UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT DREPTUL PROPRIETATI INTELECTUALE NOTE DE CURS* ~2014- MODELELE DE UTILITAT) Sediul materiei gea nr.350/2007 privind modelele de utilitate (Monitorul Oficial nr. 851 di 12.12.2007), = Regulamentul de aplicare a Legii nr. 350/2007, aprobat prin H.G. ne. 1457/2008 (Monitorul Oficial nr. 814 din 4.12.2008); - Legea nr. 64/199 privind brevetele de inventii (republicata in Monitoru! Oficial nr. 613 din 19.08.2014), ~ Legea nr. 83/2014 privind invenfiile de serviciu (Monitorul Oficial nr. 471 din 26.06.2014) Notiune si condifii de fond ale obicetului protect Constituie o varietate de creatic intelectuala industrial. Conform art. 1 alin. (1) din Lege, ,Modetul de wilitate protejeazd in conditite prezentei legi, orice invenie', cu condita ca aceasta si fie nou’, sa depaseased nivelul simplei indemdndri profesionale si sd fie suscepttbild de aplicare industriald."* Reounostem aici, fn lini mari, condifiile de fond pozitive reglementate de Legea nr,64/1991 in cvea ce priveste inventiile> ‘Asadar, modelele de utilitate sunt, adesea, o forma de inventie (,mici inventit), dar fafa de care — aga cum va rezulta din cele ce urmeazi - prezinta patru deosebiri. a) Cea dintai (si cea mai importanta) deosebire fai de inventia brevetabila din punctul de vedere al conditilor de fond ale obiectului protectiei pentru modelul de utilitate consti tn absenta cerinfei privind ,,caracterul inventiv” al creafiei industriale Asifel, dup’ cuum se cunoaste, potrivit art. din Legea nr.64/1991, "O invengie este consideratéi ca implicénd o activitate inventiva dacd, pentru o persoand de specialitate, ea nu © Coppright © Lucian MIHAL (Bucuresti, 2009; 28.11.2011; 8.12.2014), Reproducerea ori uilizarea, sub orice forma, fra acordul expres al auorulwi, sunt interzise. Shedentit Facultati de Drept a Universitat din Bucuresti benefictazd de dreptul de multiplicare, prin orice mijloace, in vederea pregatini’ pentru disciplina Dreptul proprietdfit intelectuale. Prezentele "Note de curs" sunt destinate exclusiv beneficiarilor menfionati. Ele nu constituie o lucrare stiimifica ori didacticd defintivata * Expresia “Model! de utlitate protajeazs [..] orice invengie (J este, 9 mod evident, riticabils, in realitate, modelul de utilitate nu protejeazi o inventie, ei - uneori ~ chiar constituie o inventie brevetabila ? potrivit art. 1 alin. (2) si (3) (a) carui continut normativ este identic cu acela al art. 7 din Legea nr {64/1991 privind brevetele de invent): ,, (2) Mi sunt considerate tnventil, sensu alin. (1). x special 4a) descoperirile, eorile siimifice $i metodele matematice: 8) creatile estetce ¢} planurile, principiile si metodele in exercitarea de activitai mentale, de jocuri sau in domeniul activitjilor econonice, preeum si programele de calculator & prezentvile de informail G) Prevederile alin, (2) nu exelud protectia prin model de utiliate a obiectelor saw activitatitor prevasute, deedt in mdsura in care cererea de model de uilluate sau modelul de wilizate se refer ta ‘astfel de obiecte sau activiti considerate tn sine.” > Reaimintim ef, fn materie de invenfie brevetabilt, condipille pozitive de fond ale obiectului sunt unnatoarele: noutatea, activitatea inventiva, caracterul industrial, natura de inventie.rezulté in mod evident din cunostinfele cuprinse in stadiul tehnicii"* Pe de alti parte, constatim ci in cazul modelelor de utilitate este suficient ca inventia ,sif depayeased nivelul simplei indeméndri profesionale” (art. \ alin. 1) Conform definitie’ stabilite prin art.12 alin. (1) si @2) din Regulamentul de aplicare @ Legii nr. 350/2007 privind modelele de utilitate: wD) [ou] 0 inventie depaseste nivelul simplei indemndiri profesionale, dacti, in comparatie cu stadiul tehnicti, potrivit prevederilor art, 3 din lege, aceasta prezinic un avantaj, ca rezultet al rezolviirit problemei tebnice. (2) Avantajul prevaeut la alin, (1) poate fi unul tehnic sau practic, in realizarea sau utilicarea unui produs, sau un avantaj pentru ulilizator, cum ar fi uml obinut in domeniul cedhucayiei ori al divertismentului." Subliniem insd cd regimul juridic al modelului de utilitate poate fi aplicat®, la cererea persoanei indreptifite, chiar si i cazul soluiei care prezint& activitate inventiva si, deci, ar putca fi consideraté’ o inventie brevetabild, insi autorul prefers, pentru considerente comerciale, sf recurg’ la protectia ce poate fi obfinuti mai rapid si mai ieftin a modelelor de utiitate. In ceca ce priveste condifiile negative de fond ale obiectului, prin art. 1 alin. (4) tit a) $i b) din Legea nr, 350/2007 se reia® conginutul normativ al prevederilor corespondente ale art, 8 alin. (1) lit. a) (cu referire Ia creajiile contrare ordinii publice sau bunelor moravuri) si lit. b) (cu referire la soiurile de plante si rasele de animale) din Legea nr, 64/1991 privind brevetele de inventic’”® Existi insi reglementari diferite cu privire la celelalte condifii negative avute in vedere de citre cele doua legi, ceea ce se constituie in urmatoarele trei deosebiri dintre modelul de utilitate si inventia brevetabila * Condiia ,activitigi inventive” in materie de invenfie este reglementara detaliat prin art. 43 din Regulamentul pentru punerea in aplicare a Legii nr. 64/1991, aprobat prin H.G. nr. 547/208. $ Daca sunt indeplinite toate celelalte condisii prevazute de lege in acest scop. Potrivit alin, (4) al art. | lita) sib) din Legea nr. 350/2007, , Nu por fl protefate prin furegisirare ca ‘model de uilitate @) inventile a ctiror exploatare comerciald este contrara ordinit publice saw bunelor moravuri, inclusiv ele déuntoare sainatatii ori vieti persoanelor, animalelor sau plantelor ori care sunt de atu’ sa adued atinger! grave mediului, cw condilia ca aceasta exchudere stir depinddt munai de ‘apt cd exploatarea lor este interzisa prini?-o dispozitie legal; by soiurile de plante si rasele de animale; * Conform art. 8 din Legea nr, 64/1991 privind brevetele de inventie, (J) Mw se acord brever de invenie, potrivit prezentel text, pentru a) invengile a caror exploatare comerciala esie contrard ordintt publice saw bunelor moray, inclusiv cele dundioare sinatgit viel persoanelor, animaletor ori plantelor, $i care sunt de natura 8a aduod atingeri grave mediului, cx conditia ca aceasta exchudere sd mu depindd numai de fapiul ed exploatarea este Interzisa print-0 dispozitie legal; b) soturile de plante si rasele de animale, precum si procedeete esenjial biologice pentru objinerea plantelor saw animalelor. Prevecierea nu se aplicd procedeelor micrabiologice $i produselor obtinute rin aceste procedee; o} inveniile avand ca obiect corpul uman in diferitele stadii ale formarii si desvoliri sale, precum si simpla descoperive a unuia dintre elementele sale, inelusiv seeventa sau secvenfa partial a unei gone; ) metodele de tratament al corpului wnan sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, si merodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman saw animal 2) Disposiile alin. (I) lt, a) mu se aplicd produselor, in special substante saw compozifl pentru utilizare in oricare dintre aceste metode." fn materie de soiuri de plante si rase de animale, “‘procedeele esentlal balogice pentru obtinerea plemtelor sew animaletor"” (In privinfa carora ar. & alin. 1 Tit. b) interzice tn mod expres brevetavea ca inventie), nu pot fi protejate juridic nici ea modele de utilitte, in lumina interdiclie} generalizate cu privite la yprocedew ssa o metod stabilite de lit e) din cadrul alin, (4) al art. 1 din Legea nr 35072007b) Astfel cum rezulta din lt. ¢) a art. 1 alin. (4) din Legea nr. 350/2007, niciodaté nu pot fi protejate ca model de utilitate ereatiite ,,aviind ca object un material biologic®. in comparatic, se poate elibera brevet de inventic pentra asemenea oreafii (ce au ca obiect un material bilogic) daca este vorba despre = fie ,uen element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu telnic, inclusiv seeventa sau seeventa partialié a unei gene, chiar daed structura acelui element este identicd eu structura unui element natural” (art. 6 alin, (2) lit. d) din Legea nr. 64/1991); - fie orice alte creatii avand ca obiect un material biologic dac& insii nu este vorba despre ,inventii avand ca object conpul uman in diferitele stadit ale formarii si deevoltarii sale, precum si simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenfa saw Seevenfa partiald a unei gene” (lit. c) a art. 8 alin. (1) din Legea ny. 64/1991), ©) 0 a treia deosebire dintre modelul de utilitate gi invenjia brevetabild consta in aceea ch substanfele chimice sau farmaceutice nu pot fi niciodati protejate ca model de utilitate (lit. ) din art. | alin, (4) al Legit nr. 350/2007). 4) in sfirsit, in al patrulea rand, modelul de utilitate nu poate ayea niciodati ca obiect un procedeu sau 0 metodi (lit. e) din art, 1 alin, (4) al Legii nr. 350/207). fn comparajie, art. 6 alin. (1) din Legea nr. 64/1991 dispune c& Un brevet poate ft acordat pentru orice inventie avand ca obiect un produs sau un procedeu [...].” eluzie, protectia ju specified pentru modelul de utilitate se poate acorda numai pentru creafia intelectual care: 1) indeplineste cel pufin condifia de ,depayire a nivelului simple’ indennindri profesionale” (chiar gi dack aceasti ereatie nu implicit activitate inventivi™); 2) constituie o inventic brevetabili, dar care: ( nu este yun procedeu sau 0 metoda™ (i) si nici un produs constand = in orice fel de ,ymaterial biologic”, sau ~ intr-o ,substanjd chimied ori farmaceutied”™. Consecinfa acestei concluzii este ci modelul industrial poate fi considerat - uneori"* ~ ca find o formi de inventie care, pentru motive de oportunitate, este protejati in alte modalitii decdt acelea reglementate prin Legea nr.64/1991 Reglementiri aplicabile {in cea mai mare parte, reglementarile din Legea nr.350/2007 reproduc reglementarile referitoare la inventiile brevetabile, asa cum confirm’ art. 28 din Legea nr, 350/2007, conform ciruia; "Dispozifiile Legii nv.64/1991 privind brevetele de inventie, republicatd, referitoare la: a) definitii, b) dreptul la brevet, ¢) inregistrarea si examinarea cererti de brevet, inclusiv la prioritéji si la retragerea cererii, d) drepturile conferite de brevet si obligatifle corelauive, precum si drepturite de folosire anterioard, e) iransiniterea drepturilor, D apararea drepturilor, se aplicd prin analogie modelelor de uilitate yi fn conformitate cu regulamentul de aplicare al prezentei legi." Asadar, dispozifiile Lgii nr. 64/1991 sunt aplicabile, mutatis nuatandis $i cae’ nu se prevede altfel prin dispoziii cuprinse an Legea nr. 350/2007, in privinga = conditiilor de fond ale subiectelor protectiet; - condifiilor de forma in vederea dobindirii protectiei juridice; ® articotul 1 alin. (1) din Legea nr. 350/2007. "© Astcolul 6 alin, (1) gi art. 11 din Legea nr. 64/1991 Articolul 1 alin, (4) lit, €) din Legea nr. 350 2007 * Articolul | lin (4) lt, ¢) din Legea nr. 350 /2007 © Anticolul alin, (4) lit, d) din Legea nt. 350 /2007, pact este tndeplinita si conditia de a fi implicat o activitae inventive.- drepturilor si obligatiilor ~ incetirii drepturilor; - transmiterii drepturilor; ~ aparavii drepturilor Ascute in legHtur’ cu modelele de utilitate; Conditii de forma Procedura de obtinere a protectiei juridice pentru modele de utilitate se desfiigoard i faja OSIM si se declangeaz’ prin depunerea unei cereri insofite de anumite documente, constituindu-se astfel depozitul nafional reglomentar (art, 10 ~ 21 din Legea nr. 350/2007). Yn cursul procedurii este posibil ca, astfel cum rezulta din art. 14 din Legea nr. 350/207, o cerere pentru cliberarea unui brevet de invenfie si fie wansformati intr-o cerere de model de utilitate, pastrandu-se data priorit&jii aferente cererii de brevet de invenfie. Transformarea poate fi decis& de titularul cererii ~ pentru motive de oportunitate (art. 14 alin. (1) lit. a)s sau decurs de cel mult 3 luni de la data la care OSIM a publicat hotérarea de anulare a ‘unui brevet de inventie pentru motivul absentei activitifii inventive (art. 14 alin. (1) lit. b). fn oricare dintre cele dous situafii, acea solujie tehnic& va putea fi protejati prin cortificat de model de utilitate (benficiind de aceeasi dara de deposit si de dreptul de prioritate nascut din cererea de brevet de invengie” ~ art, 14 alin, 2). Conform avt.14 alin.) din Legea nr.350/2007, 0 asemenea transformare nu are insa efect dupa expirarea unei perioade de 10 ani, calcutati de fa data depozitului ceterii de brevet de inventic. Pe de alti parte, art. 15 din Legea nr. 350/2007 dispune c& solicitantul unui model de utilitate poate s& ceard transformarea sau conversia unei cereri de model de utilitate in cerere de brevet de inventie, dar mumai dacs 0 asemenea cerere se face pand fa luavea unei hotirari referitoare la cererca avnd ca obiect brevetul de invenfie. Ca urmare a acestei conversii, se pastreaza data de prioritate aferenta ceterii de model de utilitate Modelul de utilitate este protejat prin certificatul de inregistrare, care se cliberes7A dup ce se realizeazé, conform art.i7, examinarea cererii de eatre OSIM, exclusiv sub urmtoarele aspecte: identitatea inventatoraui, dreptul la inregistrarea modelului de utilitae, modul in care @ fost completaté cererea, conditiile privind depozitul, conditiile pentru recunoasterea prioritifi, condifia privind necesitatea depunerii unei singure cereri pentru un singur model de utilitate Pottivit art.17 alin. (3), "OSIM mu examineazd obiectul cererti de model de utilirate sub aspectul indeplinirii conditiilor privind noutatea, depdgirea nivelului simple indemndiri profesioanale, precum $i aplicabilitatea industrial." OSIM realizenzi exclusiv examinatea conditiilor de forma, procedurt care se caracterizeaz prin celeritate si prin costuri reduse; de altfel, Legea nr.350/2007 stabileste gi taxele care se plitese (gi care sunt mult mai mici deedt in cal inventiei). Daca sunt indeplinite condifiile legale, OSIM clibereaz& certificatul de inregistrare, care are o valabilitate de 6 ani, cu incepere de fa data depozitului, perioada care poate fi reinnoita pentru 0 perioad’ de ined 2 ani si ined o dati pentru 2 ani, astfel inet durata totala a protectied juridice si nu depAseasca 10 ani de ta data depozitului Examinarea judiciara a indeplinirii condigiilor de acordare a protectici juridice Totusi, 0 examinare a indeplinirii condifiilor (inclusiv a acelora de fond) se poate realiza in cazul in care, dupa eliberarea cortificatului de model de utilitate, o persoana interesala formuleazA 0 cerere de anulare 4 acestuia, aritand c& nu sunt indeplinite annmite conditii legale (cum ar fi condiftiile de fond ale protectici - de exemplu, pentru motivul ea solufia tehnicd mu prezinta noutate absoluta in timp gi spatiu) (art. 23 din Legea nr. 350/2007). Solutionarea actiunii in anulare este de competenta comisici de examinare din cadrul OSIM, calea de atac impotriva deciziei fiind de competenta Tribunalului Bucuresti (eu recurs la Curtea de Apel Bucuresti). Reglementarea in aceasti modalitate ingenioasi a modelelor de utilitate constituie un stimul pentru punerea in circuitul tehnic a unei solutii tehnice care prezint& un avantaj. {stig document)