TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU

SCREPERUL

Screperul este alcatuit dintr-un sasiu metalic care sustine o cupa deschisa in partea
superioara, prevazuta cu un cutit in partea din fata si cu un perete mobil in partea din spate.
Acesta este mult intrebuintat la lucrarile de terasamente, deoarece executa intregul complex de
operatii: sapa, transporta, asterne pamantul sapat in straturi subtiri si uniforme pe care le
compacteaza intr-o oarecare masura prin treceri repetate.

Se poate deplasa cu usurinta dintr-un punct la altul de lucru, fara a necesita amenajarea
drumurilor speciale. Screperul lucreaza foarte bine in pamanturi usoare, cu consistenta mijlocie
si bine in pamanturile fara coeziune (nisipuri) si in pamanturi umede.

Fig.1. Schema screper

Screperul se foloseste la urmatoarele lucrari de terasamente:

deblee, cu depunerea pamantului in depozite laterale;

ramblee cu inaltimi pana la 1,0 ... 1,5 m, cu pamantul sapat din camera de imprumut
(fig.2). Pentru executarea de ramblee mai inalte decat 1,50m cu pamant din camere
laterale de imprumut se recomanda o schema de miscare in opt (fig. 3);

Fig.2. Executarea rambleelor mici

cu screperul

Fig.3. Executia rambleelor mai inalte

de 1,50m, cu screperul

sapaturi si umpluturi succesive longitudinale in teren accidentat (fig. 4).

Fig.4. Executia debleelor cu screperul

Pentru micsorarea rezistentelor la sapare, taierea pamantului se face numai in linie

dreapta aplicandu-se diverse metode pentru marirea eficacitatii:

saparea straturilor in grosime constanta medie sau modificarea grosimii stratului in

timpul saparii (fig.5);

Fig.5. Metode de taiere cu

screpere
a - grosime medie constant;
b - grosime descresctoare
continuu;
c,d - tiere n trepte;

alegerea unei ordini de sapare a fasiilor in sah sau cu interspatii (fig.6);

TEMA 2.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU
SCREPERUL
1) Date de tema
a) Caracteristicile tehnice de calcul ale screperului:
Vb- volumul benei screperului, Vb=1.50+N/20=1.55m3;
b- latimea benei (a fasiei de sapatura-umplutura), b=2+N/100=2.01 m.
b) Caracteristicile de executie a lucrarilor de terasamente cu screperul sunt:
hs- grosimea stratului de sapat, hs= 0.15+N/100=0.16 m;
hu- grosimea stratului de umplutura, hu= 0.10+N/100= 0.11 m.
( N-numarul de ordine)
c) Elementele geometrice ale caii de comunicatie rutiera in sectiune transversal:
B- latimea partii carosabile, B=7.00 m;
T- latimea trotuarelor, T= 1.50 m;
R- latimea rigolei, R= 1.50 m.
2) Profilul longitudinal

Hs- diferenta maxima in ax pentru lucrarea de sapatura, Hs= 3.20 m;

Hu- diferenta maxima in ax pentru lucrarea de umplutura, Hu= 3.60 m;
Ls- lungimea sectorului de sapatura, Ls=44.50 m;
Lu- lungimea sectorului de umplutura, Lu=49.00 m.

3) Profil trsansversal
a) Sapatura

As=Ps+2xHs
hs
Hs
Ps=B+2xT+2xR

Ps- platforma de sapatura;

Ps= B + 2xT + 2xR= 7.00 + 2x1.50 + 2x1.50= 13.00 m;
As- ampriza de sapatura;
As= Ps + 2xHs= 13.00 + 2x3.20= 19.40m.

b) Umplutura

Pu=B+2xT

Hu
hu
Au=Pu+2x3/2xHu

Pu- platform de umplutura;

Pu= B + 2xT = 7.00 + 2x1.50= 10.00 m;
Au- ampriza de umplutura;
Au= Pu+ 2x3/2xHu= 10.00 + 3x3.60= 20.80 m.

4) Plan de situatie

Ss- suprafata de sapatura;

Ss= LsxAs= 44.50x19.40= 863.30 m2;
Su- suprafata de umplutura;
Su= LuxAu= 49.00x20.80= 1019.20 m2.

5) Schema tehnologica de lucru a screperului

ls

DT<500m

lu

hu

hs

Vu

Vs1

Vs=lsxhsxb

Vs=Vb
Si
Vu=luxhuxb

=> ls=Vb/(hsxb)=1.55/(0.16x2.01)=4.820m

=> lu=Vb/(huxb)=1.55/(0.11x2.01)=7.010m

Vu=Vb

6) Numarul de cicluri de sapatura ( Ncs) si numarul de cicluri de umplutura ( Ncu)

Ncs= Ss/ss= 863.3/(2.01x4.820)=89.11=> 90 cicluri;

Ncu= Su/su= 1019.20/(2.01x7.010)=72.33=> 73 cicluri.

MEMORIU TEHNIC

Utilajul folosit pentru executia lucrarilor de terasamente (atat sapatura cat si umplutura)
este screperul, avand urmatoarele caracteristici ( in functie de numarul de ordine, N):
Vb- volumul benei screperului, Vb=1.50+N/20=1.55m3;
b- latimea benei (a fasiei de sapatura-umplutura), b=2+N/100=2.01 m.
Tot in functie de numarul de ordine, N, se stabilesc inaltimea stratului de sapatura (hs) si
cea a stratului de umplutura (hu), astfel:
hs- grosimea stratului de sapat, hs= 0.15+N/100=0.16 m;
hu- grosimea stratului de umplutura, hu= 0.10+N/100= 0.11 m.
Suprafata totala de sapatura (Ss) si suprafata totala de umplutura (Su) rezulta atat din
profilul longitudinal, cat si din profilele transversale corespunzatoare fiecarui tip de lucrare.
In profilul longitudinal se masoara diferenta maxima in ax pentru lucrarea de sapatura
(Hs=3.20m) si diferenta maxima in ax pentru lucrarea de umplutura (Hu=3.60m) si se transforma
la scara. Analog se determina si lungimea sectorului de sapatura (Ls=44.50m) si lungimea
sectorului de umplutura (Lu=49.00m). Scara corespunzatoare axei H (axa ordonatelor) este
1:100, in timp ce scara corespunzatoare axei L (axa absciselor) este 1:1000.
Cu ajutorul profilelor transversale se determina latimea platformei sapaturii (Ps=13.00m),
respectiv umpluturii (Pu=10.00m) si cea a amprizei (As=19.40m, Au=20.80m).
Cu valorile de mai sus cunoscute putem calcula suprafata de sapatura (Ss) si suprafata
de umplutura (Su), astfel:

Ss= LsxAs= 863.30m2;

Su= LuxAu= 1019.20m2.

Din schema tehnologica de lucru a screperului se determina volumul de sapatura (Vs),

respectiv volumul de umplutura (Vu). Volumul de pamant sapat (Vs) trebuie sa fie egal cu
volumul benei screperului (Vb=1.55m3), din aceasta conditie rezultand lungimea stratului de
pamant sapat (ls=4.820m).
Putem stabili suprafata de sapatura corespunzatoare unui ciclu (ss=9.688m2) ca fiind
produsul intre lungimea stratului de pamant sapat (ls) si latimea lamei screperului (b). Din
raportul intre suprafata totala ce trebuie sapata (Ss) si suprafata sapata intr-un singur ciclu de
sapatura (ss) putem determina numarul de cicluri necesar executiei sapaturii (Ncs) => 90 cicluri.
Deoarece Vs=Vu (in cazul screperului nu exista pierderi de material pe durata
transportului) se poate determina lungimea stratului de umplutura (lu=7.010m), rezultand apoi
suprafata de umplutura corespunzatoare unui singur cilclu de umplutura (su=14.090m2).
Numarul de cicluri necesar executiei umpluturii (Ncu) va rezulta analog cu numarul de cicluri
necesar executiei sapaturii => 73 cicluri.