce pentru a-si stabili domiciliul in Romania. De acelasi tratament beneficiaza si copilul major, in cazul desfacerii adoptiei. In cazul copilului minor cetatean strain sau fara cetatenie si care a devenit cetatean roman prin adoptie, iar aceasta este nula sau anulabila, se apreciaza ca acesta nu a fost niciodata cetatean roman, daca are domiciliul in strainatate sau paraseste Romania. Bibliografie: 1. Bacaci Al., Dumitrache V., Hageanu C., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil , Editia 7 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012; 2. Florian E., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil, Editia 4 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2011; 3. Codul civil(Legea nr.287/2009); 4. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopiei, republicata.

ntrebare de evaluare: 1. Ce efecte are adopia? SECTIUNEA IV INCETAREA ADOPIEI Adopia nceteaz prin desfacere sau desfiinare. Incetarea adoptiei este reglementata in cadrul Codului civil , Capitolul III Adoptia, Sectiunea a 4-a Incetarea adoptiei, art. 475-482, precum si in cadrul Legii nr.273/2004, Capitolul VI - Incetarea adoptiei, art. 71-73, referitoare la aspectele procedurale ale incetarii adoptiei. 4.1. Desfiinarea adopiei Nulitatea actului juridic al adopiei, ca act de dreptul familiei, sau nulitatea hotrrii judectoreti de ncuviinare a adopiei duce la desfiinarea acesteia. Cauzele de nulitate trebuie s fie anterioare sau concomitente hotrrii judectoreti de ncuviinare a adopiei. n ce privete nulitatea absolut a adopiei, actiunea in constatarea nulitatii adoptiei poate fi invocat de orice persoan interesat (ex.: participanii la adopie, procurorul, instana judectoreasc). Nulitatea relativ a adopiei poate fi invocat de ctre orice persoana chemata sa consimta la incheierea ei si al crei consimmntul a fost viciat prin eroare asupra identitatii

18

SECIUNEA IV

adoptatului , dol sau violenta. Aciunea n declararea nulitii relative se prescrie n termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a dolului ori de la data incetarii violentei, dar nu mai tarziu de 2 ani de la incheierea adoptiei. Totui, instana poate respinge cererea privind nulitatea, dac meninerea adopiei este n interesul adoptatului, conform art. 481din Codul civil. Persoana adoptata trebuie intotdeauna sa fie ascultata de instanta de judecata. Articolul 480 din Codul civil prevede c este nul absolut adopia fictiva, precum si cea incheiata cu dac a fost ncheiat n alt scop dect cel a l ocrotirii interesului superior al copilului sau cu nclcarea condiiilor de form si de fond , daca, in acest din urma caz legea nu o sanctioneza cu nulitatea relativa. Adoptia este fictiva daca a fost incheiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului. Atat nulitatea absoluta cat si nulitatea relativa a adoptiei pot fi acoperite . Anterior intrarii in vigoare a actualului Cod civil, s-a apreciat ca sunt sanctionate cu nulitatea adoptiei urmatoarele situatii : 1. lipsa consimmntului uneia dintre persoanele chemate de lege s consimt la adopie (prinii fireti, adoptatorul, adoptatul n vrst de 10 ani - nulitatea absolut; soul persoanei care adopt sau tutorele - nulitate relativ); 3. adopia multipl cu privire la aceeai persoan, fie concomitent, fie succesiv, cu excepia cazului cnd adopia este incheiat de ctre doi soi (nulitate absolut); 4. adopia unei persoane majore care nu a fost crescut n timpul minoritii de adoptator (nulitate absolut); 5. lipsa condiiilor cerute de lege n persoana adoptatorului, adic , o capacitate de exerciiu deplin i diferena de 18 ani, respectiv 16 ani, ntre el i adoptat (nulitate absolut); 6. rudenia n linie dreapt i colateral, adic adopia ntre prinii fireti i copii lor i adopia ntre frai (nulitate absolut); 7. adopia ntre soi (nulitate absolut); 8. adopia a doi soi sau foti soi (nulitate absolut); 9. nclcarea scopului adopiei (nulitate absolut), ca de exemplu, adopia ncheiat pentru a obine avantaje materiale i a eluda dispoziiile legale privind dreptul la motenire; 10. viciile de consimmnt (nulitatea relativ), ca de exemplu, eroarea asupra identitii fizice a adoptatului sau asupra naturii juridice a actului (crezndu-se c s-a ncheiat un contract de ntreinere). Procedura: Aciunea n constatarea nulitii absolute a adopiei i aciunea n pronunarea nulitii relative a adopiei sunt de competena tribunalului. Sunt citai adoptatorul (familia adoptatoare), adoptatul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, direcia n a crei raz teritorial se afl domiciliul adoptatului si Oficiul Romn pentru Adopii. Hotrrile judectoreti rmase irevocabile se comunic oficiului de ctre direcie pentru efectuarea meniunilor cuvenite n Registrul naional pentru adopii. Efectele: Nulitatea are efecte retroactive, astfel nct se consider c rudenia civil nu a existat niciodat, ca i vocaia succesoral. Ocrotirea printeasc este redobandit de prinii fireti, ns instana poate decide instituirea tutelei sau a unei alte msuri de protecie a copilului. Actele juridice patrimoniale ncheiate cu terii n cursul adopiei rmn valabile. Fostul adoptat revine la numele anterior ncheierii adopiei, dar numai pentru viitor. Domiciliul adoptatului nu va mai fi la adoptator, iar obligaia de ntreinere ntre acetia nceteaz pentru viito r. Impedimentele la

19

cstorie rezultate din adopie dispar. Ceteanul romn cu vrsta sub 18 ani, adoptat de unul SECIUNEA IV strin, se consider c nu a pierdut niciodat cetenia romn. Ceteanul strin adoptat de unul romn, dac are vrsta sub 18 ani i domiciliaz n strintate, este considerat c nu a fost niciodat cetean romn. n schimb, dac a mplinit 18 ani sau are domiciliul n Romnia, pstreaz cetenia romn. 4.2. Desfacerea adopiei Potrivit Codului civil, desfacerea adoptiei se realizeaza de drept , la cererea adoptatorului sau a adoptatului. De drept, adoptia se desface prin decesul adoptatorului sau al prinilor adoptatori, caz in care adoptia se considera desfacuta la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de ncuviinare a noii adopii. De asemenea, adoptia poate fi desfacuta in cazul in care fata de adoptat este necesara luarea unei alte masuri de protectie, daca desfacerea adoptiei este in interesul superior al copilului, caz in care adoptia se considera desfacuta la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se dispune masura de protectie. Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului (familiei adoptatoare), daca a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor sau daca adoptatul s-a facut vinovat fata de adoptatori de fapte penale pedepsitomovata de mostenitorie cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2 ani. Actiunea va fi promovata de mostenitori, in cazul in care, ca urmare a acestor fapte adoptatorul a decedat. Actiunea in desfacerea adoptiei va putea fi promovata de adoptator numai dupa ce adoptatul a dobandit capacitate deplina de exercitiu, chiar daca faptele au fost savarsite anterior acestui moment. Daca adoptatorul s-a facut vinovat fata de adoptat de faptele descrise mai sus, adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatului. Ca urmare a incetarii adoptiei se vor produce urmatoarele efecte : - parintii firesti redobandesc drepturile si indatoririle parintesti, cu exceptia cazului in care instanta apreciaza ca este in interesul superior al copilului instituirea unei tutele sau a unei alte masuri de protectie a copilului; - adoptatul redobandeste numele de familie si , eventual, prenumele avut anterior incuviintariii adoptiei ,insa, pentru motive temeinice , instanta poate incuviinta ca fostul adoptat

20

sa poarte pe mai departe numele dobandit prin adoptie. SECIUNEA IV Bibliografie: 1.Bacaci Al., Dumitrache V., Hageanu C., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil , Editia 7 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012; 1. Florian E., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil, Editia 4 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2011; 2. Codul civil(Legea nr.287/2009); 3. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopiei, republicata.

ntrebri de evaluare: 1. In ce cazuri poate interveni nulitatea adopiei ? 2. Ce efecte are nulitatea adopiei? 3. n ce situaii are loc desfacerea adopiei, conform noii reglementri?

SECTIUNEA ADOPIA INTERNATIONALA

Adoptia este internationala in ipoteza in care adoptatul si adoptatorul(familia adoptatoare) au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul unor state diferite. Adoptia internationala este reglementata in cadrul Capitolului IV al Legii nr. 273/2004 Procedura adoptiei internationale, art. 52 65, prevederi care se completeaza cu reglementarile de drept international privat referitoare la adoptia internationala din cadrul Codului civil : Cartea a VII-a Dispozitii de drept international privat, Titlul II Conflicte de legi, Capitolul II Familia, Sectiunea a 2-a Filiatia, Paragraful 3 Adoptia, art. 2607- 2610. n practic se disting dou situaii: 1. adoptia unui copil cu resedinta obisnuita n Romnia de ctre o persoan sau familie cu cu resedinta obisnuita n strintate; 2. adoptia unui copil cu resedinta obisnuita in strainatate de catre o persoana(familie) cu resedinta obisnuita in Romania . In ceea ce priveste determinarea legii aplicabile conditiilor de fond, art. 2607 alin. (1) din Codul civil prevede : Conditiile de fond cerute pentru incheierea adoptiei sunt stabilite de legea nationala a adoptatorului si a celui ce urmeaza sa fie adoptat. Acestia trebuie sa indeplineasca si conditiile care sunt obligatorii, pentru ambii, stabilite de catre fiecare dintre

21

cele doua legi nationale aratate. Potrivit art. 2607 alin. (2), conditiile de fond cerute sotilor care adopta impreuna sunt cele stabilite de legea care carmuieste efectele generale ale casatoriei lor. Aceeasi lege se aplica si daca unul dintre soti adopta copilul celuilalt. Adoptia unui copil cu resedinta obisnuita n Romnia de ctre o persoan sau familie cu resedinta obisnuita n strintate poate fi incuviintata numai pentru copiii aflati in evidenta Oficiului si presupune parcurgerea unei proceduri pentru aplicarea careia trebuie ndeplinite condiiile generale de fond i de form in materia adoptiei, precum i condiii speciale. n ce privete condiiile de fond, pe lng conditiile generale se cere ndeplinirea urmatoarelor conditii speciale: - adoptatorul sau unul dintre soii din familia adoptatoare care domiciliaz n strintate este ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv cu copilul; - adoptatorul sau unul dintre soii din familia adoptatoare care domiciliaz n strintate este cetatean roman, adoptie permisa numai pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adoptiei interne si nu s-a putut identifica un adoptator (familie adoptatoare) cu resedinta obisnuita in Romania sau o ruda pana la gradul al IV-lea a copilului in strainatate, in termen de 2 ani de la ramanerea irevocabila a hotararii de admitere a cererii de deschidere procedurii adoptiei interne; adoptatorul este sotul parintelui firesc al copilului a carui adoptie se solicita. Adoptatorul dovedete ndeplinirea acestor condiii printr-un atestat eliberat de organul competent din statul primitor, dupa care cererea sa este preluat de Oficiul Romn pentru adopii. Conditiile de forma referioare la adoptia internationala sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia aceasta se incheie(art. 2609 din Codul civil). In ceea ce priveste condiiile de form ale adoptiei unui copil cu resedinta obisnuita n Romnia de ctre o persoan sau familie cu cu resedinta obisnuita n strintate , art. 56 din lege prevede c cererea de incuviintare a adopiei se primeste de catre Oficiu prin intermediul autoritatii centrale competente din statul respectiv sau prin intermediul organizatiilor sale acreditate(in cazul statelor membre ale Conventiei de la Haga) ori prin intermediul autoritatii desemnate cu atributii in domeniul adoptiei internationale sau al organizatiilor acreditate in acest sens din statul de primire(in cazul statelor care nu sunt membre ale Conventiei de la Haga). Cererea transmisa Oficiului va trebui insotita de un raport intocmit de autoritatile competente din statul primitor privind identitatea adoptatorilor, capacitatea i aptitudinea de a adopta, situaia personal, familial, material i medical, mediul lor social, motivele adoptrii unui copi l romn, precum si cu privire la copiii pe care ar putea sa-i primeasca spre adoptie, certificatele de natere i de cstorie i actele de identitate ale persoanelor care doresc s adopte, n copie legalizat i traduse legalizat n limba romn, cazierele judiciare, raportul medical intocmit separat pentru fiecare adoptatorsi, dupa caz, raportul medical privind bolile psihice ale sotului care nu se asociaza la adoptie, actul din care rezult c exist garania c adoptatul are posibilitatea de a intra i locui permanent n statul primitor , precum si ca adoptatul are fata de adoptator si rudele acestuia acceasi situatie legala ca si aceea a unui copil biologic al adoptatorului. Cererea adoptatorului (familei adoptatoare) va fi luata in evidenta de catre Oficiu numai daca autoritatea centrala competenta din statul primitor sau organizatiile sale acreditate si autorizate in conditiile legii atesta ca adoptatorul (familia adoptatoare) indeplineste conditiile de eligibilitate si este apt sa adopte in conformitate cu legislatia aplicabila in statul primitor; adoptatorul (familia adoptatoare) a beneficiat de consilierea necesara in vederea adoptiei in statul primitor; este asigurata urmarirea evolutiei copilului postadoptie pentru o perioada de minimum 2 ani; sunt

22

asigurate servicii postadoptie pentru copil si familia lui in statul primitor. Selectia si potrivirea copilului cu adoptatorul (familia adoptatoare) cu resedinta obisnuita in strainatate de realizeaza de catre Oficiu, persoana sau familia selectata avand obligatia de a se deplasa in Romania si de a locui efectiv o perioada de cel putin 30 de zile consecutive pe teritoriul statului nostru , in scopul relationarii cu copilul. La sfarsitul termenului de 30 de zile, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului va intocmi si transmite Oficiului un raport privind relationarea dintre copil si persoana (familia) selectata. Oficiul va notifica selectarea adoptatorului(familiei adoptatoare) autoritatilor centrale competente sau organizatiilor acreditate din statul primitor si va solicita de la acestea sa i se comunice acordul adoptatorului (familiei adoptatoare) in ceea ce priveste selectia realizata si acordul privind continuarea procedurii de adoptie. Dupa finalizarea demersurilor administrative prealabile, Oficiul va transmite cererea de incuviintare a adoptiei instantei judecatoresti.Procedura judiciar este aceeai ca i n cazul adopiei naionale, cu deosebirea c este citat i Oficiul. In cazul adoptiei internationale a unui copil cu resedinta obisnuita n strintate de ctre o persoan sau familie cu resedinta obisnuita n Romnia, cererile de adoptie ale solicitantilor se transmit autoritatilor straine competente numai prin intermediul Oficiului. Potrivit art.2608 din Codul civil, efectele adoptiei, precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt guvernate de legea nationala a adoptatorului, iar in cazul in care ambii soti sunt adoptatori, se aplica legea care guverneaza efectele generale ale casatoriei. Aceeasi lege carmuieste si desfacerea adoptiei. Astfel, efectele adopiei internaionale a unui copil cu resedinta obisnuita in strainatate de catre o persoana(familie) cu resedinta obisnuita in Romania sunt aceleai ca i n cazul adopiei naionale n privina numelui, domiciliului adoptatului, obligaiei de ntreinere, vocaiei succesorale i ceteniei adoptatului. Efectele anulrii ei asupra ceteniei adoptatului sunt prevzute de Legea ceteniei nr. 21/1991. n baza hotrarii judectoreti irevocabile de ncuviinare a adopiei internaionale a unui copil cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana(familie) cu resedinta obisnuita in strainatate, Oficiul elibereaz la cererea adoptatorului (familiei adoptatoare), in termen de 5 zile, un certificat care atest c adopia este conform normelor Conveniei de la Haga, conform art. 64 din lege. Adoptatul se va deplasa n stintate dup rmnerea irevocabil a hotrrii i numai nsoit de adoptator(familia adoptatoare), in conditii de siguranta corespunzatoare nevoilor adoptatului, potrivit art. 65 din lege.

23

Oficiul va urmri evoluia adopiei timp de 2 ani prin autoritatea centrala c ompetenta sau prin organizatia autorizata sau acreditata din statul primitor care trimit rapoarte trimestriale n acest sens.

In cazul adoptiei internationale a unui copil cu resedinta obisnuita in strainatate de catre o persoana(familie) cu resedinta obisnuita in Romania, directia in a carei raza locuiesc adoptatorii este competenta a realiza monitorizarea postadoptie, pe o perioada care poate fi mai mare de 2 ani, daca legea statului de provenienta a copilului o solicita, prin rapoarte care vor fi inaintate Oficiului Roman pentru Adoptii.

In ceea ce priveste legea aplicabila nulitatii adoptiei internationale, potrivit art. 2610 din Codul civil, nulitatea adoptiei este supusa, pentru conditiile de fond, legilor aplicabile conditiilor de fond, iar pentru nerespectarea conditiilor de forma , legii aplicabile formei adoptiei.

Bibliografie: 1. Bacaci Al., Dumitrache V., Hageanu C., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil , Editia 7 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012; 2. Florian E., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil, Editia 4 , Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2011; 3. Codul civil(Legea nr.287/2009); 4. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopiei, republicata. ntrebri de evaluare: 1. Criteriul pentru determinarea adopiei internaionale este cetenia strin a adoptatorului sau resedinta obisnuita a acestuia ntr-o ar strin? 2. Ce fel de rud trebuie s fie adoptatorul cu resedinta obisnuita n strintate cu adoptatul romn pentru a se putea ncuviina adopia internaional? 3. Cine elibereaz atestatul de persoan apt s adopte pentru ceteanul cu resedinta obisnuita n strintate? 4. Ce acte trebuie anexate la cererea de adopie formulat de persoana cu resedinta obisnuita l n strintate? 5. Din ce moment poate adoptatul s prseasc Romnia, n cazul adopiei internaionale?

24