Deosebirile dintre OSI i TCP/IP

Nivelul aplicatie
Asigur interfaa cu calculatorul
identifica i stabileste partenerul de comunicaie i
determin dac exist suficiente resurse pentru
stabilirea comunicaiei dorite
acioneaz ca un translator oferind funcii de codificare
i conversie
ofer un control al dialogului ntre nodurile terminale i
coordoneaz comunicaia ntre sisteme
are n componen toate protocoalele de nivel nalt

PROTOCOALELE MODELULUI TCP/IP

Nivelul transport
Este urmtorul nivel de sus n jos dup nivelul aplicaie
i este astfel conceput nct s permit conversaii
ntre entitile pereche din sistemul terminal surs i
cel destinaie, ntr-un mod asemntor cu nivelul
transport din modelul OSI. La acest nivel se afl
implementate dou protocoale: TCP (Transmission
Control Protocol) i UDP (User Datagram Protocol).
TCP este protocolul sigur i fiabil orientat pe conexiune
care permite ca un flux de octei trimii de la o surs s
ajung la destinaie fr erori, n timp ce UDP este un
protocol nesigur, fr conexiune, destinat aplicaiilor
care doresc s utilizeze propria lor secveniere i
control al fluxului i nu cele oferite de TCP.

Nivelul Internet
Nivelul Internet reprezint coloana vertebral a ntregii
arhitecturi
TCP/IP. Rolul acestui nivel este acela de a permite sistemelor
gazd s trimit pachete n orice reea i de a face ca
pachetele s circule independent pn la destinaie. Pachetele
de date pot sosi ntr-o ordine diferit de aceea n care au fost
transmise, caz n care rearanjarea lor n ordinea corect trece
n sarcina nivelelor superioare. La nivelul Internet se definete
un format standard de pachet de date (pachet IP) i un
protocol denumit IP (Internet Protocol), sarcina nivelului fiind
aceea de a livra pachetele IP ctre destinaie. Probleme apar la
dirijarea pachetelor n reea i la evitarea congestiei; de aceea
putem spune c nivelul Internet din modelul TCP/IP acioneaz
ca i nivelul reea din modelul OSI.

Nivelul gazd la reea

Acest nivel se ocup cu toate chestiunile legate
de conexiunile fizice pe care trebuie s le
strbat pachetele IP pentru a ajunge n bune
condiii la destinaie. El include specificaii
tehnologice legate de reele LAN i WAN,
precum i toate detaliile corespunztoare
nivelelor fizic i legtur de date prezente n
modelul OSI.
Asigur transmiterea i translatarea mesajelor
ctre dispozitivele corespunztoare

includ caracteristicile electrice, mecanice,

procedurale i funcionale necesare pentru
activarea,
administrarea
i
dezactivarea

Componentele stivei TCP/IP

Nivelul aplicatie se refera la protocoalele

de nivel inalt folosite de majoritatea
aplicatiilor, precum terminalul virtual
(TELNET), transfer de fisiere (FTP) si posta
electronica (SMTP). Alte protocoale de nivel
aplicatie sunt DNS (Domain Name Service),
NNTP sau HTTP.
Nivelul Transport se ocup cu probleme
legate de siguranta, control al fluxului si
corectie de erori. El este proiectat astfel
incat sa permita conversatii intre entitatile
pereche din gazdele sursa, respectiv,
destinatie. In acest sens au fost definite
doua protocoale capat-la-capat: TCP si UDP.

Nivelul Retea (Internet)

In stiva TCP/IP, protocolul IP asigura rutarea
pachetelor de la o adresa sursa la o adresa
destinatie, folosind si unele protocoale
aditionale, precum ICMP sau IGMP.
Determinarea drumului optim intre cele
doua retele se face la acest nivel.
Comunicarea la nivelul IP este nesigura,
sarcina de corectie a erorilor fiind plasata la
nivelurile superioare (de exemplu prin
protocolul TCP). In IPv4 (nu si IPv6),
integritatea pachetelor este asigurata de
sume de control.

Protocolul rezolutiei de adrese ARP.ARP este un protocol de control

al nivelului Internet (retea). Protocoalele de rezolutie a adresei ARP
(Address Resolution Protocol)si de rezolutie inversa a adresei RARP
(Reverse Address Resolution Protocol) sunt utilizate pentru a stabili
in mod automat corespondenta intre adresele de nivel arhitectural 3
(adrese IP)si cele de nivel 2 (adrese MAC),si invers. Ele comunica
direct cu protocoalele aferente nivelului arhitectural subretea (nu
prin intermediul IP)si se dovedesc utile la comunicatia intre statii
aflate pe acelasi LAN. Statiile de pe un acelasi LAN comunica direct
prin intermediul adreselor de nivel inferior, iar daca o statie (fie ea
S1) doreste sa transmita catre o alta (S2), pentru care cunoaste
doar adresa IP, pentru a afla adresa MAC a lui S2, face o cerere ARP
catre acea statiesi va obtine adresa fizica pe care o va memora
intr-un cache ARP, construind astfel tabele de translatare a
adreselor.
Formatul antetului unui pachet ARP este variabil, el va contine
campuri precum Header Length, Protocol Type, Sender Low Level
Address si Sender IP Address, precum si Target Low Level Address si
Target IP Address.

Protocolul de mesaj control Internet ICMP.ICMP este un protocol

de control al nivelului Internet (retea). Dupa cum am mai spus,
protocolul IP nu garanteaza livrarea pachetelor si nici nu
semnalizeaza esecurile in cazul in care sunt pierdute pachete de
date. Totusi, in anumite conditii, suita TCP/IP genereaza anumite
mesaje de eroare, care sunt impachetate si transportate de
protocolulICMP(InternetControlMessageProtocol). Sunt
definite aproape o duzina de tipuri de mesaje ICMP. Fiecare tip
de mesaj ICMP este incapsulat intr-un pachet IP. Mesaje:
Destinatie inaccesibila(Pachetul nu poate fi livrat), Timp depasit
(Campul timp de viata a ajuns la 0), Problema de parametru
(Camp invalid in antet),Redirectare si altele.
Pentru a defini mai precis capabilitatile si limitele ICMP am putea
spune ca el furnizeaza servicii de "semnalare a erorilor".ICMP
nu livreaza nici un fel de servicii de "corectare a erorilor" si nici
nu indica modulelor soft ale nivelului retea nici o "modalitate de
raspuns" la erorile pe care le semnaleaza.

Protocolul IP
Liantul care tine Internet-ul la un loc este protocolul de nivel
retea, numitIP(Internet Protocol). Acesta a fost proiectat de la
inceput avand in vedere interconectarea retelelor. Sarcina lui
este de a oferi cu eforturi maxime o cale (cat mai buna) pentru a
transporta datagrame de la sursa la destinatie, fara a tine
seama daca aceste masini sunt sau nu in aceeasi retea sau daca
sunt sau nu alte retele intre ele.
Comunicatia in Internet functioneaza dupa cum urmeaza. Nivelul
transport preia siruri de date si le sparge in datagrame. Ele sunt
de obicei in jurul valorii de 1500 octeti (65k maxim). Fiecare
datagrama este transmisa prin Internet, fiind eventual
fragmentata in unitati mai mici pe drum. Ele sunt reasamblate
de nivelul retea a destinatarului in datagrama originala.
Datagrama este apoi pasata nivelului transport, care o insereaza
in sirul de intrare al procesului receptor.

Structura pachetului IP
Versiune

IHL

Tip
Serviciu

Identificator
Time to live

Lungime total
Flags

Protocol

Ofset Fragmentare

Header Cheksum

Adresa Sursa
Adresa Destinaie
Opiuni

Padding

O datagrama IP consta dintr-o parte de antet si o parte de text.

Antetul are o parte fixa de 20 de octeti si o parte optionala cu
lungime variabila. El este transmis in ordineabigendian(cel mai
semnificativ primul): de la stanga la dreapta, cu bitul cel mai
semnificativ al campuluiVersiunetrimis primul. Pe masinile de
tiplittle endian,este necesara o conversie prin program atat la
transmisie cat si la receptie. Setul de campuri din antet asigura
transmiterea datelor mai departe in retea.

CampulVersiunememoreaza carei versiuni de protocol ii apartine

datagrama, astfel este asigurata comunicarea intre o masina care
utilizeaza o versiune noua si alta cu una veche. Din moment ce
lungimea antetului nu este constanta, un camp din antet,IHL,este
pus la dispozitie pentru a spune cat de lung este antetul, in cuvinte
de 32 de octeti.CampulTip serviciupermite gazdei sa comunice
subretelei ce tip de serviciu doreste. Sunt posibile diferite
combinatii de fiabilitate si viteza (ex: pentru voce livrare rapid,
pentru text livrare sigura).Lungimea totalainclude totul din
datagrama - atat antet cat si date (65535
max).CampulIdentificareeste necesar pentru a permite gazdei
destinatie sa determine carei datagrame apartine un nou pachet
primit (fragmentele unei datagrame contin aceeasi valoare).
MarcajulDFvine de la Don't Fragment (pus de rooter cand e
cazul).Deplasamentul fragmentuluispune unde este locul
fragmentului curent in cadrul datagramei. CampulTimp de
viataeste un contor folosit pentru a limita durata de viata a
pachetelor.Protocolspune carui proces de transport trebuie sa-1
predea (TCP este o posibilitate). UrmeazaAdresa surseisiAdresa
destinatiei,indica numarul de retea si numarul de gazda.

Adresare IP.Fiecare gazda si ruter din Internet are o adresa

IP, care codifica adresa sa de retea si de gazda. Combinatia
este unica: nu exista doua masini cu aceeasi adresa IP.
Toate adresele IP sunt de 32debiti lungime si sunt folosite
in campurileAdresa sursasiAdresa destinatieale
pachetelorIP.Acele masini care sunt conectate la mai
multe retele au adrese diferite in fiecare retea.Formatele
de clasa A, B, C si D permit pana la 126 retele cu 16
milioane degazdefiecare, 16.382 retele cu pana la 64K
gazde, 2 milioane de retele (de exemplu, LAN-uri) cu pana
la 254 gazde fiecare si multicast (trimitere multipla), in care
fiecare datagrama este directionatamaimultor
gazde.Valoarea0inseamna
reteauacurentasaugazdacurenta.Valoarealestefolositac
aoadresadedifuzarepentrua
desemnatoategazdeledinreteauaindicata.

Transformari de adrese IP din format binar in format zecimal.

Pentru adresele de clasa A primii opt biti reprezinta numarul retelei si ceilalti 24
sunt numarul gazdei.
Valoarea bitului din stanga dintr-o adresa de clasa A este intotdeauna "0".
Deci orice adresa IP de clasa A va avea intotdeuna primii opt biti in intervalul
zecimal 0 - 126.
Sa vedem cum arata o adresa de clasa C in format zecimal:
196.234.101.0
In format binar aceasta adresa este:
11000100.11101010.01100101.00000000
Clase de adrese IP.
Formatul adreselor IP pe 32 biti:
A 0 (1 bit), Retea (7 biti), Gazga (24 biti) - De la 1.0.0.0 pana la
127.255.255.255
B 10 (2 biti), Retea (14 biti), Gazda (16 biti) - De la 128.0.0.0 pana la
191.255.255.255
C 110 (3 biti), Retea (21 biti), Gazda (8 biti) - De la 192.0.0.0 pana la
223.255.255.255