Foametea a fost una dintre marile catastrofe cu care umanitatea a trebuit sa se confrunte

de-a lungul istoriei. Infometarea a fost o arma de temut n cursul istoriei, practicata mai
ales n conflicte ca mijloc de slabire a rezistentei dusmanului si de lichidare a sa.
Foametea n Romnia a debutat n anul 1946-1947, seceta din acel an avnd o
contributie cu totul modesta la manifestarea sa. Este binecunoscut faptul, ca foamea din
1946 a fost un rezultat al deciziilor si actiunilor regimului sovietic. Oricat s-a straduit
istoriografia comunista sa dea vina pe o consecinta a fascismului si a secetei din 1945
1946, n-a izbutit sa justifice politica antinationala si antiumana a regimului stalinist
in asa numita Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca. n Moldova, pe parcursul
perioadei foametei ntre 1946-1947, dar i n prima jumtate a anului 1948, au murit din
cauza nfometrii ntre 250.000 300.000 oameni, majoritatea deceselor au survenit n
urma distrofiei. Puterea comunista folosea colectivizarea agriculturii. Pe linga impozitul
financiar, taranii erau obligati sa dea gratuir cantitati mari de produse catre stat. Aplicata
la scara larga n URSS nainte de razboi, nfometarea romnilor si a altor natiuni
ocupate de sovietici, din Europa Centrala si de Est, a vorbit lumii despre adevarata fata
a umanismului marxist-leninist, ideologia care a dat viata comunismului.
Urmtorul eveniment tragic a fost deportarea din 6 iulie 1949. Aceasta a fost
realizat de Consiliul de Minitri al RSSM care au hotrt urmtoarele: elaborarea
listelor de chiaburi, fo ti mo ieri, mari comerciani, care trebuiau deportai i s-au
adunat mai mult de 11 mii de familii, aveau s fie scutii doar cei cu merite deosebite
fa de URSS; cei deportai puteau lua cu ei lucruri de valoare 1,5 tone pentru f-e
familie; confiscarea i utilizarea averii deportailor. Operaiunea respectiv se numea
Sud, motivele creia sunt: lupta mpotriva dumanului poporului, politica fricii,
depopularea i deznaionalizarea. Scopul principal fusese obinut instalarea fricii i
accelerarea colectivizrii, deoarece imediat dup 6 iulie numrul cererilor de nscriere n

colhoz, precum i colhozurile, a crescut semnificativ. Majoritatea celor deportai

deportai locuiau n barci, puteau fi supusi condiiilor de 1m ptrat per persoan, fr
nici o mobil. Obligaia lor era s ndeplineasc munca fizic la ntreprinderi miniere,
forestiere, la construcii etc. Muli au fost onorai cu medalii, diplome, cadouri
Dup ce erau eliberai ( dac erau), majoritatea se ntorcea la ba tin. Desigur ei cereau
ntoarcerea proprietilor i averii, dar acestea fusesetransformatmfie n colhozuri, fie
n instituii sociale. Parlamentul RM a adoptat la 8 dec 1992 Legea privind reabilitarea
victimelor represiunilor politice sovietice. Ceea ce nsemna restabilirea drepturilor i
compensarea n limitele posibilitilor a deportailor i urmailor acestora supu i
condiiilor nefavorabile.