INCHEIEREA SI DESFACEREA ADOPTIEI

LEGISLATIE SI DOCTRINA – 2009

Prof. univ. : Maria Harbada Studenta : Dirjoanca Ionela

Disciplina : Dreptul Familiei Profilul : Administratie Pbl.
si starea civila. An : 3, ID .

IASI, 2011
 CONSIDERATII GENERALE

Adoptia este astazi un fenomen social si juridic international prin care se asigura
copilului lipsit de parinti sau lipsit de o ingrijire corespunzatoare din partea acestora,
integrarea intr-o familie, cu un climat de iubire si intelegete, in care acesta sa traiasca fara
probleme.
Notiunea de adopie este folosita in legislatie , in literatura de specialitate si in
practica juridica in mai multe acceptiuni :
1. ea desemneaza institutia adoptiei ca fiind totalitatea normelor juridice referitoare
la in cheierea adoptiei si la efectele acesteia, desfacerea si desfiintarea ei;
2. ea reprezinta actul juridic in sine;
3. notiunea desemneaza raportul juridic al adoptiei.
Legea nr. 273/20041 privind regimul juridic al adoptiei defineste adoptia ca pe o
operatiune juridical prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat ,
precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
Intr-o definitie complexa , adoptia reprezinta “un act juridic sui generic,
esentialmente civil si solemn, in care se regasesc corespunzator elemente ale actului
juridic administrativ si judiciar in temeiul caruia, pe de o parte, inceteaza legatura de
filiatie civila intre adoptat si adoptatori, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si
descendentii acestora, pe de o parte, si rudele adoptatorilor pe de alta parte”.
Natura juridica a adoptiei este determinata fie de actul de vointa al persoanelor
implicate in adoptie , fie hotararea instantei de incuviintare a adoptiei.
Odata cu adoptarea Legii nr. 273/2004, adoptia este considerata un act juridic
complex2 , toate actele, indiferent ca sunt de dreptul familiei, de drept administrativ sau

1
Publicata in M. Of. nr. 557 din 3 iunie 2004
2
I. P. Filipescu, Doptia si protectia copilului aflat in dificultate, Ed. All, Bucuresti, 1998, p. 42-49 si M. I.
Rusu, Dreptul familiei, Ed. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2005, p. 259.

2
de drept procesual civil, sunt la fel de importante pentru realizarea actului juridic al
adoptiei.
Se impune o definitie a adoptiei in contextul noii reglementari : “adoptia este un
act juridic complex, reprezentand totalitatea operatiunilor de natura juridica diferita,
dar private in ansamblul lor, adica adoptia incheiata, care ca atare necesita indeplinira
cerintelor legale si produc anumite efecte juridice”.3
Institutia adoptiei a fost reglementata de Codul civil roman in 1864, de Codul
familiei ( care o numea , in art. 66-85, infiere) , reglementari care au fost modificate de-a
lungul timpului pana in zilele noastre de o serie importanta de acte normative.
Noul Cod civil contine prevederi clare referitoare la adoptie, si anume notiunea
adoptiei, instanta judecatoreasca ce are competenta in judecare a doptiei, incetare
adoptiei, efectele acesteia, adoptia internationala ( art. 45-482).
Cea mai importanta reglementare referitoare la adoptia interna si la cea
internationala este O.U.G. nr. 25/19974 cu privire la adoptie, aprobata cu modificari de
Legea nr. 87/19985 si abrogate in final de Legea nr. 273/2004. Printre alte reglementari
legislative importante referitoare la institutia adoptiei amintim H.G. nr. 502/19976 privind
organizarea si functionarea Comitetului Roman pentru Adoptii, modficata de O.U.G.nr.
192/19997 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului
(ANPDC), de O.U.G.nr. 12/20018 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru
Protectia Copilului si Adoptie. Abrogate de Legea nr. 273/2004 privind infiintarea si
organizarea Oficiului Roman pentru Adoptii (ORA).
De asemenea, foarte importante pentru studiul institutiei adoptiei sunt
urmatoarele reglementari:
 H.G. nr. 96/2000 privind organizarea si funtionarea ANPDC;
 O.U.G. nr.123/20019 privind reorganizarea Comisiei pentru Protectia Copilului;

3
I. P. Filipescu, A. I. Filipescu, op. cit. p.115

4
Publicata in M. Of, nr.120 din 12 iunie 1997.
5
Publicata in M. Of. Nr. 168 din 29 aprilie 1998.
6
Publicata in M. Of. nr. 244 din 18 septembrie 1997.
7
Publicata in M. Of. nr. 599 din 8 decembrie 2001.
8
Publicata in M. Of. nr.63 din 6 februarie 2001.
9
Publicata in M. Of. nr. 643 din 15 octombrie 2001.

3
  H.G. nr. 1624/200310 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale
pentru Protectia Familiei ( ANPF ).
Pentru armonizarea legislatiei interne cu cea internationala a fost adoptat un pachet
legislative format din :
 Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, modificata si completata
de O.U.G. nr. 102/2008 11 si de Legea nr. 49/200912;
 H.G. nr. 1432/200413 , modificata si completata de H.G. nr. 701/2006 si H.G. nr.
136/2007 si de H.G. nr. 1168/2007, stabileste atributiile, organizarea si
functionarea ANPDC;
 H.G. nr. 1434/200414 , modificata de H.G.nr. 1896/2006 privind atributiile si
Regulamentul cadru de organizare si functionare a Directiei generale de asistenta
sociala si protectia copilului.

CONDITIILE DE FOND PENTRU INCUVIINTAREA ADOPTIEI

In ceea ce priveste conditiile de fond ale adoptiei , sunt anumite imprejurari care
duc la incuviintarea adoptiei. Nerespectarea conditiilor de fond atrage dupa sine nulitatea
absoluta a adoptiei.
Un copil devine adoptabil doar in baza hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile de deschidere a procedurii adoptiei interne , emisa de instanta judecatoreasca
competenta.
O.U.G. nr. 102/2008 prevede in art. I pct. 5 posibilitatea introducerii cererii de
revizuire impotriva hotararii irevocabile de deschidere a a procedurii de adoptie, in cazul
in care parintele firesc care s-a aflat in imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul,
revine si se opune adoptiei. In aceasta situatie , cererile de incredintare a copilului in

10
Publicata in M. Of. nr. 57 din 23 ianuarie 2004.
11
Publicata in M. Of. nr. 639 din 5 septembrie 2008.
12
Publicata in M. Of. nr. 190 din 26 martie 2009.
13
Publicata in M. Of. nr. 868 din 23 septembrie 2004.
14
Publicata in M. Of. nr. 869 din 23 septembrie 2004.

4
vederea adoptiei si cea de incuviintare a a doptiei se repun pe rol si se resping.
Adoptabilitatea copilului nu este doar un concept juridic, ci trebuie avuti in vedere factori
de natura psihologica , sociala, medicala inainte de stabilirea deschiderii procedurii
adoptiei interne a unui copil15.
Fiecare copil care are o masura de protectie decisa de Comisia pentru Protectia
Copilului, are intocmit un plan individualizat de protectie care, conform legii, este
reevaluat periodic, actualizat, si dupa caz, revizuit ( Ordinul nr. 45/2004 pentru aprobarea
standardelor minime obligatorii privind procedura adoptiei interne).
Pot fi adoptati, conform art.5 din Legea nr. 273/2004 , copiii minori si majori doar
daca au fost crescuti in timpul minoritatii de adoptator sau familia adoptatoare. Pot fi
adoptati fratii, care pot fi separate doar in cazuri exceptionale si doar daca acest lucru este
in interesul lor.
Orice copil care este temporar sau definitiv lipsit de ocrotirea parintilor sai sau
care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora are drepul la
protectie alternativa. Protectia include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala,
adoptia.
Legea nr. 273/2004 prevede ca adoptia se poate realiza daca parintii consimt la
aceasta masura. Trebuie sa-si exprime consimtamantul la adoptie si parintii care au fost
decazuti din drepturile parintesti sau cei carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii
drepturilor parintesti [art. 12 alin. (1)]. Consimtamantul parintilor la adoptie nu este
necesar daca ambii parinti sunt decedati [ art.12 alin. (3) si (4) ].
Articolul 142 din Codul familiei arata ca cel care nu are discernamant pentru a se
ingriji de interesele sale din cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale, va fi pus sub
interdictie. A ceste persoane pierd capacitatea de exercitiu si, implicit, capacitatea de a-si
mai putea exercita in mod normal drepturile parintesti, dar pot fi obligati la acordarea in
continuare a intretinerii copilului minor. Art. 12 alin. (3) si (4) din Legea 273/2004 se
refera la lipsa necesitatii consimtamantului parintilor firesti in situatia in care acestia sunt
ambii pusi sub interdictie.
In cazul parintilor necunoscuti este vorba despre copiii gasiti si de copiii

15
O. Mihaila, Adoptia , Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010 p. 60.

5
abandonati in spital. Aceste doua situatii sunt reglementate de Legea actelor de stare
civila, Legea nr. 119/1996. In primul caz persoana care gaseste copilul trebuie sa anunte
politia in termen de 24 ore si sa se prezinte cu el la politie.
In al doilea caz, conform Legii 272/2004 , in situatia in care , in urma verificarilor
facute de politie nu este posibila identificarea mamei, DGASPC transmite serviciului
public de asistenta sociala in a caui raza administrativa teritoriala s-a produs nasterea,
dispozitia de plasament in regim de urgenta si raspunsul politiei cu rezultatul verificarilor
( art. 11,5).
Puteau fi declarati abandonati copiii aflati in ingrijirea unei institutii de ocrotire
sau medicale de stat, a unei institutii private de ocrotire, a unei persoane fizice daca
parintii s-au dezinteresat de el pe o perioada mai mare de 6 luni.

CONDITIILE CERUTE DE LEGE LA INCHEIEREA ADOPTIEI

Pentru incheierea valabila a adoptiei se cer a fi indeplinite anumite conditii pe

care doctrina le clasifica dupa mai multe criterii. O clasificare a acestor conditii care
ar putea include toate cerintele importante la incheierea unei adoptii poate fi facuta
tinand cont de persoanele implicate in procesul de adoptie. Astfel vor fi analizate
conditiile care il privesc pe adoptator, pe adoptat, dar si conditiile care se refera la
ambele categorii de persoane16.

1.CONSIMTAMANTUL

Consimtamantul este o conditie de fond esentiala, de validitate si generala a oricarui

act juridic civil si reprezinta exteriorizarea hotararii de a incheia un astfel de act.
Consimtamantul adoptatorilor este foarte important avand in vedere ca ei devin
parintii copilului , cu toate drepturile , dar si cu toate obligatiile ce deriva din aceasta
situatie. Acest consimtamant trebuie sa indeplineasca anumite conditii de valabilitate

16
O. Mihaila, Adoptia, p. 66.

6
prevazute de Codul civil si anume, sa emane de la o persoana cu discernamant, sa fie
exteriorizat, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa nu fie afectat de
vicii ca eroarea, dolul, violenta, leziunea. Consimtamantul adoptatorilor trebuie dat in
fata instantei de judecata, conform art, 18 alin. (1) din Legea nr. 273/2004.
Solicitarea consimtamantului persoanei adoptate reprezinta o conditie de
valabilitate la incheierea adoptiei si consta in acordul copilului care a implinit 10 ani de a
fi adoptat [ art. 11 lit. b)].
In art. 12 al Legii 273/2004 se precizeaza ca si parintii firesti ai copilului trebuie
sa-si dea consimtamantul la adoptie. Consimtamantul patintilor firesti ai copilului ce
urmeaza a fi adoptat poate fi acceptat numai dupa trecerea a 60 de zile de la nasterea
copilului. Termenul impus de Legea nr. 273/2004 este mai mare decat cel prevazut in
legislatia anterioara pentru ca acestia pot revoca consimtamantul dat in termen de 30 de
zile de la data cand l-au dat [art. 16 alin. (2)]. In cazul revocarii consimtamantului
parintilor firesti, adoptia nu mai poate fi incuviintata17.
Art. 11 alin. (1) lit. a) arata ca va fi chemat sa-si exprime consimtamantul tutorele
copilului daca parintii firesti ai acestuia sunt decedati, necunoscuti, disparuti, pusi sub
interdictie.
Lipsa consimtamantului autentic si irevocabil al parintilor fiesti este sanctionata
cu nulitatea absoluta a adoptiei.
O.U.G. nr. 102/2008 prevede, la art. I pct. 5 ca , daca ulterior ramanerii
irevocabile a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii de adoptie dispare cauza
care a facut imposibila exprimarea de catre parintii firesti a consimtamantului la adoptie
se poate face impotriva hotararii cerere de revizuire.Aceasta se poate face pana la data
pronuntarii hotararii de incuviintare a adoptiei. In cazul in care parintii se prezinta
personal in fata instantei si isi exprima refuzul de a mai consimti la adoptie, instanta
suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

17
I. P. Filipescu, A. I. Filipescu, op. cit. p. 50

7
 2.CAPACITATEA

Legea nr. 273/2004 stabileste in art. 9 alin (1) ca pot adopta numai persoanele
care au capacitate deplina de exercitiu. Legea nu impune o conditie de varsta maxima a
adoptatorului decat in cazul in care nu se poate realize scopul concret al adoptiei.

3.VARSTA

Legislatia noastra nu prevede o limita maxima de varsta in ceea ce-l priveste pe

adoptator.
Varsta maxima nu poate duce la refuzul incuviintarii adoptiei decat in cazul in
care nu se poate realize scopul nobil al adoptiei, acela de a fi in interesul adoptatului.
In legislatia romana varsta minima ceruta pentru adoptator este de 18 ani,
neimpunandu-se varsta maxima. Totusi, art. 9 impune ca persoanele care adopta sa aiba
cel putin 18 ani peste varsta adoptatului, insa pentru motive temeinice, instanta de
judecata poate incuviinta adoptia chiar daca diferenta de varsta dintre acestia este mai
mica de 18 ani, dar nu mai putin de 15 ani.
In cazul adoptatului. Legea nr. 203/2004 stabileste ca poate fi adoptat copilul
pana la implinirea varstei majoratului civil. Ca exceptie, persoana majora poate fi
adoptata numai daca adoptataorul a crescut-o in timpul minoritatii sale [art. 5 alin. (3)].
Cresterea trebuie analizata, conform opiniei doctrinei18 in sensul prevazut de art. 101.
Codul familiei, adica de ingrijire a sanatatii si a dezvoltarii fizice, de intretinere, de
educare, de invatatura. Nu a fost stabilita in legislatie durata cresterii copilului , se poate
vorbi doar despre o perioada care sa aiba macar un caracter de continuitate.

4. GARANTIILE MORALE SI CONDITIILE MATERIALE

18
T. Bodoasca, Legislatia adoptiilor…, op. cit. p. 58.

8
 Adoptatorul sau adoptatorii trebuie sa indeplinesca garantiile morale si conditiile
materiale necesare dezvoltarii depline si armonioase a personalitatii adoptatului19.

5. ADOPTIA INTERNATIONALA

Conform reglementarilor actuale, persoanele care au domiciliul pe teritoriul altor

state si doresc sa adopte copii romani care au domiciliul pe teritoriul statului roman
trebuie sa indeplineasca anumite conditii.
In primul rand adoptia internationala poate fi incuviintata de instantele
judecatoresti doar daca adoptatorii sunt rude de gradul III ai copilului. Aceasta prevedere
se regaseste in art. 39 din Legea nr. 273/2004 asa cum a fost acesta modificat de Legea
nr. 49/2009.

6. STAREA SANATATII ADOPTATULUI

Legea nr. 273/2004 prevede in art. 35 ca cererea de incuviintare a adoptiei va fi insotita

de certificatul medical privind starea de sanatate a copilului eliberat de catre unitatile
publice nominalizate de catre Directia de Sanatate Publica. Aceasta conditie este si ea
deosebit de importanta mai ales ca in cazul incheierii adoptiilor internationale , multi
straini doresc sa adopte copii cu deficiente in scopuri nu tocmai nobile20.

7. FRATII SA FIE INCREDINTATI IMPREUNA

O alta conditie de fond la adoptie poate fi considerate si prevederea art. 6 din

Legea nr. 203/2004 care arata ca in cadrul procedurii de adoptie se iau masurile necesare
ca fratii sa fie incredintati impreuna. Cu toate acestea , Legea nr. 207/2004 prevede ca
exceptie ca incredintarea separata a fratilor in vederea adoptiei sau adoptia lor de catre
familii diferite se poate face numai daca acest lucru este in interesul superior al copilului.
19
O. Mihaila, Adoptia, p.72
20
O. Mihaila, Adoptia, p.87

9
 In ceea ce priveste conditiile de fond ale adoptiei , sunt anumite imprejurari care
duc la incuviintarea adoptiei. Nerespectarea conditiilor de fond atrage dupa sine nulitatea
absoluta a adoptiei.
Un copil devine adoptabil doar in baza hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile de deschidere a procedurii adoptiei interne , emisa de instanta judecatoreasca
competenta.
O.U.G. nr. 102/2008 prevede in art. I pct. 5 posibilitatea introducerii cererii de
revizuire impotriva hotararii irevocabile de deschidere a a procedurii de adoptie, in cazul
in care parintele firesc care s-a aflat in imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul,
revine si se opune adoptiei. In aceasta situatie , cererrile de incredintare a copilului in
vederea adoptiei sic ea de incuviintare a a doptiei se repun pe rol si se resping.
Adoptabilitatea copilului nu este doar un concept juridic, ci trebuie avuti in vedere factori
de natura psihologica , sociala, medicala inainte de stabilirea deschiderii procedurii
adoptiei interne a unui copil.
Fiecare copil care are o masura de protectie decisa de Comisia pentru Protectia
Copilului, are intocmit un plan individualizat de protectie care, conform legii, este
reevaluat periodic, actualizat, si dupa caz, revizuit ( Ordinul nr. 45/2004 pentru aprobarea
standardelor minime obligatorii privind procedura adoptiei interne).
Pot fi adoptati, conform art.5 din Legea nr. 273/2004 , copiii minori si majori doar
daca au fost crescuti in timpul minoritatii de adoptator sau familia adoptatoare.Pot fi
adoptati fratii, care pot fi separate doar in cazuri exceptionale si doar daca acest lucru este
in interesul lor.
Orice copil care este temporar sau definitiv lipsit de ocrotirea parintilor sai sau
care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora are drepul la
protectie alternative. Protectia include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala,
adoptia.
Legea nr. 273/2004 prevede ca adoptia se poate realiza daca parintii consimt la
aceasta masura. Trebuie sa-si exprime consimtamantul la adoptie si parintii care au fost
decazuti din drepturile parintesti sau cei carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii

10
drepturilor parintesti [art. 12 alin. (1)].Consimtamantul parintilor la adoptie nu este
necesar daca ambii parinti sunt decedati [ art.12 alin. (3) si (4) ].

IMPEDIMENTE LA INCHEIEREA ADOPTIEI

Un impediment la incuviintarea unei adoptii internationale este existenta altor

solicitari similare din partea rudelor copilului pana la gradul IV, cu domiciliul in
Romania. Este vorba de importanta continuitatii in educarea copilului conform originii
entice , culturale si lingvistice a copilului. In opinia unor autori acest impediment nu are
valoare absoluta , deoarece instanta de judecata poate sa nu le admita, acceptand in
schimb cererea de adoptie internationala.
Alt impediment este cel ce rezulta din rudenie. Astfel , adoptia intre frati este
interzisa, asa cum arata art. 8 alin. (1) din Legea nr. 273/2004. si nici aceea intre copil si
parintii sai firesti.
Legea face referire si la interzicerea adoptiei intre soti sau de catre aceeasi
persoana sau familie a doi soti. Acest lucru este incompatibil cu relatiile care trebuie sa
existe intre parinti si copii, in primul caz, dar si intre sotii care ar urma sa devina frati in
al doilea caz. Codul familiei prevede insa ca pentru motive temeinice se poate incuviinta
casatoria intre copiii firesti ai parintelui adoptiv si cel adoptat, respectiv intre persoanele
adoptate de catre acelasi parinte adoptator21.
Impedimentul legat de adoptia unui copil de mai multe persoane a fost prevazut
de art. 7 din Legea nr. 273/2004 , cu exceptia cazului in care ea se face de catre sot si
sotie simultan sau succesiv. Adoptia succesiva poate avea loc in conditiile incetarii din
orice motiv a unei adoptii anterioare ( anulare, desfacere a unei adoptii), facute prin
hotarare judecatoreasca irevocabila sau in cazul in care intervine decesul adoptatorilor.
Art. 8 alin (3) din Legea nr. 273/2004 prevede ca persoanele cu boli psihice si
handicap mintal nu pot adopta. Se considera22 ca un impediment il consituie orice
afectiune psihica, indiferent de natura, frecventa sau gravitatea tulburarilor.

21
O. Mihaila, Adoptia , p. 94.
22
E. Florian, Protectia drepturilor copilul, op. cit., p. 179.

11
 Un alt impediment ar fi si lipsa confirmarii cererii de adoptie de catre Oficiul
Roman pentru Adoptii.

CONDITIILE DE FORMA PENTRU INCUVIINTAREA

ADOPTIEI.

Conditiile de forma se refera la actele pe care pastile trebuie sa le incheie pentru

valabilitatea realizarii adoptiei.
Legea nr. 273/2004 impune ca absolut necesar pentru valabilitatea adoptiei
consimtamantul adoptatorului ( familiei adoptatoare), a parintilor firesti ai copilului sau a
altor organe abilitate conform legii sa dea acest consimtamant. Toate aceste
consimtaminte sa dau in fata instantei judecatoresti .
Prin adoptarea normelor metodologice de aplicare a legii privin regimul juridic al
adoptiei se impune ca la cererea de evaluare pentru obtinerea atestatului de persoana sau
famile apta sa adopte, sa se anexeze urmatoarele acte:

ACTE NECESARE ÎNTOCMIRII DOSARULUI DE ATESTARE A FAMILIEI

ADOPTATOARE:
-adeverinte venituri;
- cazier judiciar al persoanelor cu care locuieste solicitantul,
- xerocopii dupa acte de stare civila (certificate de nastere si casatorie, buletine de identitate,
autentificate);
- ancheta sociala întocmita de serviciul de autoritate tutelara
- caracterizari de la ultimul loc de munca;
- declaratii privind motivatia de a adopta.

ACTE NECESARE ÎNTOCMIRII DOSARULUI DE ÎNCREDINTARE A COPILULUI

ÎN VEDEREA ADOPTIEI
A. PENTRU FAMILIA ADOPTATOARE:

12
- cerere din partea familiei adoptatoare;
- acte de stare civila (certificate de nastele, de casatorie, buletin de identitate) în xerocopii
autentificate;
- adeverinte medicale (tip);
- adeverinte de venituri;
- atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare.
- hotararea judecatoreasca irevovabila de incredintare in vederea adoptiei.
B. PENTRU MINORUL ADOPTAT:
- certificat de nastere în xerocopie autentificata;
- fisa medicala a copilului (model tip);
- fisa scolara a copilului, dupa caz (modelul tip);
- consintamântul la adoptie pentru copilul care a implinit vârsta de 10 ani(autentificat);

PROCEDURA INCHEIERII ADOPTIEI

Incheierea valabila a unei adoptii, atat nationale cat si internationale necesita indeplinirea
unei proceduri care s-ar putea imparti in
- procedura administrativa
- procedura judiciara.

PROCEDURA ADMINISTRATIVA

1. Deschiderea procedurii adoptiei interne

Procedura adoptiei nu poate fi deschisa decat daca nicio alta masura de protectie
alternativa nu a avut efect, de exemplu reintegrarea in familie pe baza planului individualizat
de protectie pe baza planului individualizat de protectie, Directia in a carui raza teritoriala se
afla domiciliul copilului efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului in families au
pentru plasamentul acestuia in familia extinsa sau substitutiva.
DGASPC trebuie sa demonstreze ca in urma realizarii planului individualizat de protectie,
adoptia este singura solutie posibila.

13
 Persoana sau persoanele care doresc sa adopte trebuie sa obtina atestatul de familie
adoptatoare . acestea vor formula o cerere scrisa in conformitate cu art. 1 din Normele
metodologile de aplicare a Legii nr. 273/2004 , aprobate prin H.G. nr. 1435/2004. la cerere
se vor atasa documentele specificate mai sus.
DGASPC realizeaza evaluarea garantiilor morale si a conditiilor materiale ale
adoptatorului sau familiei adoptatoare. Evaluarea trebuie sa fie atat psihologica cat si sociala,
dar sa cuprinda si o pregatire pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte de
catre cel care adopta23.
Procesul de evaluare se realizeaza prin intalniri ( minim 6 ) individuale si intalniri
de cuplu doritor sa dopte, dar si cu alte persoane , ca vecini, colegi de la locul de munca.
Propunerea privind adoptia este facuta de managerul de caz si psihologul din
cadrul Directiei si va fi avizata de seful ierarhic superior. Directia va avea un rezultat
final in termen de 60 de zile de la data depunerii cererii, iar dispozitia se comunica
solicitantilor in 3 zile de la emiterea ei.
Atestatul este valabil un an , iar valabilitatea sa poate fi prelungita anual cu
respectarea conditiilor impuse de lege.
DGASPC sesizeaza instanta de la domiciliul copilului pentru declansarea
procedurii adoptiei interne in termen de 30 de zile de la terminarea demersurilor pentru
planul individualizat de protectie.
Instanta judecatoreasca, in speta tribunalul de la domiciliul copilului incuviinteaza
deschiderea procedurii de adoptie prin hotarare judectaoresca irevocabila.
Consimtamantul parintilor firesti sau al tutorelui este exprimat in fata instantei de
judecata. Instanta poate trece peste impotrivirea parintilor firesti daca se dovedeste ca
acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul. Acest consimtamant este valabil
30 de zile, timp in care parintii il pot revoca.
In cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adoptiei interne in
dispozitivul hotararii judecatoresti, se va incuviinta deschiderea acestei proceduri.
Daca ulterior ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de deschidere a
procedurii adoptiei interne dispare cauza care a facut imposibila exprimarea de catre unul
dintre parinti a consimtamantului la adoptie, impotrica hotararii se poate face cerere de
revizuire.
23
D. Lupascu, op. cit., p. 223.

14
 Revizuirea hotararii de deschidere a procedurii de adoptie poate fi ceruta de
Directia competenta si in cazul in care exista indicii ca dupa data la care consimtamantul
parintilor firesti a devenit irevocabil, au intervenit elemente noi care sa determine
revenirea asupra consimtamantului initial24.

2. Incredintarea copilului in vederea adoptiei.

Copilul trebuie incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care
doreste sa adopte. Procesul de potrivire al familiei cu copilul etse un proces elaborat care
se realizeaza progresiv pentru a stabili relatia acestora. Serviciu de adoptie asigura
determinarea compatibilitatii copil-familie potential adoptatoare pe baza nevoilor
copilului si opiniilor exprimate de acesta. Pentru stabilirea compatibilitatii se realizeaza si
potrivirea practica ce presupune , potrivit art.20 din Normele metodologice, informarea
copilului , a persoanei adoptatoare, pregatirea partilor implicate in vederea acomodarii
copilului cu familia adoptatoare. Dupa ce s-a realizat potrivirea se stabileste un program
de vizitare a copilului in vederea acomodarii reciproce. In aceasta perioada se pregateste
dosarul de incredintare in vederea adoptiei.
Incredintarea in vederea adoptiei se face de catre instanta judecatoreasca de la domiciliul
copilului pentru o perioada de 90 de zile. Hotararea de incredintare a copilului are
urmatoarele efecte:
-se schimba domiciliul copilului care devine cel al familiei adoptatoare;
- familia/ persoana adoptatoare va exercita toate drepturile si indatoririle parintesti ce
exceptia celor care duc la incheierea unor acte juridice.
Pe intreaga perioada in care copilul este incredintat in vederea doptiei, Directia in a carei
raza teritoriala domiciliaza familia adoiptatoare va urmari evolutia copilului si va intocmi
rapoarte bilunare.
La sfarsitul perioadei de incredintare , Directia intocmeste un raport final referitor la
evolutia relatiilor dintre copil si adoptator. Acesta se aproba de catre directorul general al

24
O.U.G. nr. 102/2008, art. I, pct. 9

15
Directiei si poate contine propuneri vizand incuviintarea adoptiei sau prelungirea
perioadei de incredintare.

3. Incuviintarea adoptiei

Cererea de incuviintare a a adoptiei impreuna cu actele cerute de lege in art. 35 alin. (2) ,
plus raportul final al Directiei sunt necesare pentru judecarea cauzei.
Sunt citate Directia de la domiciliu copilului, Directia de la domicioliul familiei
adoptatoare si persoana sau familia adoptatoare, conform O.U.G. nr. 102/2008, art. I , pct.
8).
Copilul care a implinit 10 ani va fi ascultat in mod obligatoriu si va trebui sa-si dea
consimtamantul la adoptie.
Incuviintarea adoptiei se face numai de catre instanta judecatoreasca dupa
administrarea probelor necesare, demonstrand interesul superior al copilului25.
Hotararea de incuviintare a adoptiei poate fi atacata doar cu recurs, fapt ce suspenda
executarea.
In 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de incuviintare a
adoptiei interne, Directia generala este obligate , conform art. 37 , alin. (2) , sa instiinteze
in scris parintii firesti despre adoptie.

4. Urmarirea adoptiei

Directia de la domiciliul copilului va urmari si va intocmi rapoarte trimestriale cu privire

la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptive pe o perioada de cel
putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei. Aceste rapoarte se fac de catre Serviciul de
adoptie – Compartimentul post-adoptie din cadrul Directiei.
25
O. Mihaila, Adoptia, p. 171.

16
 La sfarsitul perioadei obligatorii prevazute de lege pentru realizarea urmaririi
adoptiei responsabilul de caz intocmeste un referat privind inchiderea cazului care se
supune avizarii sefului Serviciului de adoptie si se inainteaza managerului de caz care a
elaborate planul individualizat de protectie a copilului, conform art. 31 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004.
Pe scurt, procedura adoptiei unui copil pentru care a fost stability plasamentul ca masura
de protectie, se desfasoara dupa urmatorii pasi:
- planul individualizat de protectie (PIP) ce are ca finalitate adoptia [art. 22 alin.
(1) si (2)]
- reconsilierea parintilor firesti pentru exprimarea consimtamantului (art. 14);
- cerere catre instanta pentru deschidere procedura adoptie la 30 de zile de laPIP;
- pronuntare deschidere procedura adoptie interna;
- comunicare
- identificarea familiilor adoptatoare;
- familia atestata identificata face cerere de incredintare a copilului in vederea
adoptiei;
- raport compatibilitate copil-adoptator
- pronuntare incredintare in vederea adoptiei
- comunicare
- cerere catre instanta pentru incuviintarea adoptiei
- pronuntare incuviintare adoptie
- comunicare
- instiintare parinti firesti
- rapoarte postadoptie
- referat inchidere caz26.
Pentru procedura adoptiei unui copil pentru care s-a instituit tutela mai este necesar pe
langa acesta acte , in caz ca tutorele doreste sa adopte copilul, iar tutela dureaza de cel
putin 90 de zile, se face cerere catre instanta pentru incuviintarea adoptiei de catre acesta.

26
O. Mihaila, Adoptia, p. 121.

17
 PROCEDURA JUDICIARA

Procedura judiciara consta in indeplinirea actelor necesare realizarii adoptiei infata

instantei de judecata care, in final hotaraste asupra incuviintarii adoptiei. Aceasta
procedura speciala va reglementa aspecte privind competenta instantelor judecatoresti in
material adoptiei, modul propriu-zis de judecare a cererii de incuviintare a adoptiei,
luarea hotararii de incredintare a copilului in vederea adoptiei, efectele acesteia.
Legea nr. 273/2004 reglementeaza competenta de drept international privat a
instantelor judecatoresti romane in domeniu adoptiei, instituind norme referitoare la
competenta materiala generala, exclusive, si la competenta teritoriala. (art. 61). In opinia
doctrinei in privinta competentei instantelor judecatoresti suntem in prezenta unor norme
de competenta jurisdicitonala de drept international privat, desi adoptia este calificata de
lege ca fiind interna.
In vederea competentei este necesar a fi facuta distinctia intre competenta
materiala sic ea teritoriala.

COMPETENTA MATERIALA

Legea nr. 273/2004 arata in art. 61 alin. (1) ca instantele judecatoresti romane sunt
competente sa judece cererile prevazute de aceasta daca cel putin una dintre parti are
domiciliul in Romania. Asa cum bine a remarcat o parte a doctrinei27 aceasta prevedere
instituie o norma conflictuala prin care se constituie o competenta generala de drept
international privat a instantelor judecatoresti in materie de adoptie.
Potrivit art. 61 alin. (2) din Legea nr. 273/2004 , instantele judecatoresti romane sunt
exclusive competente sa judece procesele privind incuviintarea deschiderii procedurii
adoptiei interne , incredintarea in vederea adoptiei, incuviintarea adoptiei daca
adoptatorul are domiciliul in Romania si este cetatean roman sau strain fara cetatenie.

27
T. Bodoasca, Contributii la studiul competentei instantelorjudecatoresti romane in materie de
adoptie, in Dreptul nr. 8/2007, pp. 90-100.

18
 Conform art. 2 lit. g) din C. privat civil , competenta pentru judecarea cererilor
de incuviintare, nulitate sau desfacere a adoptiei apartine tribunalului. Prevederea se
regaseste in Legea nr. 273/2004 care in art. 61 alin. (3) arata ca cererile prevazute de
prezenta lege sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul
adoptatului. Cauzele pentru judecarea carora nu se poate determina instanta com petenta
se judeca la Tribunalul Bucuresti.

COMPETENTA TERITORIALA

Cererile prevazute de Legea nr. 273/2004 se judeca de tribunalul in a carui raza

teritoriala se afla domiciliul adoptatului. Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi
introdusa de adoptator sau de catre Directia de la domiciliul acestora. In caz de conflict
negative de competenta intre doua instante judecatoresti, intervine instanta superioara
acestora.
Copilul ce urmeaza a fi adoptat trebuie sa participle la judecarea cererilor de
deschidere a procedurii de adoptie, a celor de incredintare in vederea adoptiei, si a celor
de incuviintare a adoptiei daca a implinit 10 ani. Cu toate acestea, asa cum au subliniat
unii autori28, conform art. 24 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a fi ascultat in
orice procedura judiciara sau administrative care il priveste.
Parintii firesti sau tutorele nu sunt citati la judecata cererilor de incredintare in
vederea adoptiei, si nici de incuviintare a adoptiei, deoarece legatura de filiatienaturala
dintre acestia si copil inceteaza in momentul ramanerii irevocabile a hotararii
judecatoresti de incuviintare a adoptiei. Acest fapt a fost luat in considerare de legiuitorul
nostru odata cu aparitia O.U.G. nr. 102/2008, ca raspuns la Decizia Curtii
Constitutionale nr. 369 din 20.03.200829.
Hotararea judecatoreasca irevocabila prin care instanta va admite cererea de
deschidere a procedurii de adoptie interna are ca efecte principale, conform art. 23 alin.

28
T. Bodoasca, Legislatia adoptiilor, op. cit., p. 234.
29
Publicata in M. Of. nr. 238 din 27.03.2008

19
(3) din Legea nr. 273/2004 , incetarea drepturilor parintesti firesti si exercitarea
temporara a acestora de catre consiliile locale, judetene sau cel al municipoiului
Bucuresti, dupa caz, unde domiciliaza copilul. Daca in termen de 1 an de la pronuntarea
hotararii judecatoresti Directia nu a putut sa identifice o persoana sau familie adoptatoare,
potrivit art. 23 alin. (4) , efectele hotararii inceteaza de drept.
Cererea persoanei sau familiei care doreste sa adopte un copil este lipsita de taxa de
timbru.
Toate actele de procedura sunt reglementate de lege, care stabileste inc e conditii si
in ce termene terbuie ele effectuate. In acest context , este de precizat ca hotararea
judecatoreasca , ca orice act de procedura , trebuie sa imbrace forma scrisa sis a relateze
in continutul sau faptul ca cerintele legii au fost indeplinite. Hotararea se pronunta
intotdeauna in sedinta publica, in camera de consiliu cu participarea obligatory a
procurorului.
Hotararea pronuntata de instanta este o sentinta fiind supusa cailor de atac ordinare si
extraordinare, cu o exceptie, si anume ca aceste hotarari nu pot fi atacate prin apel, cid
oar prin recurs.
Hotararea exprimata dupa expirarea termenului de recurs devine irevocabila.

DESFACEREA ADOPTIEI

Daca legislatia anterioara prevedea ca adoptia poate fi desfacuta in cazul in care este
in interesul copilului adoptat si numai la cererea copilului ce a implinit 10 ani si a

20
Comisiei pentru protectia copilului, darn u continea referiri la cazurile concrete in ncare
aceasta putea fi desfacuta, Legea nr. 273/2004 vine sa suplineasca aceasta lacuna
legislative care anterior a fost numai in principiu rezolvata de instantele judecatoresti in
practica acestora. Art. 54 din lege stabileste ca adoptia poate inceta prin desfacere sau ca
urmare a declararii nulitatii acesteia. Singurul caz in care instanta judecatoreasca romana
poate desface o adoptie este cel in care adoptatorul a decedaat. In aceasta situatie, instanta
poate incuviinta o noua adoptie. Fata de desfiintarea adoptiei care inlatura rudenia civila
atat pentru viitor cat si pentru trecut, desfacerea acesteia produce efecte doar pe viitor.

CAUZE CARE DUC LA DESFACEREA ADOPTIEI

Legea nr. 273/2004 prevede in art. 7 pct. 3 ca poate fi incuviintata o noua adoptie
atunci cand adoptatorul a decedat. In acest caz adoptia se considera desfacuta pe data
ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adoptii. Astfel trebuie
intrunite doua conditii in asecat caz: adoptatorul sau adoptatorii sa fi decedat si a exista o
noua hotarare judecatoreasca irevocabila de incuviintare a unei noi adoptii. Astfel, pana
la incheierea unei noi adoptii, chiar daca parintii adoptive au decedat, copilul isi pasteraza
toate drepturile ce deriva din adoptie.
Inainte de adoptarea Legii nr. 273/2004, doctrina trata toate cauzele care duceau la
desfacerea unei adoptii, cause care apareau dupa incheierea acesteia, cand, ulterior
incuviintarii, apar unele imprejurari de natura sa arate ca mentinerea adoptiei nu mai este
posibila , caci nu mai este in interesul copilului. Legea veche nu prevedea cazuri exprese
de desfacere a adoptiei, insa acestea au fost tratate de practica si de doctrina noastra30.
In vechea reglementare atat la incuviintarea, cat si la desfacerea adoptiiei din
noianul de interese ce pot exista determinante sunt cele ala adoptatului. Restul intereselor
, de orice natura, nu pot fi avute in vedere la desfacerea adoptiei.

30
Al. Bacaci, op. cit. , p. 275.

21
Pentru ca legea nu contine prevedrei exprese cu oprivire al motivele care pot duce la
desfcerea undei adoptii , din practica judecatoreasca anterioara adoptarii Legii 273/2004
s-au desprins urmatoarele cazuri de desfacere a actului juridic al adoptiei:
1. interesul persoanei adoptate31
2. lipsa de afectiune a doptatorilor fata de adoptat.
3. asprimea njustificata a adoptatorilor
4. relatiile tensionate dintre adoptator si adoptat
5. neasigurarea de catre adoptatoi a conditiilor morale si materiale necesare pentru
dezvoltarea normala a copilului
6. lipsa de preocupare pentru cresterea si educarea copilului a unuia dintre
adoptatori.
Tot din practia instantelor de judecata rezulta ca nu se putea desface o adoptie pentru
unele din urmatoarele motive
1. Despartirea in fapt a parintilor adoptatori sau divortuil acestora
2. Decesul unuia dintre adoptatori
3. dorinta adoptatorului de a se desface adoptia numai fata de unu din sotii adoptatori
4.incercarea adoptatului de a reveni al numele parintilor firesti, si la mostenirea
parintilor firesti decedati.
5. intentia adoptatului de a nu presta obligatia de intretinere fata de parintii adoptatori.
6.Cererea parintilor adoptatori.
Se poate pune intrebarea ce se intampla in cazul in care copilul adoptat caruia ii
decedeaza parintii adoptatori , a devenit intre timp major. Raspunsul il putem gasi tot in
cuprinsul Legii nr.273/2004 care in art.5 alin.(3) stabileste ca persoana majora poate fi
adoptata ,numaid aca adoptatorul, sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul
minoritatii sale.

COMPETENTA INSANTEI IN MATERIA DESFACERII ADOPTIEI

31
Nesocotirea intersuluii copilului la adoptie este, conform noii reglementari un caz de nulitate absoluta a
adoptiei

22
 Art.61 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei stabileste ca cererile
prevazute de prezenta lege sunt de competenta instantrelor judecatoresti romana , daca
cel putin una dintre parti are domiciliu in Romania. Instanta judecatoreasaca competenta
in acest caz este tribunalul in a carei raza teritoriala se afla domiciliu adoptatului.
Legea nr.273/2004 contine aspecte procedurale foarte importante cu referire la
solutionarea cererilor privind desfacerea adoptiilor. Instanta va administra orice probe pe
care le va considera necesare al solutionarea cauzei si va rezolva aceste cereri , doar in
camera de consiliu si cu participarea obligatory a procurorilor. Hotararile prin care se
decide desfacera adoptiei nu pot fi atacate decat cu recurs. Desi legea noua nu contine
prevederi care sa statueze caminorul care a implinit 10 ani trebuie ascultat la desfacerea
adoptiei sale, consider ca vechea regkementare in aceasta privinta este inca valabila.
De asemenea, in cazul in care adoptatorul a decedat , la desfacerea adoptiei , ar
trebui sa se tina seama de interesul superior al copilului , de exemplu, ca adoptatul devine
successor in drepturi la moartea parintilor adoptive.
Daca adoptia se va desface, hotararea devine irevocabila la data cand se incheie o
noua adoptie, copilul nu va mai putea beneficia de drepturi de mostenitor, dreptul la
nume si la toate celelate efecte ale adoptiei care se sterg la data desfacerii adoptiei.

EFECTELE DESFACERII ADOPTIEI

Efectele desfacerii adoptiei se refera la rudenie si filiatie , la drepturile si indatoririle

parintesti, numele de familie a adoptatului, obligatia legala de intretinere, domiciluiul si
cetatenia adoptatului32.

32
O. Mihaila, Adoptia, p. 217.

23
 1. Rudenia si filiatia fata de fostii adoptatori inceteaza, dar ia nasere rudenia si
filiatia fata de noii adoptatori , in virtutea inceheierii noii adoptii.
2. Obligatia legala de intretinere , exista , ptrivit art.86 din Codul familiei, intre sot si
sotie , parinti si copii, adoptator si adoptat, bunici nepoti , precum si intre
celellalte personae prevazute de lege. Noul Cod civil stabileste si el in art.397, ca
dupa desfacerea adoptiei , adoptatul poate cere intretinere numai de la parintii
fieresti. Nu se mai poate astfel pune problema unei obligatii de intretinere decat
intre adoptat si noii parinti adoptatori.
3. Numele copilului adoptat pe care acesta l-a dobandit prin adoptie se pierde ,
acestea dobandind numele noilor adoptatori. Logic este ca adoptatul san u poate
purta odata cu incehiere noii adoptii decat numele de familie a noilor adoptatori,
altfel s-ar pute interpreta in sensul ca noua adoptie incheiata dupa decesul
parintilor adoptatori si desfacerea adoptiei , nu ar mai putea produce aceleasi
efecte pe care le produce o adoptie in mod normal.
4. Domiciliul adoptatului se va schimba din cel comul cu al parintilor adoptatori
decedati, in cel stabilit de instanta , adica domiciliul noilor adoptatori . daca
adoptul este major sau minor cu capacitate de exercitiu domiciliul poate ramane
neschimbat , pentru ca in acest caz nu mai opereaza desfacerea adoptiei.
5. Cetatenia adoptatului . conform noii legi in material adoptiei , adoptatul va pierde
sau dobandi o cetatenie in funcite de felul noii adoptii, interne sau internationale.
6. Drepturile si indatoririle parintesti nu se mai redobandesc de catre parintii firesti
ai copilului adoptat daca acesta este minor , ci se vor exercita de noii adoptatori ai
copilului.
7. Vocatia succesorala fata de fostii adoptatori si rudele acestora , i-a sfarsit,
adoptatul venind la mostenirea noilor doptatori si a rudelor acestora.

DESFACEREA ADOPTIEI INTERNATIONALE

24
 Intelesul general al adoptiei internationale este dat asa cum a mai aratat de prezenta
oricarui element de extraneitate , cum ar fi domiciliu , cetatenia sau locul incuviintarii
adoptiei.
Chiar daca adoptia internartionala are un character subsidiar fata de cea nationala si
mai ales chiar daca realizarea adoptiilor internationale este limitata astazi prin prevederile
Legii nr.273/2004, a existat numeroase cereri pentru desfacerea acestui tip de adoptie.
Desfacerea adoptiei este supusa legii nationale a adoptatorului in schimb cand
adoptatorii sunt doi soti este aplicabila legea care reglementeaza efectele casatoriilor, in
principiu legea domiciliului comun33.
Instantele romane vor putea instrumenta un caz referitor la desfacerea unei adoptii
internationale , aplicand legea romana ,daca sotii adoptatori au cetatenie romana , chiar
daca isi au domiciliul in strainatate.
Minorul cetatean roman adoptat de un cetatean strain pierde cetatenia romana daca
adoptatorii solicita in mod expres acest lucru si daca adoptatul este considerat potrivit
legii straine ca a dobandit cetatenia straina.
In contextual noii regelementari legislative nmu se face distinctie intre adoptia
interna sic ea internationala atunci cand se vorbeste despre desfacerea adoptiei. Adtfel
consideram ca art.54 si55 din Legea 273/2004 sunt aplicabile si desfacerii adoptiei
internationale doar daca una din parti are domiciliul in Romania.
Multe familii nu au norocul sa poata avea un copil, chiar daca si-l doresc cu
disperare recurgand la procedura adoptiei, asumandu-si greaua responsabilitate de a-l
creste si educa asa cum parintii naturali nu au avut de gand sa o faca. Adoptia este astazi
o solutie avand in vedere numarul mic de copii, impus atat de gradul de confort evoluat
din familie cat si de modernizarea gandirii si activitatilor femeii moderne, dar si de
numarul mare de divorturi existent la ora actuala.
Chiar daca adoptia a fost mereu influentata de schimbarile sociale, aceasea este
totusi o cale prin care i se ofera unui copil posibilitatea de a trai intr-un mediu familial
adecvat.

33
M.Avram, op. cit., p. 257

25
 BIBLIOGRAFIE:

1. T. Bodoasca, Legislatia adoptiilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006.

26
2. T. Bodoasca, Contributii la studiul competentei
instantelorjudecatoresti romane in materie de adoptie, in Dreptul nr.
8/2007.
3. O.U.G. nr. 102/2008.
4. E. Florian, Protectia drepturilor copilul, Ed C.H. Beck, Bucuresti,
2007.
5. I. P. Filipescu, Doptia si protectia copilului aflat in dificultate, Ed.
All, Bucuresti, 1998.
6. M. I. Rusu, Dreptul familiei, Ed. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu,
2005.
7. O. Mihaila, Adoptia, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010.
8. Legea nr. 273/2004.
9. M.Avram, op. cit.
10.Al. Bacaci, op. cit.

27