CARACTERIZAREA HIDROLOGICA A ANULUI 2010

In cursul anului 2010 regimul hidrologic s-a situat peste valorile medii
multianuale in cea mai mare parte a tarii, exceptand raurile din bazinul hidrografic
Barlad si cele din Dobrogea unde valorile coeficientilor moduli determinate la statiile
hidrometrice au fost subunitare.
In ceea ce priveste scurgerea maxima debitele produse in timpul viiturilor din
cursul anului 2010 au avut valori excepionale in lunile iunie si iulie in bazinele raurilor
Siret si Prut.

Scurgerea medie
Regimul hidrologic la statiile hidrometrice analizate s-a situat in cea mai mare
parte a teritoriului tarii peste valorile medii multianuale in cursul anului 2010 (Fig.1).

Fig. 1.

Scurgerea medie anuala. Coeficienti moduli

In figura 2 se prezinta incadrarea hidrografelor debitelor medii zilnice inregistrate

in anul 2010 intre hidrografele debitelor minime, medii si maxime zilnice multianuale la
statii hidrometrice din diferite zone geografice ale tarii.

S.H. BISTRA - RAUL VISEU

S.H. PODARI - RAUL JIU

1000

2000

800

1600

mc/s

600

mc/s

Qmin ziln multian

Qmed ziln multian
Qmax ziln multian

400

Qmin ziln multian

1200

Qmed ziln multian

Qmaxziln multian

800

Q med ziln 2010

Q med ziln 2010

200

400

0
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

S.H. BUDESTI - RAUL ARGES

S.H. SATU MARE - RAUL SOMES

3500

1400

3000

1200
1000

2500

Qmin ziln multian

Qmed ziln multian

1500

Qmax ziln multian

Qmed ziln multian

800

mc/s

mc/s

Qmin ziln multian

2000

Qmax ziln multian

600

Q med ziln 2010

Q med ziln 2010

1000

400

500

200

0
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

Jan

2400
2000

mc/s

mc/s

Qmin ziln multian

Qmed ziln multian

1200

Qmax ziln multian

800

Jul

Jul

Aug Sep

Oct

Nov

S.H. LUNGOCI - RAUL SIRET

S.H. ARAD - RAUL MURES

1600

Jan Mar Mar May May

Q med ziln 2010

400
0

4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0

Qmin ziln multian

Qmed ziln multian
Qmax ziln multian
Q med ziln 2010

Jan Jan Mar Mar May May Jul

Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

Jul

Aug Sep Oct Nov

S.H. OANCEA- RAUL PRUT

S.H. ZERIND - RAUL CRISUL NEGRU

600

800
700

500

600
Qmin ziln multian
Qmed ziln multian

300

Qmed ziln multian

400

Qmax ziln multian

200

Qmin ziln multian

500

mc/s

mc/s

400

Qmax ziln multian

300

Qmed ziln 2010

Qmed ziln 2010

200
100

100

0
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

Fig. 2.

Jan Jan Mar Mar May May Jul

Jul

Aug Sep Oct Nov

Hidrografele debitelor medii zilnice din anul 2010 si a ale debitelor minime, medii si

maxime zilnice multianuale la statii hidrometrice din diverse bazine hidrografice

In ceea ce priveste scurgerea sezoniera, in lunile de iarna, valorile debitelor medii

pe cursurile interioare au prezentat valori sub mediile multianuale pe raurile din spatiul
hidrografic Dobrogea-Litoral. In celelalte zone ale tarii valorile coeficientilor moduli au fost
supraunitare (Fig.3.a.).

Fig. 3.a. Scurgerea medie de iarna. Coeficienti moduli

In primavara anului 2010 regimul hidrologic al raurilor din Romania s-a situat
sub mediile lunare multianuale in bazinele raurilor din Moldova si Dobrogea, iar in
restul teritoriului tarii coeficientii moduli ai scurgerii medii sezoniere au avut valori
supraunitare. (Fig.3.b).

Fig. 2.b. Scurgerea medie de primavara. Coeficienti moduli

In sezonul de vara s-au inregistrat valori ale debitelor medii mai mici decat
normalele numai in bazinele raurilor din Dobrogea (Fig.3.c).
In lunile iunie si

iulie 2010 regimul hidrologic

s-a situat peste mediile

multianuale lunare, cele mai mari valori inregistrandu-se pe raurile bazinele SomesCrasna, Prut si pe afluentii lor situati in aceste zone.

Fig. 3.c. Scurgerea medie de vara. Coeficienti moduli

Fig. 3.d. Scurgerea medie de toamna. Coeficienti moduli

In sezonul de toamna (lunile septembrie - noiembrie) debitele raurilor au

prezentat valori sub media multianuala in bazinele raurilor din Dobrogea , in celelalte
zone ale tarii valorile coeficientilor moduli fiind supraunitare (Fig 3 d.).
In figura 4 este prezentata variatia scurgerii medii lunare si anuale din cursul
anului 2010 pe baza

coeficientilor moduli (K) determinati

10

la statii hidrometrice

reprezentative pentru principalele zone din tara (Fig. 2). Si aceste grafice evidentiaza
valorile coeficientilor moduli supraunitari determinati la toate statiile hidrometrice
prezentate. In ceea ce priveste scurgerea medie lunara valorile maxime ale debitelor de
apa s-au inregistrat in general lunile de iarna (ianuarie, februarie si decembrie) si cele
vara (iunie, iulie), iar cele minime in lunile de toamna (septembrie-noiembrie) si in unele
bazine hidrografice in ianuarie si februarie.
S .H . B IS T R A - R A U L : V IS E U

S .H . P O D A R I- R A U L : JIU

2 .5

2.5

2 .0

2.0

1 .5

K m e d lu n

1.5

K m ed lun

1 .0

K m e d a n u al

1.0

K m ed a nu al

0 .5

0.5

0 .0

0.0

10

11

12

Lun a

10

11

12

Luna

S .H . S A T U M A R E - R A U L : S O M E S

S .H . H O G H IZ- O L T

K
4.0
3.5

3 .0
2 .5

3.0
2.5
2.0
1.5

2 .0
K m e d lu n

1 .5

K m e d an u a l

1 .0

K m ed lun
K m ed a nu al

1.0
0.5
0.0

0 .5
0 .0
1

10

11

12

Lu na

10

11

12

Luna

S .H . C H IS IN E U C R IS - R A U L : C R IS U L A L B

S .H . B U D E S TI- R A U L : AR GE S - 200 8

K
2.5

6 .0
5 .0

2.0

4 .0
K m e d lu n

3 .0

K m e d an u a l

1.5

K m ed lun

1.0

K m ed a nu al

2 .0

0.5

1 .0

0.0

0 .0
1

10

11

12

S .H . ZE R IN D - R A U L : C R IS U L N E G R U

10

11

12

Luna

Lun a

S .H . IAL O M ITA - R A U L : S L OB OZIA

K
3 .0

4 .5
4 .0
3 .5
3 .0
2 .5
2 .0
1 .5
1 .0
0 .5
0 .0

2 .5
2 .0

K m e d lu n

K m e d lu n

1 .5

K m e d a nu a l

K m e d anu al

1 .0
0 .5
0 .0

10

11

12

L una

10

11

12

L un a

S .H . AR A D - R AU L : M U R E S

S .H . L U N G OC I- R AU L : S IR E T

2.5

6.0
5.0

2.0

4.0

1.5

K m e d lun

1.0

K m e d a nu a l

K m ed lun

3.0

K m ed anu al

2.0

0.5

1.0

0.0

0.0

10

11

12

L una

10

11

12

Lu n a

S .H . L U G O J - R A U L : T IM IS

S .H . OA N C E A - R AU L : P R U T

3 .0

5.0

2 .5

4.0

2 .0
3.0

K m ed lun

1 .0

2.0

K m ed anu al

0 .5

1.0

K m e d lu n

1 .5

K m e d a nu a l

0 .0

0.0

10

11

12

L una

10

11

12

Lu n a

Fig 4. Repartitia debitelor medii lunare si anuale din anul 2010 la statii hidrometrice din
principalele zone geografice ale tarii (coeficienti moduli )

11

In figura 5 sunt reprezentate

curbele de durata ale valorilor medii zilnice

inregistrate in cursul anului 2010 raportate la debitul mediu multianual (coeficienti

moduli) la statii hidrometrice din bazinele Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Jiu, Arges, Siret
si Prut.

S.H. PODARI - RAUL: JIU

Curba de durata a valorilor medii zilnice

S.H. BISTRA - RAUL: VISEU

Curba de durata a valorilor medii zilnice
K

100

10

10
1

1
0.1

0.1
0.01

0.01

10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70

75 80 85 90 95 100

10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

p%

S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES

Curba de durata a valorilor medii zilnice

S.H. BUDESTI- RAUL: ARGES

Curba de durata a valorilor medii zilnice

10

10

0.1

0.1

0.01

0.01

10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70

75 80 85 90 95 100

10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

p%

S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU

Curba de durata a valorilor medii zilnice

S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET

Curba de durata a valorilor medii zilnice
K

K
100

100

10

10

0.1

0.1

0.01

0.01

10 15 20

25 30 35 40 45 50 55 60 65 70

75 80

85

90 95 100

10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

p%

S.H. OANCEA - RAUL: PRUT

Curba de durata a valorilor medii zilnice

S.H. ARAD - RAUL: MURES

Curba de durata a valorilor medii zilnice
K

10

10

0.1

0.1

0.01

0.01
0

10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70

75 80 85 90 95 100

10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

p%

Fig. 5. Curbele de durata determinate la statii hidrometrice din diverse bazine

hidrografice (coeficienti moduli)

12

Scurgerea maxima
In anul 2010 cele mari debite s-au inregistrat in luna ianuarie pe raurile
Somes, Crasna, Crisuri, Aries, Muresul mijlociu, Cerna, in bazinele inferioare ale
raurilor din Banat, in bazinele mijlocii si inferioare ale raurilor Jiu, Olt, Vedea, Arges,
Ialomita si pe cursurile de apa din Dobrogea (Fig. 6.).

TURULUNG

XII

SATU MARE

ITCANI
LESPEZI

NEPOS
FRUMOSU

ORADEA

TINCA

BISTRITA

VII

GOIOASA

GURAHONT

SINCRAIENI

S
t
ire

ARAD

MIHALT
M ures

ALBA IULIA
Olt

LUGOJ

I V

t
P ru

VI

TURDA

CHISINEU CRIS

TUPILATI

TALMACIU

GATAIA

BOTARLAU
LUNGOCI

VII-VIII
NEHOIU
TESILA

ISCRONI

XII

XII

COSERENI

TURBUREA
FATA MOTRULUI

II

MALU SPART
VARTOAPELE
BALS

ALEXANDRIA
Duna
rea

Fig. 6. Scurgerea maxima. Luna producerii viiturilor.

In lunile mai si iunie s-au produs debite maxime pe raurile Caras, Nera,
Suceava, in bazinele superioare si mijlocii ale raurilor Timis, Bega, Barzava, in
bazinele superioare ale Prahovei, Teleormanului, Buzaului, Moldovei, Bistritei, pe
cursul mijlociu al Oltului si pe cursul inferior al Muresului.
In lunile iulie si august s-au inregistrat viituri in bazinele Siret, Prut, pe cursurile
superioare ale Oltului, Ialomitei, Argesului si Dambovitei, iar in luna decembrie pe rauri
din Maramures si pe cursurile mijlocii ale Oltului si Buzaului.

13

Probabiliti de depasire sub 20% au fost determinate la statii hidrometrice pe din

Moldova, din bazinul superior al raului Olt, din bazinele Nerei, Cernei, Crisului Alb si
din bazinul inferior al Vedei (Fig. 7.)

Fig. 7. Scurgerea maxima. Probabilitati.

Cele mai semnificative fenomene hidrologice au fost viiturile exceptionale care

s-au produs la sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie n special pe raurile din
bazinele hidrografice Siret si Prut.
In a doua jumatate a lunii iunie si inceputul lunii iulie nord-estul tarii a fost
afectat de precipitatii aproape continue si in cantitati insemnate care au condus la
viituri succesive de amplitudine mare, in mod special pe raurile Siret si Prut.

14

Aceasta succesiune de precipitatii a determinat formarea de viituri exceptionale,

care In perioada celui de-al treilea interval a condus la depasirea cotele de pericol
(CP) cu 70-180 cm pe raul Siret pana in sectiunea statiei hidrometrice Dragesti, cu
135-220 cm pe cursul inferior al Sucevei si afluentii sai (Pozen si Solonet), cu 40 -150
cm pe Prut pe sectorul Oroftiana - Radauti Prut, cu 30-150 cm in bazinul superior al
Jijiei si a cotelor de inundatie (CI) cu 20-70 cm pe Suceava la Tibeni, cu 20-60 cm pe
Moldova, pe sectorul Fundu Moldovei-Prisaca Dornei si pe unii dintre afluentii sai, 5-40
cm pe cursul inferior al Bistritei si pe unii afluenti ai sai, cu 20-60 cm pe Trotus pe
sectorul Lunca de Sus - Vranceni si pe afluentii sai, cu 80 -110 cm pe raurile din
bazinul mijlociu al Jijiei si pe unii afluenti ai sai.
Precipitatiile inregistrate atat in bazinul superior al Prutului (Ucraina) cat si pe
teritoriul romanesc au condus la cresteri insemnate de niveluri cu depasiri ale cotelor
de pericol pe sectorul Oroftiana-Radauti-Prut.
Pe raul Prut la statia hidrometrica Radauti Prut debitele inregistrate au fost mai
mici decat maximele istorice din anul 2008 (Q max=4700 m3/s), dar caracteristica
acestei perioade a fost ca s-au inregistrat patru perioade cu debite maxime
consecutive la intervale scurte de timp, valorile acestora fiind de: 1805 m3/s, 2020
m3/s, 2200 m3/s si 2310 m3/s .
Viiturile din perioada analizata produse pe raurile din bazinele Siret si Prut pot fi
comparate cu cele produse in anii 2005 si 2008, cand au fost atinse valori istorice,
exceptand raurile Siret la statia hidrometrica Siret, Jijia la statia hidrometrica Dorohoi,
Buhai la statia hidrometrica Padureni, Miletin la statiile hidrometrice N. Balcescu,
Sipote si Halceni si Sitna la statia hidrometrica Todireni, unde valoarile istorice s-au
inregistrat in acest an. Pentru multe statii hidrometrice de pe raurile Siret, Suceava,
Moldova, Jijia si principalii lor afluenti s-au produs in aceasta perioada cele mai mari
viituri. Mai trebuie mentionat faptul ca in zona Suceava-Vicov-Siret-Dorohoi, cantitatile
foarte mari de precipitatii au generat viituri grave pe afluenti mai mici: Solonet, Solca,
Sucevita, Horodnic, Patrauteanca, Hatnuta, Horaita, Negostina, Berehia.
In figura 8 este prezentata variatia debitelor maxime lunare si anuale
inregistrate in cursul anul 2010 raportate la valorile multianuale la statii hidrometrice de
pe rauri din principalele zone geografice ale tarii.

15

S .H . P O D AR I- R AU L: JIU

S .H . B IS T R A- R AU L : V IS E U
K

3.5

3.0

3.0

2.5

2.5

2.0

2.0

K m ax lun

1.5

K m ax anual

1.0

K m ax lun

1.5

K m ax anual

1.0
0.5

0.5
0.0

0.0

10

11

12

K
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0

2.5
2.0
K m ax lun

1.5

K m ax anual

1.0
0.5
0.0
2

10

11

12

S .H . H OG H IZ- R AU L : O LT

S .H . S AT U MA R E - R A U L : S OME S
K
3.0

L un a

Lu n a

10

11

12

K m ax lun
K m ax anual

L un a

10

11

12

L un a

S .H . B U D E S TI- R AU L : AR GE S

S .H . C H IS IN E U C R IS - R AU L : C R IS U L AL B
K

5.0

3.5
3.0

4.0

2.5

3.0

K m ax lun

2.0

K m ax lun

2.0

K m ax anual

1.5

K m ax anual

1.0

1.0

0.5

0.0

0.0

10

11

12

Lu na

10

11

12

Lu na

S .H . ZE R IN D - R AU L : C R IS U L N E GR U
K

3.0

3. 5

S .H . S L OB OZIA- R A U L : IAL OM ITA

3. 0

2.5

2. 5

2.0
1.5

K m ax lun

2. 0

K m ax lun

K m ax anual

1. 5

K m ax anual

1.0

1. 0

0.5

0. 5

0.0

0. 0

10

11

12

Lu na

3.0

4. 0
3. 5
3. 0
2. 5
2. 0
1. 5
1. 0
0. 5
0. 0

2.5
2.0
K m ax lun

1.5

K m ax anual

1.0
0.5
0.0
3

10

11

S .H . L U G O J- R AU L: TIMIS

K
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0

2.5
2.0
K m ax lun

1.5

K m ax anual

1.0
0.5
0.0
4

11

12

10

11

12

Lu na

10

K m ax anual

12

3.0

K m ax lun

L un a

S .H . LU N GOC I- R AU L: S IR E T

S .H . AR AD - R AU L: MU R E S

Lu na

10

11

12

S .H . OAN C E A- R AU L : P R U T

K m ax lun
K m ax anual

Lun a

10

11

12

L una

Fig. 8. Variatia scurgerii maxime in cursul anului 2010 (coeficienti moduli)

16

Scurgerea minima
Cele mai mici valori ale debitelor s-au nregistrat in lunile ianuarie-februarie
in cea mai mare parte a raurilor din Moldova, in luna august pe cursul mijlociu al Jiului
si afluentii sai, in luna septembrie pe cursul superior si inferior al Jiului, Oltul inferior,
Vedea, Nera, pe cursul mijlociu si inferior al Argesului si pe raurile din Dobrogea.
(Fig. 9).
In luna octombrie s-au inregistrat cele mai mici valori ale debitelor in bazinele
raurilor Iza, Tisa, Viseu, Crasna, Somes, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava si
Caras, iar in luna noiembrie in bazinele hidrografice ale raurilor Trotus, Putna,
Ramnicu Sarat, Buzau, Calmatui, pe cursul superior si mijlociu al Oltului, in bazinele
superioare ale Argesului, Dambovitei, Ialomitei, Prahovei si pe Ialomita inferioara.
In ceea ce priveste scurgerea medie lunara minima anuala si scurgerea medie
minima zilnica in cea mai mare parte a teritoriului tarii valorile debitelor medii lunare se
situeaza sub probabilitatea de 75%. In bazinul raului Barzava s-au determinat

valori

ale probabitatilor de depasire ale debitelor medii minime lunare de peste 90% .

TURULUNG
BISTRA
SATU MARE
ITCANI
LESPEZI

NEPOS
FRUMOSU

ORADEA
BISTRITA
TINCA

SARATENI

GOIOASA

GURAHONT

SINCRAIENI

ire

ARAD

I-II

TURDA

P ru

CHISINEU CRIS

TUPILATI

MIHALT

M ures

ALBA IULIA
Olt

LUGOJ
TALMACIU

FELDIOARA

GATAIA

XI

BOTARLAU
LUNGOCI

NEHOIU

TESILA

ISCRONI

VIII

TURBUREA

FATA MOTRULUI

IX

COSERENI

MALU SPART
VARTOAPELE

BALS

ALEXANDRIA
Duna
r ea

Fig. 9. Scurgerea minima. Luna in care s-a produs.

In figura 10 se prezinta variatia celor mai mici debite medii minime zilnice ale
fiecarei luni din cursul anului 2010 precum si debitul mediu minim anual raportate la

17

valorile debitelor medii multianuale minime la statii hidrometrice din diverse bazine
hidrografice ale tarii.

S .H . B IS T R A - R A U L : V IS E U

S .H . P O D A R I - R A U L : J IU

K
7. 0

5 .0

6. 0

4 .0

5. 0

3 .0

K m in lu n

4. 0

K m in lu n

2 .0

K m in a n u al

3. 0

K m in a nu al

2. 0

1 .0

1. 0

0 .0

0. 0

10

11

12

Lu na

10

11

12

Luna

S .H . S A T U M A R E - R A U L : S O M E S
K

6 .0

6 .0

S .H . H O G H IZ - R A U L : O L T

5 .0

5 .0

4 .0

4 .0
K m in lu n

3 .0

K m in lun

3 .0

K m in a n u a l

2 .0

2 .0

1 .0

1 .0

0 .0

K m in a n ua l

0 .0

10

11

12

Lu na

8 .0
K m in lu n

6 .0

K m in a n u a l

4 .0
2 .0
0 .0
3

10

11

12

10

11

12

K m in lun
K m in a n ua l

L un a

10

11

12

Luna

S .H . Z E R IN D - R A U L : C R IS U L N E G R U

K m in

S .H . B U D E S T I- R A U L : A R G E S

1 0 .0

9 .0
8 .0
7 .0
6 .0
5 .0
4 .0
3 .0
2 .0
1 .0
0 .0

1 2 .0

Lun a

S .H . C H IS IN E U C R IS - R A U L : C R IS U L A L B

S .H . S L O B O Z IA - R A U L : IA L O M IT A

K
6 .0

1 4 .0
1 2 .0

5 .0

1 0 .0

4 .0

K m in lu n

8 .0

K m in l un

3 .0

K m in a n u a l

6 .0

K m in a n ua l

2 .0

4 .0

1 .0

2 .0
0 .0

0 .0

10

11

12

Lu na

4 .0
K m in lu n

3 .0

1 .0
0 .0
4

11

12

10

11

K m in lu n

12

K m in an u a l

Lu na

10

11

12

Lu na

S .H . L U G O J - R A U L : T IM IS

10

4. 0
3. 0
2. 0
1. 0
0. 0

K m in an u a l

2 .0

8. 0
7. 0
6. 0
5. 0

5 .0

S .H . L U N G O C I - R A U L : S IR E T - 2 0 0 8

K m in

6 .0

Luna

S .H . A R A D - R A U L : M U R E S - 2 0 0 8

S .H . O A N C E A - R A U L : P R U T

K m in

7 .0

6 .0

6 .0

5 .0

5 .0

4 .0

4 .0

K m in lu n

3 .0

K m in an u a l

K m in lun

3 .0

K m in a nu a l

2 .0

2 .0

1 .0

1 .0
0 .0

0 .0

10

11

12

L una

10

11

12

Lun a

Fig.10.Variatia scurgerii medii minime zilnice lunare si anuale (coeficienti moduli)

18

Scurgerea de aluviuni in suspensie

Scurgerea medie anuala de aluviuni in suspensie, raportata la valorile medii

multianuale prezinta coeficienti moduli supraunitari in cea mai mare parte a teritoriului
Romniei.
Cele mai mari valori ale debitelor medii de aluviuni in suspensie ( coeficienti
moduli> 2.00) s-au inregistrat la statiile hidrometrice Itcani pe raul Suceava, Tupilati
pe Moldova, Frumosu pe Bistrita, la statia hidrometrica Tesila pe raul Doftana si la
Teleormanu pe raul Teleorman. (Fig.11).

Fig.11. Scurgerea medie de aluviuni in suspensie. Coeficienti moduli.

In figura 12 este prezentata variatia scurgerii medii lunare si anuale de aluviuni

in suspensie din cursul anului 2010 raportata la valorile debitelor medii multianuale de
aluviuni in suspensie la statii hidrometrice din diferite bazine hidrografice.

19

S .H . B IS TR A - R AU L: V ISEU

S.H. PODARI - RAUL: JIU

7.0

8.0

6.0
6.0

5.0
4.0

Km ed lun

3.0

Km ed anual

Kmed lun

4.0

2.0

Kmed anual

2.0

1.0
0.0

0.0

10

11

12

Luna

10

11

12

Luna

S.H . SATU MARE - R AU L: SOMES

S.H. CORNET - RAUL: OLT

K
1.0

2.5

0.8

2.0
1.5

Km ed lun

1.0

Km ed anual

0.6

Kmed lun

0.4

Kmed anual

0.2

0.5
0.0

0.0
1

10

11

12

Luna

10

11

12

Luna

S.H . C H ISIN EU C RIS - R AU L: C R ISU L ALB

S.H. BUDESTI - RAUL: ARGES

6.0

0.8

5.0
0.6

4.0
Km ed lun

3.0

Kmed lun

0.4

Km ed anual

Kmed anual

2.0
0.2

1.0
0.0

0.0

10

11

12

Luna

10

11

12

Luna

S.H . ZER IN D - R AU L: C R ISU L N EGR U

S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA

5.0

4.0
3.5

4.0
3.0

Km ed lun

2.0

Km ed anual

3.0
2.5
2.0
1.5

Km ed lun
Km ed anual

1.0
0.5
0.0

1.0
0.0
1

10

11

12

S .H. AR AD - R AU L: MU R ES

Km ed lun

2.0

Km ed anual

1.0
0.0
3

10

11

12

10

11

Km ed lun
Km ed anual

12

10

11

12

Luna

Luna

S.H . LUGOJ - RAUL: TIMIS

S.H . LUN GOCI - RAUL: SIR ET

3.0

4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0

4.0

Luna

Luna

S .H. OAN C EA - R AU L:PR UT

K
6.0

2.0

5.0
1.5

4.0
Km ed lun

1.0

K med lun

3.0

Km ed anual

K med anual

2.0
0.5

1.0
0.0

0.0
1

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

Fig. 12. Variatia scurgerii medii lunare si anuale de aluviuni in suspensie (coeficienti moduli)
in cursul anului 2010

20

Fenomene de iarna

In cursul anului 2010 fenomenele de iarna s-au manifestat in lunile ianuariefebruarie si foarte putin in ultima parte a anului fiind caracteristice fenomenele de
gheata la maluri, sloiuri, naboi, ace de gheata.
Durata fenomenelor de iarna s-a situat in general sub valoarea medie
multianuala, fiind mai intense pe cursuri de apa cu bazine de receptie mici si in zone
cu altitudine mare.
Cele mai timpurii aparitii ale formatiunilor de gheata au fost inregistrate in luna
decembrie. Formaiunile de gheata (gheata la maluri si naboi) au aparut la inceputul
acestei luni pe raurile Suceava, Moldova, Bistrita, in bazinele superioare ale Buzaului
si Jijiei.
In a doua decada formatiunile de gheata au fost n extindere si intensificare, la
inceput in special pe raurile din bazinele Siretului si Prutului, apoi si pe cele din
bazinele Somesului Mare, Muresului superior, Oltului superior, Argesului, Ialomitei si
pe raurile din Dobrogea, predominnd gheata la maluri, iar la sfarsitul perioadei si
podul de gheata pe Siret pe sectorul Zvoristea-Lespezi, pe afluentii Sucevei si pe
afluentii Barladului. S-au inregistrat de asemenea frecvente curgeri de nboi pe Viseu,
Iza, Somes, Mures, Tarnave, Olt, Bistrita si Prutul superior.
In ultimele cinci zile ale lunii decembrie formatiunile de gheata s-au extins si
intensificat (gheaa la maluri, pod de gheata, curgeri de naboi), astfel ca la sfarsitul
lunii erau prezente in bazinele: Viseu, Iza, Mures, bazinele superioare ale Somesului,
Crisului Repede, Timis, pe raurile din centrul si estul tarii. In ultima zi a lunii decembrie
se semnalau curgeri de naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile: Iza la s.h. Vadu
Izei, Somes la s.h. Nepos, pe Mures - sectorul Toplita-Stanceni si pe unii afluenti ai sai
(Toplita, Lut, Tarnava Mare), pe Gilort, pe Olt la s.h. Micfalau, pe Vedea la s.h.
Alexandria, pe Bistrita pe sectorul Carlibaba-Frumosu si pe unii afluenti ai sai
(Carlibaba, Dorna, Neagra) si pe Prut (sectorul Oroftiana-Radauti-Prut).
Cele mai tarzii disparitii ale fenomenelor de gheata s-au produs in prima
decada a lunii martie in bazinul raului Buzau, iar in restul teritoriului in luna februarie.
In Crisana disparitia fenomenelor de iarna s-a produs la sfarsitul lunii ianuarie.
In cursul iernii anului 2010 podul de gheata a fost un fenomen prezent la
majoritatea statiilor hidrometrice, dar durata
multianuala .

21

acestuia a fost

in general sub media

In tabelul urmator sunt prezentate spre exemplificare date si informatii privind

fenomenele de iarna inregistrate la statii hidrometrice situate pe rauri din diverse zone
ale tarii.

Fenomene de inghet produse in iarna anului 2010

Cea
Statia

Nr

Raul

Durata fenomenelor

Hidrometrica

de

iarna

mai timpurie

Cea

disparitie

Durata podului de

fenomenelor de iarna

a fenomenelor

gheata

de iarna

(zile)

(zile)

crt
Produse

Medie

Produse
2010

2010
0

mai tarzie

aparitie a

multianuala

Din

Din

perioada

Produse

de obs.

2010

perioada
de obs.

Produse

Medie

2010

multian.

10

Somes

Satu Mare

21

48

15.12

18.11

9.02

26.03

16

Cr. Negru

Tinca

27

16.11

31.01

16.03

18

Mures

Alba Iulia

30

39

17.12

09.11

14.02

20.03

28

24

Olt

Hoghiz

34

35

18.12

18.11

13.02

19.03

17

23

Arges

Malu Spart

29

09.11

10.02

30.03

24

Siret

Lungoci

40

50

18.12

09.11

17.02

30.03

22

21

Buzau

Nehoiu

17

55

18.12

09.11

07.03

27.03

14

22

Prut

Radauti

73

74

03.12

03.11

28.02

06.03

69

52

22