M60} Avv , NICOLAE ANASTASIU DAN JIPA TEXTURI SI STRUCTURI SEDIMENTARE EDITIA A 3-4 Bd beef, HY/DI9 PAUL, DIN. BUCURESTIfoto rn epopgisfent linc: Prot. de. GH. C. POPESCU Prof. dr. MARIN SECLAMAN i (© Béitura Universita dn Bucuresti {$os. Panduri, 90-92, Bucuresti - 76235; Telefon/Fax 410.23.84 E-mail: ediura@unibues0 Intemot: www editura nnbue.s0 cut sub ct m 703/2000, la Tiara ‘Tipoprafa Editurt Universiti in Bucueqt Descrieren CIP Biliotelt Nationale ANASTASIU, NICOLAE. ‘extue gf structurl sedimentare/ Nicolae Anastasia - Bucuret Edita Universiti din Bucuresti, 2000 Biblioge. ISBN 973-575-462-0 1. Sip, Dan C, 551.3051 ‘cUvANT INAIVTE. Pamdnal si Scoara teresa in evoluia lor autreca prin evenimente ‘geologice variate a céror origine trebuie ciuttd simalan, atdt in | addincwile Litosfere,cét sim exterior ei. La suprafata scoarfei, ‘produsele exogene ~ sedimentele si rocile sedlmentae ~ conserwt cel ‘mai bine fizionomia precesclorfzic, chimice $i bioice care lea generat spot, oritind,furniza Informatit legate de storia geologica a basinelor in care au acum Aste, ancizastiingficd a formatiunilorsedimentare are la baz tm algoritm riguros care permite stréngerea de informa legate de proprigttile lor granulometrice, morfometrice si, de asemenca, de structure cae le caracterizeazd. Flecare din aceste date —specifice orice! mito de sedimentare~ poartt in ele argumente capebile si ‘jute la idertficarea aritecturitcorpurilor de roi care gdzduiesc, de ‘multe or, resurse metlifere gi energetic. CCartea de fj a fost ganda sh srlsa pentru al ajuta pe geologi 0 identfice ujor principalele propriety ale rocilor sedimentare ssi ‘operezecuele ste ine, inerpretareaproceselor care le-au determinat 30 devin a exerifn ugor gt interesant. Siructura cri deriva din cel usin doa intent merit: =e aprecizaonomenclatrdromineasc despre text istructur, Joarte malta vreme ributardterminologiel anglo-sxne, de'asstematiza i descre tate caegorile sedimentologice oerente $ dea le sugera ‘cadrul genetic = de a oferl 0 metodologiesintetic, srvitd adesea de o telmicd simp, prin care cei interesafi 6 poatefectua singurt un studi sedimentologleAstel concepuid, cartea se adreseai in primul rind geologilor, ‘care incr in teremavilesedimentare, sun surpringide complestatea relator spatiale dinire particule, de diversitatea proprietllor Airectionae liniare sau planar, le ntuiesesemmificayia scant o cae deabordare ator Cu 0 experienta didacticd gi de cercetare de peste 30 de ani, $1 {ny-um moment in care sedimentologa este 0 stinid in ascensiune, deschist abordirilor globae si aplicative, auorit mutese speranja ed volumul pe care-lrepun a dispecjia studenlor geolog sicercettorilor din acest domeniu leva satsface exigenele i ceringle 20 tunie 2000 Autor Bucwrest! Cuprins ABA. Alegeree meta! de anal grommets LAS. Grbe de feveatt EL SSMS ESS eth to 123, heode de Tavegaie 2 ce SeZEEE Pree miurtotar F ‘TSIR8, Pound mite (Orgrne de pit, Diagram x= iS 3532, Spin a ait 2.80, Agta dete de gorau E52 Betoun tent prot see 3553: Mesure itor ince EEE ieoedanasatie ties ini 4h Ray eee a 225: Sali di asec as, Sra restate yt de evn a itr cin ig Sb eran SPeR rae eyes BSc nd 22:13 Detommapilwaimeatare cauate a coreat | 0 beret | aasa heel grae tino oct 2 ee i i 2232" Setar petucdiestare ume | “2, Struct sedimentare chime 2S. Sr aladeoaion 2Sk"onde poate 282, Suet pontepeinmte tg SSE et ae rn sii Sa, 2.823. Sta ita tare (nc Dov, ‘Stn Sosa " « & 2.28. Stutan de cmon pte cave Cet Sate grit a ea © ECR Steactr oti depocttoase i ie i 2S. Sa depen epic aa (oma, Om 22412 Sir deena signe Gtr coil, Sse ‘ur tig, Sct ge Bisemaar 20 2462 steele lee patente. a | SEY bean ogee m ie ] USE Scant aoopee bogie, tris) © LLL Soe FEE Sena satncntogee fo os 25, Made fei intrest tine it ‘232 Etectuarea misuritrior gt prelscrare data” | | > 2 ) 22a. Aegon steal de repnctane |) a Se.Introducere Specialzaron ylinlslor 91s domenior de cereears, pra conturrss sor obiecte de sfudle bine determiaate sa unel metodolog adcevte {events in canal geologiio realtte. Sodlmentologa i petrloga Sedimentart su evolust. im uiinl timp, In mod spectaclos #1 Implcat prin tehoii ni priniphspecice tm desires relator ce Aehnese parton supertiials a stoarer terest. fn acest context role sedinentare results, spre deossire de rcile aagmatic metamortie, peal fours diverse | dezageegare transport Sl acumlare mecanich stot preesistent, process shimice Gepost Ditare gi cristaliare,actvtatenorganismeler, proces desterare. Ele Fiat, dei, poligenetic pl imbract forma ror Bteitic su epiclasties Tell de precipitate chins, a roclor organogesebioconstrute fi Dioneumuete,#” depoctlorrecdusl. Daliniren anu edifice petrgrafie ~ indierent de orgine st, dar intatdeauna ca scope 0 pestn — impiehranoagtern 9 tel cle mente fundamentate:aators constiewenio, textnrs ruc age tas miner “Textura. structora repesins deni tribute ale une roel pin care tnt caracterinte propicile sealare jt sivctionae ale meealcn Senna in cre stat tiizate ofl In terntara eologieg este ese Aiteritpentra roel sedimentare si pentru rocle magmatie ji meta ‘nodie, In ukina vrome, pelrologiarocilor sedimentae # sediments Ioginfoloeessaceste notival In acceptin lor snglosxond, ceea ce permis ceretStrior din aceate domenit xk se integrne rapid q dvect In ciruitalinformatilr de aceasta natura. Acsta este unl dia moti velo entra care am comsiderst accesar sh slatarim termenilor prin are am desemnat principalele tpurt de stcucturi i ecivalentul or fm limba englezt. categorie texturale g structurale separate pe baza_ propritattor false, reepectv, irechonale ale roelor consttuie eter impor inte de clasficare sedimentelor $i rocilr sedimentare. Derivind din inusi modul de formare » ocilor sedimentare, caracterele texte ‘tuetwale fusdamentale vor putes fi utifzate la preclzsrea coud f pelrogenctice. Tn cezil sedimentelor gi rocilor epilastice se pot obfine informati spr paturit fatrabazinsle sat extrabazinale 2 material, esipra distanjelor de transport al acestin i indirect, asupra pozliel lor sored generatoare, asupra conditior de acumuiare a sedimen- or. In aceste eavury, observatia textural st structural este singura re permite conturares tne imagint complete asupra evolutil cond jor'de sedinnentace gl, partial, asupra transormarilr suerte de sedi te ia timp liter bor Tn cazul Tocilor de preciptatie, cataorile texturale gi stractura enitelor al 9 eu total alta semniieatie; st vor putea ebfine infor Iii-asupra subiautel chance medilor de ristalizare (sliitae, I Kip, despre eineties procestlor chimice, despre echlibre gi stabil: fauclor mineral. Tati de ce nofvnlle texturk gi structurd mu se pot aplica exhaustiv Jn mod identi pentru toate tipurle de roi sedimentare ee tre ulzate cu discerabmatat,dupt'o bund eapoaslere a naturil consti In carol rocilor sedientare, multe tefsiturl texturale sf struct te definese In moment deposifonale sa siudepoaifate, de eeu f materitulotdetrtie st biotie sau de separare dn Soluitx com sxfilor chimiet jel se pot desivir! sa se pot sehimba In asu-sele enfe pstdepoifionae (ee diagentee, ind sediment se transfor, ci, far campozitia so prlmara sufeta modiietr sever, [dentifiesren si determisarea texturl sstructuil unei roel repre de cole mat multe or, operatuni complexe. Metodele de invest plecind de a observaren 91 deserierea lor, includ tehaiel variate, ture opled, zich, chime, cartogefiea, matematiel. Pentru situate, informatia goologed trebuie fie bogsta, nummaral de (ssw de afsurator) mare, lar modul de Tucru laboris wi rafinat ana datele primare se culeg din even, fu zone. Digecunoseute loge, potrogrtie, paleantolngte,stratirafiewtectone, st analizn aus mult tmp dupa sceasta, in leborator, Preluerarenrezlta are, desea, uo caracter statis, lar experienfa. matematicd ste iia; aparatura. solietata, In acord eu proprietateaUrmirita 1s, foarte divers (balan, seturi de ate, lupe binocular, micro: elaizant i microstop electronic, busole ete).Pentru aceate motive, numfral competentelor solctate este mare Jat eanza pentru cre specitizare ewsmaat,o foarte bund cuponse 4 Tenomentla geologic, dublatt de staptaren vac tebe cgurose lo Wer, repreints condiia nul sicces i Tovestgatia texture Sueturtion de natura sedlmentara a th Tacraen de faft's'a urnde albu de o expunere sinteticd Principaelorcategoriltexturate sh structurale, gi 0 presentare concist Simetodelor de investigate, a modulul de preiucrace a serltacter 8 Interpret or. Acolo unde caraeterl textural si srueturl sl aoe! ‘cia Imbricat un eaaeter desert 9 autora au preerato Hastase ‘acess prin tian adeevate sm ava in Vedece yf despraderea voor Setmiicattsetineatoligie ‘Acumularea de dale caracter textural sh structural constitute tun pnet de plcare In aaalizn direction de puleocueaf! ql analiza Secvenfeor care no pt lips din nil wn atudis sare viverd fofnatiale Spicastice sau case au in atone caactrianicn Compleat basincoe ab seimentare Stodil texturor st atueturie sedimentare” devine ‘aust un indreptar 3f pentru recousituiren medio de aewtmulare: 9 fedineatr att fn Init pein ata iene fet eologice in formalin! purtatone Qe thrbunl,hidrocarbur, sare sa Site Substane mineral, a 1, Textura sedimentelor si rocilor sedimentare “Dintze tedsaturile petrogratice fundamentale, textura nel roci a din acele ealltt! ale consttuenfior sl care definese dimeast hsolute 9 relative ale partionelor, forma, aeestora. si earacterul feel Tor. Analiza textut unui deposit sedimentar constitule un men compiex, prin care Se stablesecatagorgeanulometice, mocto- ces morfoscopie, "Stud prunulomericcondice (a stabiirea de categoré dimensional tra toate tipurlle de roel — mobile sau consolidate, detritice sau ‘stablliea de categort privind forma Peraimete forme ‘analiza morfewopicd se urmfreste caracterul suprafeel gra {Hse ponte precien natara mediului in care acestea au evolu ene vin fn contact determing, ast, repertjia goluriorInte-un ‘motive, contactul grenulelor lisa texturii depositelor sedimentare implich o metodologic od avind la buat prlaipll sl tehniel de fueru foarte difeite mctode deriva diatr-o expereala cureats (de exempla analiza lometries prin stare) gi au, de aeea, Un earacter clasie; atsle ‘ehalel de viet gi sint, este, mal putin accesible (de exempla, ‘lestroned anee cgueas 233 epee pot Sera Lene Sa sre can S5gNSaEESS geageg SORES Pa dea hae ee a ae a35g34]392 345908 fae hateensere Crete 1.1, Granulometrie ggssgggqz2 sagz98 Petal eee mete cee eee geegaguge a3s9¢¢ Se peg a ne rp ete 5325995933 295998 mea ata to Saunonn ci erase zarea practicd a depositelor detrilice nu ae pol realica Tard cs nceste ggegegagss gagge fcestul domenia contin de damensin in clase gr © seardgraralanetricd Divinluale strior granulometrice sint ia mare misurd avbitrars er'de sear depinde is prim rind de accepinrea ‘lice un numa cit-mat'mare de sparalist Beet luiele limite ale claselor granulometrice eorespand aaunitor propre {Gh ices ale sedimenteto, aceasta Tepreiaty Gu avant Sehr asp ea rea nel sole granulometrice pune de Ia bun incepat uemi- toarea intreare':intervalele dimensionate trebuie sh albl Yao egal fam inegale?| Domeniul de vaviajie a mavimil particulelor sedimentare (Qe ta locus in colozi este foarte mare, Ia eazul intervasiordistensionale ‘gale, pentru a putea deserie s sedintentele ou granle foarte mich at ‘eb les faterealul granulometrc de-nn microm, Tn acest ca, eoosl. derind numsi domeaiul partieulelor deta tm pind la meron a tecbul 8 Tolosim un oumir extrem de mare de clase (pint I un milion), Diferenjele de ordiau! mleronior sint importante ta eazul depori- Alor angloase $i char sllice- Pentru particule mari centimetre. 5) imetrice, variajile dimensionele-d© ordiaul miernilor iat psi 4e fimportanf8. Tn plus, tiaiad seama de forma nereguati 4. acestor Particle, diferentele de eltva microni sint practic. kposibil si itil 4 masurat Din motiveleexpuse rerulth e& este necesar -scanulometrice sd fle imegale: mast pentru purtieulele mart gt mit In tzu deserieripartiealeor fine 2 metric reals ieane 8 2it ae ae abs a2 4 Psaplimentae Su) toa0 sat g 3 gee ste necesar si se utilizeze 0 scart graficd cu intervale de lungime egalA. i RERUSTGERE E Bee ft rah it oar ann it pRagag it sop dine petit se ieee gegen, 8 i SESSSSSSSS FBR Ce chateaus suger cone mags es cartel cer Ral Sv eect ot nee, sas rai, np den i 9989893953 no date de pe ater ene ins Seek a aggggeaage § Ber ua pmcre wad i | Hee TT Ts Ge halla gs ea aa QRRR2ER TREZ2EEE2 2 Pee en dee carmen al BRRRRSS TASSEERRSR s ulai de 1 mm) sara pi se entinde eu avinese positive spre dimen. * SRPEe Sg oes Rees $4 tS ami cw numere negative sre rane mg roe (ah 11 sge2e82 ¢228222222 2 sibmic® nggale io~intervale agate. dlvisate d arg2022 DLAPISted le Saas onan ant cis S4a9832 2292989898 3 iets seca cd TSH ee TF ne sau grafice de transformare (tab. 1,1). qe eee ee lita ue wc | seagehe G38 aaa cama pat alan eee a aa ic | BARRRSE 8498 335 Eeaeii: s2eag rinclpalii termént granulometriei deriva din clasficarea rocilor g2d833 a ts rebate sige ata a eet Tetiti Tat onc, dr deco prin suite nu, iter geggses 23835 ete“ nba I St eal geeggag §2888 Tatiedivina catego granalonldce Tecate. ore ° TETET Tatts [etrografies sau de starea de consolidare x roellor. Totust de cele je RE ERRAER tegorlle granulometrice principale sint indicate. prin p[eeeeagid PPPPS2E222 fea termenilor pletrignsip-sil-argil, desi aeestindesemneash 9 ggeeggas 3398482889 1s Peper e trays Tee tary‘aer [e ee peems foun facan WI SIR. + LL ae 1 e yj“age mat find deel cntegoria de-argile (Gg. 1). isp apare tn tei variate principale :§ mm, 2mm gl mm. tn present ‘snlaten clsiticarlor gia specaligtile prefera valoarea de 2mm ca Nipurafie Intre aesate dow’ eategori gramulometrce Warietatea opinilor privind dolimtarle nlsip/sit gt siltangit exte Seana granalometiet Udden-Wentworth adapt ermineoget zominet wah mave (lig, 12). Claiietile moderne acarda.prlonitate valovilor | qease grautaurmaae ho28 mim (16;men sau 4g) ea its intre asip gst, 0,004 mm Slim ee eicace sa exact 0,030 mm, 1/286 mam sau 8) ca Hmita tate sl! ani. ni earte poder ‘Unele seri granulometree separ gio feeliune eolidal, eo ‘Vatilaten scislor granulometeice ponte fi deseurajant& pentru cei care ae vad in situatia de a. opts peateu folosven une! anuinite sl ‘Puseca Tntelegeress comparareh gi implicit ->valorfieacea datelor [pnuulometrie preseatate de un autor, este de dorit sh st adopte seare ‘Eranalometsies ven sai uilith de spectaligil cu preocupari comune. “Adoptind. acest criteria pragmatic constatém e& asa cum printre erm pedologh predomind Intrebuintarea sedrii Ailerberg, in domentul geo Togie + impus seara Wentrorth, De aceea sogeram geologilor de toate fpecalitatile +8 adopte scura granulometrick pentru roe detritce rol Ccintalizate prezentatd in tabelul 1.3. Accastd sear reprezint& seara Wentworth ugor modifica In ceca ce prveste terminologiafratiunilor ‘ak mart de 2 mm 1.1.2, Anatiza granulometricd ‘Studio disteibotet gramulometsiee 9 unui sediment comporth dowl ‘tuses pregitiren probelor destégurarea anulizel, Ambele faze iat Ja fel de importante pentru abfinerea unor rezultate corecte 2.1, Pregdten probelor Decayregarce si dispersarea materlalulul pentru analizs granulo netrich Implied mumeronse procedee, Reacia diverilor tipurt de sed Treate la tncercirile de dezagregare si disperse este, de asemenea, foarte variats. In aceste conditii mu se ponte prerenta 0 chemS et Valabitate,fenerell. Alegerenprocedeelor de_pregitire a probelor JDentru analiza nel anumile eategort de material detitic reprecitt Feaullatul unor multiple tatoniri ghidate de cunostinfe existente 9 tsperient personal 1" as} ain{Uns dintee primete scheme de dezagcegare $i dinpersae a fost elabo~ A de Krumbeln (Keumbein si Pettjohn, 1238), Dap cum rexel figura 1.3 schema lal Kerumbein este foarte genersis, ew earaeter ie, impicind mumeroase variate Ingram (1971) peeznt ites pr ra conerel.suceesunen operator dep a granulometred (tah 18). Atesei seh ive fezele de dezagregare #1 le are th a rahul, Nu este grew de realast foperstia de useare Ingroulast desfaceresuileionrt a compouentilot* el al peobel. Schema din figura 1:4 eezultat din experenfa elytigatS tm cadet torulut de granilometrie al Tosttutatui de geologle si yeotiicd ots Ines (021) & f probeior pent ani eaeqesinat Cw aie shemale pars FEB, Ve 70)in studial depositelor necimentate, actusle 51 subfosle. Prima. text tfectiva de Preparare comsta in tratarea materialuhit cu H,0, (30%) mp de 21 ore: In acest mod se produc simultan eliminacea inateriet forganlee sf famulerea probel. De remareat ca In schema in discuie, innteviatulargiloe nu este niciodatl useat, pentru ingreua diaper ea, Preveniren conga se bazeazd pe setiunea dspersanta a hexa Ietafosfatulal de sodis, Contrett efectulal de eoagulare se face prin flnerea tub cbservatie a suspensiel timp de 24 ore. fm earul producer ‘onguliri se apeles2a mal ales la spi Suvea fare lehide, cind-insteraial ea depus pe fundul linda [granulometsia se poate face prin mdzurere dretd (a guletior, prin re (aisip. peti) seu prin sedimentare (os). fn domenl microgranulometeie (al sl aria) primele metode ce ind au edutat ab spare direct sotunite facflun, prin decantor, ati 3 entnfugare. Metodsle moderne cele mal uulzate se hazeard Sedimentareapartieuleloe in media lehid, deleeminiad indirect orile dimensions. Acest prineipiu sta laura melodel pipe nclode! cu aremetrl (densimatrie). Cale mal avansate procedce gr rmetriceuliieara o°aparaturlsofsticath pentru tavegitraee i imaree proverului de sedimentare a granalelor. AceEtea shat repo: ate de bulanfa de mirosdimentare (pentru sit gi argli) 91 tubal utioentare i dexvolticile sale {pentru alsip) Desfigurarea analize| geanulometriee. Metodn prin sltare 1 sei ‘pipetare). Descriren tutaror tetodelor meafionate constitie tal Une! ctl dedicate granulometril. Peatru. a ofer, tote, ic indicats practice privind procesul de analisd yranulometsicl, vor ia asupra mofo! prin sltare splpdare. Am ales aceasts metoda rimat Find penera eh wtiliaren st nu fuplie aparatara deowebita, fasemenca, pentru ct metoda starts pipetirl este sulicent co ; motiy pentra cage ~ pind Ia recenta fateedacre a apacaturit tate a fost utiliza de anele dntre ele mal marl Tastituit logice (Lamont Geological Observatory, Woods Hole Oceanographic tition a). ecu isjoritates mietodelor granulomelsiee, procedeul de sitare ina eu pipelare incepe cw cepararea (racfanllor grosira (sip tl) tna (art 9s) coufiaute In proba ce ge analizeaza, Cel fdeevat mod de separare este prin stare uniedd (ig. 1.6.1). Ta sop se ullizeara 0 si eu odhlurl de U9 meron, a cre cadre iametrut de 5-8 em. Sita se agazi| pe o pilale corespunziteare ne introduce In gare hui cling geadat cu capaetatea de 1 000 ei" rmetrul Interior de 5 em, sintea {neepert operatiuall de separare, sta soufundi intra cou apa, pentru ca fesatura aa sist ude pe ambele pict. Prin sl id slspensiatrece eu difeutate sau deloc se probs pregitith pentra analirh (dezagregatt 31 dspeesats) sugt puting apa atl, sl ge ogith manoal sau mecanie- Dopa fajleapta 510 seeunde — pentro decantarea material gio se trece partes lich ria slta de 63 micron, Operatias¢ repe:t 1. multe orl pina fad, dupa pauza pentru deeantare, edn lipsit de suspensil. In continuare, eu ajatorul unt psete se treoe ate pein sit gi materlalul mat gvosler rimas tn pahar. Mate 11.22, Metede de anatied Granulometria evolueszi im mod constant silt prin consotidarce Daze teoretice-pafiice de analish eft prin introddceren nor pro edee de icra ia pas ch tehnicn modern Cu tose progresele tne fistrate nu exit8 {ned o metodd care sh anlizeze unilar i concentra fate frecivnile granslometrice. De aceen metodele granslometrice se pot castes tn funcie de interval dimensional eSraia Hi eorespund (8, 15). in Tunctie de gradu! de cimentare, partiulele grosiere (arentice i ruditie) sit analiate fn seafune sau tm volum. fa acest din wnt /-¥ scqune Ca Pe 18, cstarn rnp sce de ne 2Pe. 14 Schema sone mule prin sar sete a ee Bots penreras te alu de pe sits este spilat eu api distlot, timp in care este rascoit ‘sor eu degetu. Spilarea contingh pind elnd uehidul care treet prin i ite perfect linpede, In cursul separill tebuie utilizst un volum cit mai mie de apt Este absolut necesar ca volumul total de api sl material slicarglos ‘i nu depiseascd 1000 emt. Pe de altd parte spalaren incompleti de material argos eonduee le formarea nor agregate st eruste de partiule isipoase eimentate cw argils. Seperaren incompletA a situli este mal pin importants, aeest proces putind continua gi in timpul stiri Py Material rimes dupi separare pe sita de 63 mleroni represiat ul fases de analiza gramulomeied prin ilare, ale carei elape nt desis. in continuare’ (ig. 1). "Material grosier este trasferat pe o stielé de cous, pentru veal (pe baie de aisp, etuvd ete) —"Cu‘ajutorul aael tape Dinocoare so vertick eventusla presents agregatclor de particle, Dach aceatea reprezinta msi mult de 15% in fractiunea grosier, se rela procesul de desagregare $1 dispersare. = "Material useat'este clntart le alana analited = Sitarea propri-alsh se face printro coloanl de site, cele fine aat lar sitele gostere la partes supertoark. Sul sits cca mai fink — de waleroul ~ ae plaseack vasul receptor basal. Sel de site so fixeard ie pe un vibrator, prin funcfouarea cara se produce trecerea aie bila a partculclor prin she. Timpul de stare este de minioum 15 matte, stabil astlelfnet sf se produc sitarea fark ea granele Tie spurte. Cantitatea de matecal stat este limitath. La wun eet de ‘eu dlamctral total de 20 em cantitaten optim de material pare sh Tate 25 yi 50 grame. Deplsirea sarin! maxime la are couduce area unor site sl Separarea comple 2 partieuelor "Dupt expirarea timpulul de sitare materials rainas pe fice ‘ste transferat in capsule, im chee e elmtireyte cu precited mln {gram, lar rezultatele sat insevse pe formlartl de sali ~ Material care a teeeut prin ultima sta, de 63 micron, $ fost inut pe vasulreeeptor bozal se cintareytes'be introduce in ireital ize prin piptare — Sitarea teebuie completata ex observatit vizuale, evideatindy-se itateaaproximativd de cocky, ragmente vegstale, ninerate gle. atente in iecare sth. ‘In cursul sepacdrtinifiale prin sita de 63 micron a treet suspensia sig argil, ceumulindy-s fatrun eliadea gradat ou 1.000 em pt introdueerea rexiduulu! alle de a atare, eepe fara de anlict ‘udlmentare (plpetare) x fractani nitice-agiloaee, care parcurge tear faze = In cilindral cv material fin se adaugs aps dlstilats inp yt daca ste neceser) aducindu-stsuspensia la cantitaten de YOO0 ea — Se omogenizeass complet suspensis prin. agitare energii, indu-se apot sub observatievizuald timp de 24 ore, pentru ase Con (1 daca apare procesul de coagulare. Dac suspensia nu flocless4, ve eolecteas4 proba intils dest 8 sf determine cantitaten totald de material fin alla fn analiza acest Scop s agit suspensta timp de 30 secunde. Imediat dupa tere se extrage 0 prob eu ajutoralpipett, dela adincimea de 20 en 2Progra de, roars ei slar ula savage te tome "in medhficares Umpatal de Brobars — In continuare incepe taza de pipetare proprit-isi, colectindu se «serie de probe, In anumite perioade de Limp si dela anumite adnan, ‘conform programated de plpetare adoptat (abel 13). Cele mat utlzate Pipete au capacitate de £0 emf 20m? rina operatle 4 elaper de pipetare 0 represinth cmogenizarea prin agitare ~ ined o data —"e suspensiel. In momental in eare se fermind Agitaea se pornesteeronometrl so noteazd ora. Acesta este moment 4€ Ia care Imeepe progeamul de probare- Numeral de probe colectate ‘epinde de gradul de delalu sl halizes Sedimenterea partieuelor_din sspensie tcebule sh se produed tn bsenja orlesvor disturbic ale eilindeior, vibra saw alte tigers De fsemenea se vor evita varisfile de temperaturi. Dach seesten din lurma se produ totus, trebule Inegistrate peatrv se corecta modi ficares densitatiisuspensie. Asemenea eorecit se introdue prin modi ficarea timputul sau adlnliit de pipetare ‘Probele colectate, depositate tm pahare Bergeivs de 100 ct, se suet st se cintirese ‘Caleulut reslletelor implick dowd operat principale. Greutatea totala 2 matecialulat tin se fis famutyind greutates primel probe en tun factor de proportionalitae, de exempli eu 20 dack au fost utlzate pipete de 50 en ase se raporteasdcantitates probe! It-1 000 ea, Yoluosal eiindrufe, Greutatea diverslor tractiuat granlometrice, se ‘bfine selzind greuiateaMlecurel probe din greutaten probel precedente {Gm toate eazurie iamalpite cu feetorul de proportionalitate). Ultima probit indict grentatea mateiallul care a rdmnas nesnallat 26 CGreutiite Feciunlorobfinute pela sitare ai pipetare se Insumeaz of aecstd ev se calulensparticparea proceatualé leetrei Mtiuni yramiomctics. Dupi obnerea scestor date ve poate tree iprelwerareesaed @rezubaclr farnizate de avalica granulometrick sitare 9 sedimentar. Hcrumbeln 1 Petjoh, (1998), Folk (1968), Royse (1970) salt ork desc tn det datigratea nail granalometice prin era pin ppetare, precunn si buzle Tor tore. 2.2, Precila analizeh granslometrice role si aprosimatille analizet granulometrice pot fi clsiiate oud eategort prinelpale = eter de prinelplu sl efor! operafionale. Brorile de princi slat determinate de tea de i i mito 1) lipsa de caneordant gt dalle ciarese-caleleasviteza reaihenare& particulor 9 parbetrit natural granular deta forms, dcnaligte es), cea ce infueneard melodie granulwetien edimantare (asp trate silieagis) 6) ambigutates-modulei de exprinare a dinensunilparticulelor teal metoda prin stare go granulometria tn sefiaae recto} erode prlacpiu pote fi Unitat sumed pia recnoas consents exilenfel lor, avind permenent Ta alate imitiric ata ae datsoe gransiometrice. ‘Avind in vedere imposiiitates de 8 corsa efetsl erorioe prin ise poste consider ch atta ip st metodele sal Mandardl Tar asic sit repoductblegrasulometsia este tel pula rv compararen mal multor probe a conscina, intereml anspor sa concentrat asupra_geaor nat adickaoupra error ce produ In curs dextran fgets In aceaate print, cele mai tle date exintents ae teert Ia ulometra pin stare cea mal veche metodk granulometit Inct in aout 1927 Wentworth a ardtat oh eroarea generat de se rca probel pentru anid este mult mel important dect roarea are propria sis) arete dia urd fad ear negljob. Dupt fubein'9)"Rasmonssen (041), fn cral sitet coefeental de va (evista standard’ a meaianei/medians) stage 08% pin Ta din valoarea smdianel: Fol (108) aun Ia concise ok evita sida a medi! este de numa 0,020, deviatia sandard a coe at de altare reprezeatind 02723.ai recent Rogers (1985) a investigat crrile_dalorate operaortor nal, Cele mai reprogutibile date au fost obtiaute dis analog ee {uate de on_singut-operator. Anais sfectnte de diene meee ee fase: asta meted. dr alleen seus! dest des pies ale diametrelor medion®1 ale caeliceatula de sorters ce aiges ‘nt se-eu 011g) pina la 03g, Tver GOTO) considers ed onatins rin sare ce uoueat ct atene melodlogiesenantiatd stat | | faniele "produc renutate eu un grad un de seprotuctiate ARGILA Eroarea cea mal portance pare fe curl aloe detorearh etcielor inerente de onlecanaye&sislr cle, Vora aeae | aperture uel pinze-dosite depinde de Misinas he neste ial plein ea wel is we Semeur i Veenstra (198) as fheat cunoscatesezlatele cere taster comparative nize recta sae gf pecans (eae St tmentre Docgis. Datel presente arts eames ante eat suur cafe le sitelor determing precisa superioara a bilan! de sedimentace, Erorile rerultatelor obfinute din analisle prin pipetare qi eu arco. smetral au fost studiate de Meriaux (1994 Te Beebe, TOA), _Acestul autor Indl ero ping in 5.3% ey zl pipetie Dispersarea incompleti reprezinti une dintre cle mai_importante surse de enor} ale mtodelor vm ‘Hrorle ee survin empl Sle sit etre de wna cans {ncomplets omogentzare ‘nisl suspenstl aaalizate; = turbulenta create pela eolectarea probelor seriates Niste = ‘huetuatite de temperaturs Asemenca erori se produe mal ales in granulometia prin pipetare ‘arcometrul, dar si in. cezul altor metode microgranulontric (Galanin de’ microsedimentare, metade optice ete). 1.24. Alegerea motedet de snalich ‘ranulometred Anumite metode granulometrice stat utleate tn cadral acelulai domeniu: dimensional, dest ele reprezints procedceifeite (ig 1. Aso, tit sitarea cit sl tubule de sedimentare au ca oblect snag ed a} agranulometsed a fracftnit-nsipoate, Granulonctcin sedinentelor flac 3 Gali si angilosse) poate tl investigate pris pipetare, cu areomettal . sau eu hslanfs micro de sedimentare. In ele ce urmecai. vom J Unelecrterl de alegere a metodel de sual grenulomet In comparajia dintre sitare si tuburile de sedimentare (jactusiv aparatele bazate pe aceste tuburi),starea se recomanda cao metods 7 PlETRIS Fe. 17, Domenll dimenionte de apicre « princpalelr eto eraulomeirioe Eensilor cw concenestic mai mick de 6 g/l Pe de alth parte metode rm pipetare it este sufieient. de, precat In concentrate: material ii mari de 24 gf. fu domenlul de concentrajie dela 8 git ln 24 gi petarea i denaimetra au furnisat recutate comparebiley der rexel ile ppt sat cvs a soa Ht mal tate In consecinf, pipetarea si densimetsa sint metode ce se comple ad eiprot Detsnctra so recom oi Tol mane pa allan granvlometrich a sedimentelor puternie argiloase: Metods pipe fi dt reziltato mal dune tn cru! sditmeatlor dominant siege ih analiza action finn x nsiuvior 9 pti simpli, utiaath de foarte mult timp. Datorits vechimi sale, sitarea {ste ial bine stendardiastadeett preare alta metoda gramulometricg, eae alth parte metoda stsrl este confruntath eu defectele construe: tive ate pinned sta ce au pot Ti depaste fa stalul actual. De ‘ones durata analie! prin stare este mai mare. Tn sehimb, cfnd este plist 1a nisipurt metoda este rapida si mult mat pulin afectath de ‘roo de constrctie. TBasiadu-se pe viteia de sedimentate, granulometsi alsipuli pr sedimentare a, considerare tof ee tre tactort af transportabiitalt pariculelor: dimensiones, pivotabilitatea $1 densitatea. Acesta este Prinepaivl avantaj al sedimentiel, in clude unor aproximal datorate fharei varietafi a forme i densiatilgranblelor areitie. 15 oposite, area sorteanh paricnele clastic numai dupl dimension Tory datele furizate neputinduse integra in fatregine’ in modelele fwrnlzete de sedlmentares natural Pe lingh.avantajele mentionste sedimentarea are gi dezavantaje, ce au treble negate {Cu toate defectele sole granulometsa nisipailor prin sedimentare se impune eu 0 metads superioard stiri, Dud plreres nonst’, dneh fispune de sparsturt necesrd, stele trebule Taloeulte cu aballzoare Ihaate pe tuburi de tedimentare. Facind sccasthalegere Se va elimina sql putin in parte — si diserepanta ce pare ind se Snbind analiza prin siare a nisipulul ea enalion prin microsedimentare a sltlal gt arate "Analizorele Lazate pe tuburl de sedimentare aw permit determi nares granslaie!pietriglul. De aceea, pentru granulometria pits ‘lor su-« nisiporilor cu pitry recomahdam utllaarea stanly pentru ‘a tot domenitl dimensional ruditie arene sf Te investgat plat singues metods "Avind aeceayifundamentare terete nefioniud In atlas domenia imensional, metodele-granulometce pria pipetare gi ew areometrat Sint foagte aproplte. Metoda densimetrict cote mal simpli sl mal ra- ‘ids, clininind numeroggelecintarint ce te fac ia cazul pipette. ta mbele metode operatia de probare (masurare In curl densimetii) produce 0 oarvcare disturbare a sedimentill suspensiel, dept se pres pone eb acest proces este continus. Dar disturberea este mult mai Etnportanta in caval intoducerllrepetate a areometruli, cesta avind Yoluum mule mai mare decit vif pipetel. Anaizind accste dou me: ode, Steinberg 4! Creager (1061) auputut delimita. domenie tor de fplvafie, Cei dol autor constata cd predisla metodel_densimetcee gts oiatd eu erestere cantitiit de material alat i suspensle. Cole ‘nal bune resultate im analiza eu azcometral au fost obfiaute la concen {afi mai mast de 12 gi. Metoda densimetried nt trebule aplicatasus- 1.3. Preventarea graficd a datelor granulometrice Metoda graic este utiinats pentru a reprezenta valori gumerice form omic, civ pen lin, sapratf, vole soe ups cum sublinioxd Worthing si Gellnr (1950) graicle wyure jpararen valerie evidentind maim, tinime yf puncte de fee me caactere fel de obervat prin examitares daelr felts Dimensiunile granulelor sit repriventate. pe race. prin. valor fepreniatyIhatleIntervteler sat ciscior gratlometice. Acie inte con ie din oe In ce thal lary nceaptath, ditensianie granullor slat ezentate pe axa orlzontals fabsclas): ne freevenla eestor dimen ni este proeetata eu njutorul seaet de pe ordouat 8.1, Wistograma Acest grafe exprima freevente simplt, necumulatl, a grenalelor diverse dimensiuni, In fiecare interval dimensional (lest granule ric) frecventa este Indieats prin dreptunghiari ce au la bazk inter. ul de clas, iar ea ialjime valoatea procentusla. corespunettesre ervalului (8g. 1.8, ). is aDiners par, st phi Dien prea, ent ws aed * | 18 neretare, eel resto aor No Tua rfl & Ska Tm nh PT sles[ole [fof lalele| Be é vane 1g. Pxemply_ de arabia a bstogramel Jn fone de, ne So Hare ial agin att ei eal Sn De ele mai mole or Nogramale se consis pe hie ante "in tiie We nceati se pot lise fle gare tt de aba Uttar natogramel presi avantaol exec apie 2 sere eli rai Deasumenea, tga nas poate erect ona ‘Bund cam ausemareat tamed independent Cones Dees Petiona, 1857) poncipalal deaseatal a toga Noreen eendene aspect nt fats diners te Invanigete 6 sree ii Acta probh poate prodiceistograme senate da te aualiznt crite feu ste apertura ete pceutts ey sed tlometrce erie. 1 istgrama ele io repteentarefiguratvd, dar poate fr- ata pente clei tthe 1.32. Potigonal de freevenpi Spre deuseite de histogramé poligonul de freeventé consti dia ragmente le dreapta, aparind — ‘in ansambin — ea linie fiat, ras reprezentare graics se obtine projectind freevenfa necomulata espunzitare eleslorgranulometrice pe mijloctintervaelo de lan, janctele obtinute sint unite prin Iritdeepte (ig. 1.8, 0). Paligoanele de freventi posed aproape toate vantacle s!dezavan. le histogramel, a tare derivata sats fn lus, poligeanele exprimh ai corect continultatea datelor granulometrice, pe elad histograme 28 impeesia cd Hecare fracfiune grauulometrichtepeezita o entate rat cumulates Dupi cum indich mumele secastd reprezentare exprim freeventa snlometries cult ‘Dupt terminarea anaiize granulometrice, n fonetie de cantitaten jal de materia) analizt, se caleuleash freeven{a tusteriallul cores: vitor diverstlor ease granulometrice, Aceasta este [rcvenfa simpli umlaa, Peatro trasafea curbet granulomettice cumulative se ea 124 progresly frecvenfa claselor. Ineepind et dimensianie esle mei i, ase init Tlecare clash 8 cumulezetrecventa propre qi fecvem ‘laselor precedente, Aceasta este frcbenja ehmolald (at se vedea ell din figura 110 Astlel se dispune de wn cupln de valor rept: iat prin frecrenja cumulatscorespansitosre uae anumite lures ni (clast granulometres). Prin profectarea avestor elon tn functie oui axe reclangulare se obfin puncte prin care se truseasd curbs Frnt tt tena a 13Pentru exempliicare si considerim un explu de valori inclus in tabelul di figura 110 sa) treeventa cumulat 25% corespunind ) sitet ch ochirile de 1gj(adiea class gramslometrica de le OTD la LOD) de 100%, Tn acest eax sintem In prezenta nei curbe geanulometriee Adexchise. Nelaehideren cure eu imal cheve procente ete tolersbis, orespunzing erovit objnuite analizel granulotuetrice ar acete cre fw oe coasldert deschise. Conform vn prinelpia important al trasiit grafiector, cure cums lativit Ineepe de ft primul punet de prolectie existent, continua se ‘omal pind Ia witimul punet. in eaztl sitari urbe Tacepe de aero ‘umai dack prin prima sit a teceut ot materall probe analzate, Orice pretungire arbitnrh cutbel pentru’ tinge (reeven{a: de, 09, - ee De peaua vertalh trove igs tlorgy dela econ eo rs ei ‘ae trasen2d olinle perpendieard pe ax, De la valoarea de 1@ a0 ts mmm Bez sank nie perendintar pe axa orizontali a atmensialor La a etogiad icrechia sat dot il ac Shine wl dis pactce ret ith e*] Lee aria canalativi. Festal paaciior eealt Ri cea ee aa Cipla de val! aprnne if tebe ° re na 3 Prin snes ew Ie drop a unctlor stcecaive an obine cara OL) opie amaatvs. In od Treseat prtl pune at corel coronene r a ireevent tai mart de 09. hn alal pact nt elle eee | sau de 100% poate altera in mod acrnifictiv datele grantlomettice ms es a er saat eo ‘Aproximativ plod in cel deal salen deceniy al secoluhut nostr, a) [ame 4m mmarea majortate a cazurilor tx frecvenfel (ordonata) corbelot cumulative era de natura aritmetiel Dacdtimensonil, gramulelor era exprimate prntro searalogaritniel se folosen hte sem-lopartmted Jar dack dimensiuile erau expeimate ih pM refecua gratieal era art. Melick. O asttel de curbt granulometrieh eu ordonataritmetles are forma ‘de’ $ (i. 1-10, 1). Desi au fost prezentate de Krumbeln si Petijohn tack din 1938, avantajele ullizdrt Airtel de probeliltale in graaulotsetrie nu an fost ecunoscute decit relativ recent. Tn stadiul actual se conturesad Le 2 3 r chron poe i ee eer ba ‘| : re un mevorey deerts rases rte estnse, pe hirtia de probabiitate eurba cumulatia. devine fe reap (i, 1.10, 8). Actastsindeeptare a eurbel se produce nual jack dlstibutia granulometsi.rexpectiva este simetrich, normal, ‘Sear de probable (ig. 1.11) este consteuits eonform leg distri: Duties normale. Frecventa ie. 502% eonslitiie central de. siete. al {sci Interval central al sedi Gatre 30% sl 70%) este ult mal me ecit‘ntervalele de ln peiferia sedi (mat putin de 10% 31 mai mult 4 +6& ‘ i e 3 i 4 i i i : i i 3 2 i i de 00%). Dac& datele proietate cu ajutorul unel seist de probeli tate abeultt de legea distubatied normale, atunch reprezentarea gra fet consta dinte-unul seu mal multe segmente de dreapta. Ueiizcea suet de probabilitate tm geanulometrie oferd avantaje deasbite,peintee testarea aoemeltatt distebutiet — prolectiv! si eitiet nal preise ale datelor de Ja perfeia dist util? granulometrice (deosebit de semilletive pentru Interpretarca scestor dats) — suhlinierea presentei mai mullor subpopelai, care spar ea sy mente de drepte — suri interpoldet 9) exteapoliel grafie, datorita tuelt sub forma de soymente de dreapts Fefeaua sou hictia de probabilitate consth din combinarea_ sedi de probabiitate (in ordonsta) si a_scht wcitmetice sew Togeritmice (ig, 111), Tn granulonietrie acara.varlabiel independents shirt Setpoint eat tapas nena ph Io acest Tl 6 nears fe fant o absest Togaritmies cu aspect aitmtic Carka cumulativa constitule prineipalul mod de reprezentare_ gra: fica a datelor grauulometrie. Uullzaren sa are urmatoarele avant + = Torma eurbel este independents de intervalele de probare utilnate ste, pipelar ete) ~ de pe carbe gramulometscd se pot cit, eu suflelentt exact valocile ettice care servese [a caleularea tuturor parametelor Asie; curbs grauulometricd eu ordonstd, de) probabilitate permite testarea normalitst, evidenterea subpopultiler $2. Spre deotebire de istograma gi de poligonsl de frecvent, inter: pretaren vizuali'a curbet granilomerice este mat dill, necestind {in anumit grad de competents 11.3.4 Corba de freevents Apliata in granulometsie curbu de fecventa constituie o repre ‘eniate grate peintre cusbi continyh a distribute! feeeveatel simple 2 dimessiunitoe granoller (ig. 1.10, 2). Din punct de vedere geometsc histograms si paligonul de frecventt sint foarte apropiate de curba de freeventa. Tate aeeste trl tiparl de ‘eprezeutan grllce exist tranzfieevidenth. Cuba de recveati repre nL forma fini @ histogram 9! poligonuias de freeventa eind ater. Nalele elaselor granulometrice devin din ce in ce mal tii tarDel se alajeazthislograme! din pane de vedere marfologe,earba de Pebbents st obtineain‘curba cumtlativd. Pentew a contra curb de Meerents fe mdsourlpantcle tangentelor fn diverse ponete ale cutbei era 2 caemdonn, eritmetcd Crambeln 51 Pettijon, (938, $e). Curia de frecvenfe a poste constr direct din tele Enulzes gesaulometie. 2" Fracognma 9 poligonul de fecvent, curba de frecvents ete o representa gated visit, care au ofe clemente pentra interpre Tee tts Helo grantiometrice, Spre deosebire de cle douk tort as grafee menfonate,curbn de frecventa nu depinde deiner Mill Ge profere gravulometil LAA, Parametril statistici ai datelor granulometrice Cateulnl parametrlor statistic constitue ultima pas a progatiet penta interreterea geologch a datclorgrunulometsice, to aeest mod Poem alegenrectereleerice ale dstibaiorgranaosnerie ndlnd Putcal coaitaiy de satiate aa de difeentiere dine acest ds- feats : ‘Ania statistics distributor gramulometic we face prt compa ice caractercle carbel normale Tn acest scop sink analzate {imitoncele eategoride parametss statatil niraramete tendinQe centrale a distribute T Parameteitunitormitap istebutil 5 C farnmetst gradulol de asimetrie T ENGmetet gradulu de ascufime s curb de Srecvent ie decent ane satchel gramuomatise se Mies pe date sbfinute cn efutorol curbel cumulative, De aceen seaitindilto! statist deatmit parame? granalometid grafic ‘Ehud taptl et inalizarea lor se face priate cafes! matemati. Valorle ebfinute de_pe_cirba cumulativi se nunesc percent su reprrnh ltl unl oe enespin ed ou ene eaigtes Ia formuleleparametrilor gramulometric ce sint indicate {acest capitol simbolucie 23, 16. 23, 280, 275, QB sl 0S Represints Percatiele 15, £16, P84 POS exprimate in wait pk Perventlle P25, P50 s PTD sit eunorcue sub demumire de ewatle (in ios englend. quarter — pli, afer), Peimul stem do para (aim ceteqramulometic, intcoas de ‘Trask. ta perionda anilor {San fER2seBeeack nas peta eurtiin!” Ta anvl 1952, Inman a props iatroducerea unor parametsi bazatl pe cine puncte de Tefringa de pe curba granulometrick. Peramelit 2 Inman sint superior sistemultcuartlel x intreitinformatile pe eave (ler provin diate arie al lings a distributie!groablometrice litre 99% 31.9596). Parametsi Initan deseria in mod adeevat caracevele distributor rate, dar sau dovedit inadeevati tn carat dastributilor polime- lo ssimetrie- entra» suplini aceests lips, Folks Ward (1037) fa claborat formule eu fleenta superioara pentru ‘caealul “pars~ ror granulometril gratil Spre a se apropia cit mai malt de parametsi rezaltati prin metod jomentelor, MeCammon (1002) a prop formule ce implica umn numer ak mare de percentile. tt smote tondinjel centre Cunoasterea dimensivnilor medi ale partculelor_yaui sediment Le primi desiderat nl anaizelgeenulometrice. In acest scop se utl- 1 mal mui paramett Modul (Mo) este cea mai freevent& dimensiune 9 partienlelor unct tubuti granulometrice. Acest parametra covespunde celta dual jet a eurbel de freeventa (fig. I.12, ). Determinatea exacta am. este o operatic aifleli, rarcorefectuata (Folk, 1968). Tn aod ic sedispume numa de easa modala, eave cepresits 0 Vaga aprox re-e modula (Ui. 1.12, Distribute normale au 9 singurd valonre models. Alte distibuti a poimodale, eaacterizindu-se prin existenta a dou sau mal multe ari (else modale). Curbs lor de frecventa pare eu doud saath ie maxime (ig. 112, 6). Virfal eel mal ull at carbel marcheas’ ll prinetpel ecealte, tal mle, corespunsind madarlir scundare. Mediana (3d) este defiits ca valonren tre imparte.distibutis yalometricd in dosh parts egale-Jamdtate din granvle: slut mal fre dectt medians, cata undiate fncuzind granule ml fine lind determinata.diceet de pe cucha cumulativi. mediana este asiunea parlicuelor care. eorespunde freeveafel de 50%. Aves etr esto explana ta taller! (Nd) aut np (M4) Dediana este foarte mult wien fm ‘granulometrie, probabil dis a ugurinfel ev eave este delerminata, Folk (1008) recomauda #8 a foloseaset mediona ca tndiator al granulaist medi, folrult etn Hs varie existcate La peiferia distribution, iar penta di hile asimetrice gi bimodate mediana este chat neutiluabid. Ross 0) este de parere cd, din contr, nellind lnfluentatt de. valor me, medlana furaizea tnagine nealterata a dimensivni® pred te a distutfe. 2"Direrotree porter, unit pty Dineenraa particu, at a © e ‘ig 112, Distal granulomatsce unimodal polite tc Sl Polk Ward, 157 fe imagine ia rae mnt mei cai pl pe dn ae anata = Me Ute 4 986 Ste fora pest dfiaied edie pe ba oe ee dean sty Sie CO aman, Mag sec) da0 t eS0" x0 > 00/5 tecanmon, iss Mecy m= (QS + DIS] 2B... + BS + 5)/10 (Mecam. moa 1882) atelor grafice MeCammon (1962) a calcul eficleafa wnoe parainetri grafic si tendinfet ‘centrale In! compacatie eu parametri statistic ai” metodel mmomenteler, obfinind rmitoazele restate sedi or ‘Betis 1 Nene 7 Din datele tui McCammon rezulta e& pasametii grafici exprima eu ltt al ne teas centrale ote based pe mal mle pane Sle cusbel eumnuative, 1442, Parametelt wnitormithgt disteibufiel Primal parametea grafic care a fost ulliat pentru apeeserea uni ormitatii distibutek granlometice este rortieketul de tortare Trask, exprimat, prin formule Sy= J QIO [io mitimetsiy unde cuartlele Q, "sé, xint dimensiunile particulelor ce covespund freevenfelor 75% si 25% Tn eazul unl perfects uniformitatia dimen sMunllor wrantlelor Qy 'Q, tar 8) = I Krumbein (1934) a iranspus tn waits ph indeste de sortare Trask sub denumitea evtafia euartiier (QDs). ‘Dap cum a subliniat Folk (1968) covficleatul de sorta (S) sl ee ‘alent siu to unitafi pat (ODq) nw reflects deci sortarea pil cen Ate a distribute In’ timp cc uifevenfste tase sistributil ape tai ies th extremitafileInteralulatgrantlomelsie, ‘Din. neta moti, In stadia actual eoeicentul de trtare Trask nu se mei folosete Deviatin standard gratied — (Taman, 1952) indich uniformita istributil prin media dimeasiunior {in wnitaft ph) eorespuncdton recveatelor in punctele de Inflesiune a eurbel rtuales oe = (2484 -B10)/2. Acest parameteu al uniformitai este superior eoetientulal Sartare Trask, Intrueit exprimdispersa Tatra interval de 68%, aistetbatet ramulomelsice © si mat bund oglindive a gradulai de wallurmitate este oferta de ala stenderd. grafted Incesvo oy (eolk si Wards, 1997), care dm ide 90% din dstributin granlomettick + 21 = (DM — BIB)/A + (BS — 35)65.6 ‘Dupa cum rezulti din formula, deviatn standard grafic’ inclsiva int media deviaiel calcula Intre punctele 165i 84% 3 2 aeviatiel dintre punctele ew freeventa. 5% si 95%. Conform caracte ‘sulellor curbe} Rormaie, formula. pret devistit tate (e38t— 210) {terval intre 18% s 4%, include dowd Valor ale deviate! sendara), en de-n dows devile se caleulearh prin formula (299 — 233) 3 ‘lel Intervalul 3% 5% a! corbel normale Include 98 deviti san Gard. Tatracitse face medi aerator doul deviatd standard, numitort Tormile! generate (2) spar. miipleat et 2) Folk (1998) atrage stentia cd deviatia standard mAsoncddispersia granulate in unitate phi dect simbelal ds trebuie atasat valorlor de ‘State: bn opinia Tul MeManu (1005) neste voresthutlaanea staal Tul GF in exprimaren valor deviaiel standard, del in acest eae sim: Dolut phi ar eamla dow somites centrale ar f'n signatuva care arath ca valoen respect © transformare Togacttmica @ dimensanil milimetrice iota standard ar india fntervatol dine fe clase yranulometrice ee apar de fees ‘istfbutie. Dupt McManus! Valorie deviaiet standard ne treba sh Sibi caracternedhnensoaal Mecummon (1902) sugereasS oliizaen urmltoatelor formule de caleul a deviafiel standard: formula 12 (385 +} 2% ~ B5— BIs4/54 formula 1: (2570 280 +300 + B97 ~ 8 — Bio — 20 — a°g) 9.1 Caleulind elicenta.prineipailor pasametri_ graft de disprsia, MeCammon (1062) indies trmataares Tor ener 229 cea Krum — Ds Bieta feb od 1143, Parametsitsimetsit distebuties Douk distrbutt geanulometrice cu aceeayt dimensiane medic. si celal rad de uniformitate pot sh aifere n privinta gradu de se trie. Tendinfa dimenstunilor granulere de ase distribu! proporjonal de parte gi de alta a distensanit centrale eoustitule slmatrig datrbute ‘ucbej ete exprimat prin simbolul Sk, fe Ia'tarmentl engleese nskewnese” (oblate), {In sistemul euartlelor asimeteia poate fi apreciat prin urmatos rele formule grates" ‘anata Trask Shy — Q,Q4lA0 ‘cimaria phi ~ Krombsin'Skyy — 1/2Qs0 ~ Qs = Mae 2 ‘ssa parr ana BN e Pig. 19, simotia apcunon curbelr de teen 8metsce, Pentru limins acest neajuns Inman (1952) a raportat dite onfadintrs mediond media gralea ta deviahia standard ta = (Me ~ Ma} De observsl ck semoul cooticlntalat de asimetiie ay este contrat de valourta My —Md,, aceasta din weiaa depinzind de postin mediet in enralatibatit (are partea Gn san spre partes gosier granular). Utlizind formula general tat eg, Inman a uilizat dows intervale sie distributed de treevents (B1%—16% 61 95%—5%) obkinind dou ‘Variants ale asmetie gaftee ows om 2059) Intro distributie normalA tm intervalul 5% 05% se incude 1,65 0 devo partes de alta « medic, Dect dach sistibulsa este normal mee fb3 = By Folk sf Ward au prezentat un slagur coefieent de asimeteie,factnd media calor doi indict al Ini Taman, Aceastsexprimare ponderal, flensmnita esimelia grafed inclusod (Sj) este wrogtoares 25+ ow 4e%) am oe) ‘eficentul do asletsie Sk Dop& eum rezultd din formulele de eaten ste up parametrn neditensiopl. In cazul curbelor simeteiee Sky = 0,00. Limitele matematice al asimetriel gralce inclusive sist — 1,00 $8100. 1.144, Paranstrt aseugiolt eurbelor de freevenia Chiar dack au un grad de simetrie (asimetrie)identie,carbele de Arecventa pol sl difere prin aseutimen tor (Cg, L.13, ¢ Parametrul satiste care mlsonr acetcaracter geometric i curbelor de Trevent ste aseatimen sat hurts (8) “Temes ett de a ageing une cube In con eralie eu curba normals. ce Hinieard 0 suprafay4 cu valoare egal Bevaceen ar fj mat covect ai se tire ferment ascilime rea (Gakers 1868), Neste Inseam e& termentl ascatime se apie de apt Sanbelor unimodal. “ Ascutimes depinds de uniformitstes distibutel. Disteibutile nor= male ou devistin sandard mick sint tat aseafite decit cele eu disperse rare a dmensuais geanulelor ‘Din punetul de vedere al gradulyi de ascutime eurbele pot ftp uric (al aseaite deet curbs normal). plaartice(eurbe al plats) feu mecocuree (cu aseutime similart curbet normale) (ig. 1-13, 9 In sistemul everiiloraseufinea este estimath comparind diaperia fn poten contra a curbel (intre 25% 575%) co dispersin aprons tlcd a fntregt carbe (ectntia Kelly) =F! iy mm) Kye este redath de aceeaglformnld, fn cate perecutilele gi cuartiele Sai exprimate in waiatl a amen” (1952) defineste-ascutises prin raportal (in. unitSti phi) intre media disperse atee 5%, 18%, gi 84%, 99% sl devitia standard + { Kp Folk $8 Ward (1977) a8. props wemitearea formula a ecutimis srafce Ken 2808 qua s- 3m Accaslf formula nscutinl grafic se baee28 pe faptul ci in ead ‘el ditrbutit normale intervals) dimensional dlutre percentile 25% 91057 este de 244 de ori mal mare dest interval dimensional Aintre 25% fh 75% De aceca, daca dstributia este normals (exe turlicl) Ke = 140%.” Antel, varie Indicelt Ky or deserie. in mod fantitatic Separtarea de Ia normalitate ® unel disteibatits Din pune fe vedere natematie Ke vaciazd de la Ott pind la flint. In reaitate, a cara sedimentelor Vatosrea Ky ~ 6,00 eae rarert dept Disteiutia valorior aseatioil grufee (fy) To sedntente vate pac ernie asimeltiea, Aceastt istributie poate. ft hormalizat&.wtlizind cafe transformalé (Ky ~~ Ko Ky). Ciod se flasese ascotimea paformats, cura normals see Ky 0,50, In cele mal multe eagtat eatind fate 00 si 05, Gyn eax asimelrieivalorle_aseufimil sot nedimensionat, 143, Fxtrapolarea earbelor desehie De multe ori, cura cumulatics rezutst’ din anslizn granutome. fate detchind spre extremitati, adich evista 0 difereaté mare ntee evento primulus pouet al eurbels freeventa zero sats altima punet 6es we Bee iersines parte nt eather etn, Geta tdci Bae cit rams ein, Se 8! dt ‘seis, peichideres a {td admis, Cantls Sn Chat npr Ea LR Shah res eres Sas rm Dropuss de Falke (1868), es sl corbei si feeventa 100% (tig. 114, @, b ee). De exempla, eurba emulometie ‘cantata poate, Inexpec eveata 379 sul a Poate termina ta freventa de 81%, Actasia inseamind ef 37% din gra fnlele mai grosiere i, respeetv. 10% din material fin gen n AU fost analisate_granulometse ‘Daca neinchiderea curbei este sufiient de important, in porfiunea de earbi care lpseste se vor alla. peceentli-necesai pentew calcul rametriloe granulometrcl graf Neputind afin valoarea acestor iu se pot calcula indie! granwlometricl fn calculul carora partiiph percent fespectivi. Uneor! "aceasta deleciune se poste Euplit prin extrapolares curbel ind material confine © mare cantitate de argil, curbele granulo ‘metre cumulative obfnute var ft desehisespee extemitatea in gran Java (lig. 114,e) dex analiza evoluat In mad normal pind la diasetral dde‘un tleron (10g). In acest eax Polk (1066) recomands ea de Tal 6 ‘mol pact ol curbe se traseze o line dreapth pind ta punetul ev foordomatele 1425 100% (hig. 14) mpreund ea Royse (1070) statem Seeptiet cu privire fn apliencea acest meted, fvitind a abinere se fel potin prudent tn splicarea ef. | Dace analiza 8a oprit Insite do 1025, dar itimele dons sau tri | puncte ale curbei'se afi tn line dreapta (pe hit de probabiltat), onsiderim eh se poate extrapola carta In alvcta aeestel drepte pe O distanfa let (og. 14, bo) Dateitt imperteetiunii metodelor de analizh granulometeed a de poaitelor grosiere (piers pilin nsipnse) curbeleculative ferultate “Sint to tod obismut cescise spre feacfneagrsierd (tig. 1.1408) ta aceasta situaie — en st fn carl precedent se ponte fxtrapola"segmestul drept al eucbel ach prelungiveanecestrl este Sutlclent de sie (ig. 114 0, Extrapolarea se poate face numal cind curbele cumolative siat teasate pe hte de probabitate Tatrucit pe ecensth hte. cs par ca segmeate de dreapts, exists in vaectre contra al extra Ete de sublinia chi In est cau exist riscrl tari e's extrapola It Imod erona, clei rind pot at iaervinksubpopulait tn eompontia Aitributiet respective ‘Procedeul cl mal corect este de s willza numai poriazen canes: cat a cure, roel des putea clea suum paromete scant metric at unor probe =" 11h, Alogerea parametrlor granule Contruntati eu vavietaten formulclor de ealel a parametrilor ga fii se pone fatsebares pe ce ertert vom selectiona parnmettl pe cate 4 wiizam. Celtrile de nigere 8 parainetilr se epertizeazt fn doh rer] categoril, alittle teoretie ale parametsitor 51 1) posibltaite practice de aplicare 8 or Numeroase argumente teoretice pledeaz’ impotriva sistemilui dé ramet bazati pe utlizarea cuartielor Pe ingh teptal ed utlzearh nmal informatt provenite din area central dstibutil, parametet fuartielor uw aproxtmeazi decit in mich mésurh paramet i ealelat in melad momeatelor, Porametet in unit phi, propugt de Toman (1952), Folk i Ward 1997), McCammon (162) gay, inteunese rafilente calli eoretee ntrn a fh preferat! indict granulometsci at cusrileir, Bficleata lor =n comparatie eu paramictri metodsi momentelor este diferith, depinrind de numiral de puncte de pe curbn gronlomettica de unde “0se culeg datee de calet, Din acest punet de vedere formulele ful Inman Sint inferioare eelor ale i Pole si Ward, acestea din urmé avind eft ‘at mai mied dee formule MeCammon, truck frmulele MeCammon fe relerk numai Ie caleulol medics deviaflel standard, nefornizind ttn sistem complet de paromels, tnajoitatea cerestutoriior au adoptat Kormulele Folk Ward, “in mod practic alegerea paremetrilor este determinati de eaatitatea de dite fornigate de anal geanolomnetrict, Dack majortaten eurbuor ‘cumulative obignite includ feeveatele de 18% sf 84%, dar nu ating freeventele de 8% gijsou 05%, stanel Vom fe hevolfi sk renuntm Te pparamets Folk q'Ward tn favoaren parametailor Toman, Aceosta it ie se intiinese nual fe eazueextzeme. De obieet numa 0 parte ia ‘ede au pot furnisa percentile de 3% 95% tn vederea compariri ex date proprt si cu alte date din iteraturd ste preferalil si ae opteze pentru sistem pacametrlor Falk gt Ward, fu rteul en o parte din date (cnrbe deschis) sh'mw posts ft preluerate titi, Neonstaalogere ete detata 9 de faptul etn exist 0 cocelatie ‘instauiaintre sistem Inman # Falke Ward, cu exeepliavalorilor ‘centrale ale distubutie, LAAT. Moments de reparitie. Momentcle anti distribu de treeveal8 represlats constant sta Aisne suaftoral coca se pot deacrie propel Aerie (ram fin 1905) Primal moment al distribute este centr de gravitate al aetsici, reprecentind media arnt ‘A dolla moment seryegle la evaluare disper, find cunoscut ca deviatn taadard arate ‘Momentel al tle vllstsimelsn unl dstrtbati Momentul al patralea evideniad diperia valor in zonele per Sexes al distebue, oprerentind ast km mile de evalaree tart Seu asenbiniteurel de event De sat atilizte In mod cunt fa statistic pentru pretuerarea dutelotgranulometrice,momentele a inceat tb fe Yoloste mat Satens Stal in perioada rocco. Metoda momento se poste apie onchet {itu de frecvenpie In eomeecinfy momeatee. isp ae bec {ecaleal mult ai niin su compari en poramele grafic Cslealal paremetilor grafic st Dassnrk yo. iteen date colectate ain auumite” ponte santos ale tatibaiegremslometrce. Tn fontrats moutenele Je yepurtite elect intreaga dstrbati, e le ffactiunc cea al qvonerd Ta rachonen ech ma find, cost tisha “8 f metodel momentelor nu constitule totdeauina un avantaj. Aste Sennificata momentelor este radiesl redush In ena! eurbelor deschise feci'a distbutdlor granulometrice incomplet-cunoscut, Procedesle de caleal ale momentelor siat deserise tn. nameroase Ierae? de statisti, dinte care itam Steinbach (1061), Griffith (1087) |B Sarapow (1068. 1.1.5. Interpretarea datelor granulometrice Datele granulometsice se pot interpreta din multiple puncte de vedere. Granlafia vepeesiats, ta prieaal rind, i earacter‘Gescriptiy AD Sedimentelor clastice. De-aceea, dstsle granulometrice. serves. la ‘Ghasiicare roclor detritice. Stodialdistbufel granulometrice Fura! ‘scant informatit supra eonditilor dinate de transport i sedimentare 1 partleulelor castes. Identifearee ambiantelor de sedimentare conform Informatilor furizate de paramets gramslometsicirepreints 0 prea pare mal recent gi un dormeniw de vitor a interpret granulosmetrice, Posibltaile interpretative ale granulometriei mu a atins stadiul ae matrtate i acest dnenit sink de glepit pogrese stati, faze vor eeu aol eapacitai pentia rectinonsleren Proceso sl amlan {elue de Sedimentae e 1154, lometrie a sedimentelor itleanen | Analiza _granulometsics constitute un instrument indispenssbil pentru clasfcarea roclor caste. Aveastn ne Tnee utilzind Givers puri de diagrame tnongolare Une dit tre cele mal ennoseute dlagrame triangulace granulometrice tea a Tal Shepard (1031). Colfurle diagrams! (i. 1-15.) corespand atinutullor de 100%, nip, 100% sil 9 100% angi interioeul di amc sc mpi ik ane eimpat ce Erepand iverson par de separate. In central dagratmel se ineadreazdproleeit ale roilor stitute din eaatlts{t elativ egale de nis, slt st aril. Shepard ord aestor oe! denunivea Fa) te mtn [Bi] Be Sore tn ate ay Conant oes ur leauge ee i] fi] - [3] ome i alae LE} SY comet Ls] ) om {IR dace Depa ae sae pe (me omcre owe Print, Once «aPrineipalete ctegori morfometsce sint_o eapresie a. dexvotai spafiate he care ¢ eapats tm ngrenul® saan gcrstal, @ ferme sale Feoheteste sie relator cave’ stable Infe elementce cristal {ratce propll uns mineral (lst, colli, muehl) 5 cele rezultate prin Spurge, eanaport an eretereineompel 1.2441, Forma granule elastics Granule minerale — monocrstaline saw poicrisialine — rerulate din deragrearens Tagmentarea, transport bor deposite preexs {ente sedtulese constituent slogen a roilr sedimentare, Perma 10r ‘Sleiond este o fanciecomplexs a cgvometrie composi srt tae tage al pros aaoain an,» distant de resprt erga mediuuy 3s exprimt Tm tesment calitativ 9 camttaiv. namie casa, apreveie we fac In raport eu dexvallarea lor spatial ibtemul oe refevigaH consitule* 4) formele primare. derivate prin Taortara for wien fortes aia cecil By ak s) 4b) raportal dametrloe a radral unui anal We prmae cil eare se poate compara geometriagranulelor ctastice sa dn eave acesten poate devia sint (Gig. 119) mNchidimensional, pentru care @— 0 ~¢, cuprinzind cubul sau Trig 119 Categorie movoretrice peimare In apart 6 “hvttile spaaie m= on 10, Blamtene un Fig, 121, Cotegort sertometion ‘apt ines, 89) — unidimensionae, eu elemeate prolate", pentru eare a si b-< inzind categorie’ morfometrce' columnar, Prittatic. aeieslan — bidimensionsle, cu elemente obits", pentra eave. #1 b= ‘morfometrice tabular, lela, fio {rosiere (ruditie) aprecieres forme! te face ‘de In valontea raportal Gnmetrelor usu granul pentra care ser (fg. 1.20) Glameteui mare (sau tuogimes) — L— a3 Aiametrul Jatermediar (sau iioen) — f= 8 © iametral scurt (sau grasinea) — GE) ~ e. Pe baza raportulal diatre dimensiunile reale ale unui gransl — a, ~ inisurate direct, Zingg (1935) stabiit 4 eategort (clase) fometrice considerate a deriva. dia cub (sat sferh) pein varlafia a5 a unuie din dlametre (ig. 1.21) bla jt efbS O87 ~ clas Leometricd (eu tial sfete) = bia © 067 gi cfd 5 0.67 — clase prismatic (eu tipal etn): bia 0.07 gto! & 0.67 — clase planara (ex tipal lamar) Bja > 0,67 eld = 067 — clase planard (ou tipol deol). lag! parametri au permis Tal Sneed 9f Folk (1958) +h aprecene, drul une reprezentatternare catego morfometrice interinediare ‘pute extreme Izometric. prismatic sl tabular (ig. 123), 65ai ua a yy os as en ame Yess) tities (dupe Sneed 8 Fok, aby tas pli marcas 121.2. Parameteit mortometriet rimaréa, formeh granalelor clasice printra, valonse. pamerick « devenito operatiane eurenta si neceara in studile de_ sedimento logie st petrografiesedimentar8, Parametrit utilize tn anally toon. etek @ rocllr detitice sint ealeulati, in eazul galeilor gal granu Ieiorlibere, pe basa aiametrelorceale L(o)1(b) $1 B(9, far in eazul tcllorcoesve, pe buza diametrelor apareate si a forme granuleloe ‘ia planul sau secinnes observa In mod frecvent, se utilizesed uemAtoriiparamictri morfometseh Indiele de rotunjime Ro (sau rotuajimea), Indicele de. sfeicitate S (caw sleriitatea),indicele de elangatie AT (sau elongata) si fndiele de fplatizare Ap (au aplatizarea). Rotunjimea, sfriitatea st elongatir se ealeulezdatft pentra granule libere (prin diometrat geal). eit 3h pentru forme aparente (din planul nel suprafete Ubere.— prin da ‘metrul aparent). Aplatizares se calealeazé doar pentea granuleie In fore ae pot-mdsura toate cele tri diemetre reae, 66 ° b € ie 122, Rape pent eaculres Inde d eosin (7) dupe ‘Wek, Wentworth fe “" care: rrepresints faze de corburd ale cercuilorinsersé collar; = numaraleoljritr a elros razd este egels eu eros R— raoa cal Regn = tb ‘ese ctn el a ml creat inaior R= fn jmetral Jung, Jar 9 — dlametr Satermedias), Rogaine = ene raza Glu ria ite cere insers in colt, iar we — diametrl In toate aceste relatii trebuie avut in vedere faptul c&, in, cazul jor tabulare si alungite, stergere, prin transport, colfurlor eSteet rade re rope spect grail in sche rrawrslt eed wor pobi ) IOOO [some ets] USL I LIES NOOO CO0OID ata] OOOO sopolontai (ke) ingens otf “ups Powers, Gomvel #1 Subronunit | 59 [aa Rotnyt 103 io | Big \roarte, Jas, lon, Toten |°'Bio| 4s muchilor sh realizarea unei ma bone cult nu rldie malt: valores Indieli de Potanjime aa FRotuajimea unui granul se poste exprima prin gradul de lace, ca ¢ exprene 2 vapor date suprafejele cube supraefle nated Kimitate de meni # colt {0 astel de exprimare a permis lo Russell f Taylor (1987) sap Schnelderndnn (1058) au stailnscs 5 calogrti movfometree Seserpt Ile prin termenit: anguler, subanguter. subrotungt, rotuni, feat ‘etun Comparatora vial din fia 1-24 permite 0 orelarew ge ee Tig 128. Repere pene oa ‘thoes adler a erie ‘pe es al de rolace cu valorile indicelul de rotunjime pentru granulele cx rite gr le de stericitte esti In plan a unor granule, prin masurarea diemetreion parent entra. determinarea sferiiali--granilelorlibere, mal Treevent, losege indie! de sfericitate — Sai lui Krumbein (1841) gt Sneed: (958). Sent AER Fe: este diametrul lung : # ~ aiainetruliatermedier; ¢ — die seul Pentru granulele din sectiuni subtir sau auprafetelustruite, Riley ) 8 propus caleulare indicelui de sfericitate Spe basa vaportatal iametrol celui mal mare cere Inseriptibil 3b diameter eet Iie cere D, — care cireumserie grant considera, ase lg, 1.35) Say = ndicsle de sfericitate caleulat pe baza dlametrelor resle capita Fide la 0,00 la 1,00. De astinenea, el poate It apreciat $1 prin si, ul de curbe,concentriee suprapuse peste coordoastele (2) 9 fe) 1.20), ulilaate in definives claselor morfometsice dups Ziggy1 ‘be ateriela naulartate; Hmltale dinte lags slat Wate’ de valoile fo (0, 08; 08) 81 Sf Os; O85 08) in Alungirea sau slongati este 0 mdsura @ deevottirit un! onal a gramulloe au 9 expreie a lendine! lor dea se dezvolia realial in lupgut Une sigue direct ‘AL se apreciazt pentru granule. libere sou Dent forma dla section sobfiet lustrite, folosind!eaportal diatre linea 3 lunginee iderat, duph relatia al este lungimea sau dlametrol ang, ir & tite sau diametrul ella ranulele ou Al > O75 aint considerate izometrée ar cele eu AI 0 aint grupate de Fotk (100) tn § clave de. alvngire subalungite en ll Inthe 0,66 gi 048 langite ew Al fntie 0.63 i 0607 foarte alungite ew Al © 0,80 iad fost propusk de Cailloux (1052) fwbsurd a dezvollai granulelor clastice tn rport cu d0u8 erect fale principale, asttel nett granulele considerate a tnd spre forms slare pi lnmelare. Indcele de aplatizare ip se calculeaed upd for Ayes 4 este diametrul Jung lungimes); 5.— diametrul intermediae a) se — diameteul seu (grosimes), Indicele de disimetsie (D1) ah granuleloe detitice per ‘precierea gradului de preluerare (uzurd) al trigientelr gv He taportul dintre lungimea segmental de dreapta din diameicul prins inte o extremitate A (ves! fi. 20) 3 intersecia acest 4 dlametral mij fa de tage totals dlametrului mare « cele de disimetrie se calculesza dupa formula Di =. 1att este 0 functie complexd « formel initiate a rotunjill sale, a Intefata tui geantl, & TATE el SUIS plese 9 prelucrant eutomste ale detelot, Dazate pe grupurl de viteze de rulare gi rostgolie 5 fcdald, eau apreciat ef proceatul de granule tabulare dinte-un it — tabulariatea —represinth cen mai semaificativd maurl 8 | le NWN: TKKANS \ \ 8, Forma eristaletor Jn rocilesedimentare de precpitatfechimich — evaporite — uncle re silicate, fosfrte 9 deponte de fier su mangen ~ cont i autigen’ a ncestora so"indvidualisass ca produse_primare te direct din solute, sau ae Tntilnsc ca. produse seeundare, ds licare a fazelor metastable cs diferent de natura lor, forma eristalelor din rote sedimentare cloak tn Faport cu gradal de dezvoltare « fteor erstalagrtice Termeni: ahedral, care desemneaz4 un cstal cu forme cristalogratice pri t de fafe plane; sectiunile In plan a acestula corespand art eciia,uo-amumit sites, care rellectd forma. er din intersectia planta sectinit eh forma exteroard cristal; hedraly cre sugereazh tn evsta cl strucard reticular interns, ro formf exterioer egulath:erstalle anbedrale at isis ‘tistalogratiee ar secionea in lan a acestore este ipl com: cries eve corespande abl cristal ou forme partial existe: olin de te cisalogratice, ct despre here ate de timetie. tru destmaaree textariiagregatelor de ristaleeu_ ite Friedman (1068) «props adoptare une somencatur prop Sedimentare, care sh augerere relate naturale dintre eatle ite prin precipitare fa loc" sau, In timpal diagenessi prin in 0 astfl de nomenclaturt, In apoxe cu teminologapeatry ‘magmatic af metamortie (in care se foloese aut emort iv sbi) pena rot sadlmemtare se tizas4 sax topic” arcecsul topos" le, pon). Aste se sting tel eategori se, redate Prin termenil loop, renalple qt Mpldlatople (ig. 1). ig 128. Digrand blatré entra eprecieren valor Indie. [fe Spates G20 pe ceric tn ntcrtral diagram) {1 o'lncte a rapoereior ba wb coup Callous Pein prelucraren graaulclor in diverse medii naturale s-2 constatat A ozura in medial fvietil reduce putin disimetsia comparati eu u2urs realizat& in medial mara, PFivotablitaten” Urmlrind evolufia pe care forma graaullor dn Aiterite clase granulometrice © poate avea intr-un sistem bide ‘activ, in timpul acumuliel lor gravitational gi sl rostgol ‘Shepard si Young (1061) au introdus eoneeptul de pivotabilitate ca 0 rmisurd. multivarianta« morfologiel granulelor sau a efectelor mis: ‘iri lor — Intr-un sistem gravitational sia condi frie standard — supra formel. Pentru fracfiunle gramulometrice euprinse tatre 0,42 34 1 mm, ‘+a constatat ef modifearee formel granulelor in migeare gi In eldere n "Testarn idioopied este proprie rollor s1 agrejateor aledtute din cintule ta majortate euhedrale + unel astfel de textur, datorta rela Uilor naturale dintee cistale, teste careteratcdo- poroitate evan sath (Cxemple : dolomite, evaporite), Senotopled cate sperifck rosilor alehtuite in eristale tn (exemple deperite de gps, calcere de teristaizar), “Textura hipidiotopied este proprie rocllar aletuite din cristae subhedcale_sau, simultan, din eritale euhedrale 31 subhedrale as Dectul gence al Scestel texture Inire textur idl topic tees xenotopin ; poroatatea unor astel We roc! este tnoderat spre slaba (exemple evaporite, eimeaturl diagenetice. 1.2.2. Semnificatii sedimentologice 1.2.2.1. Morfotg roel ep in semen Granulelealogene din-sedimentetesi_rocle_eplelestice_sint_ repre zentate prin inerale din fractiunea ujosia (cua. felaspati-mice ete) faut din fractlunea grea (granat, seen, tuttalini, ral tie). pein fragmente lie (litoclast) de roel inaxinatie, metamrtiee, signee, In aria de provenien{S, material) clastic reaultat prin dea ‘mecanied reflect fidel earacterele sale de origine (pentey eistale 120 Tate’ —habitusul si coaturul eristalogafi, ar penta tocaste coin posits, structura §i texturs acestora). Formele graaulelor din arile Sirs, recullate in uema dezagregAr, ant consigerate forme primare u Formele primare ale granulsior soled, ininte de depunere, modii- i Tnsemndte sub influent fectorior de media, cam sat tgental de transport (spa, aer, heats) = Morel de deplsave (ractiune, costogalice, saltaie, suspense): regimur corgeri (ast = Gistanta ‘de trasport gi timpul de prelae — influeata ,populaiei* asocate ‘Dupt depunere, modificarea formelor prime este de natusa dage- Sl se datoreste unor factor fade (presiuye, temperature, defor fmlecanies) rou thimiel (diaolvies selective) Aceastaevolutie pe ‘ovauferh granulele din slestulrea depcritelar sedimentare detiice Sige diseute In aprecierea morfometrich «oe de forme deve Pentru desprindecea,semniflcailor sedimentologiee real efometricd 2 granuleor deteitice teebuie eectuata jn corelatie ci ica granulometsiea, Examientl formelor, sabiliea categorlor Jn domeniat dporieor puaitce, formele desvate ale pstiuilor olovinisurior se aprople We forme primare w reflect sompoaitin, turn intera texture 4 sstemil de fist ale roc in eae deri 1. 30). Categoria sferoidatizometricé derivs, c=} mai freevent, din root pluto ‘ogate in cuar, feldspati, amfboli,pisoxeah, cu steucturi holo line, granulare, $1 texturt masive (grate, dsite, gabbroutl ete), ‘uleente efurve (lite, anderite, Bavalte ate) din-auele rot me! once eu struct granoblastce (cuar(ite,caleare eristaline). Dintee le sedimentare, ecle eu textura granulard asi erstalina care apar steate groase ( Unde iioit) pot furaia, fasomenca, gale ai ehtegore. Formele planar-dscohale splaner-lanelire exprim& adeses aspes: morfologice ale rocllor formate preponderent din Glosieati (anus it, botit, serilt,clorite) si tectosllcai tabular (lldipat, disten ), eu texturl orientate determinate de prezents in rock a planelor § ne de eurgere, sstozltat,stratiieati). Ble deriv treevent din petri saline (diverse Lipurl de Wilive — istrtcloritone, satan sriltoase, ‘rafitoase eu stracturi lepidoblastiee, care dau gale} amelai, fe micgisuri i gnaise, cu structuri granolepidablaatice, care dat 3 alscoidali), din roc! magmatice ou texturdfiuidal (anee tip sndezte gi bnzalte). din rock sedimentare in strate subtii(agilite, iti sf elearente ,in plicl, siliolite stratiforme). 6ra 0. Mea ne genta 9 ste opmalorprimare Mt eigorie Forme colomar-ctinice sau prismatie sint mai hexagonal, Hie de abundenfa ynor minerale prismatiee sat aeleulare SOME special armiboll dio fn eadral seestor eategori de forme, evolutia paremetrior orto retrcs (Ro, S, Ap, Adj, prin ereserea’graduful do prlucrare, este Aiterté ‘ese modifies progresi, dependent de trisituile primase ale ps sical (lutte, clive imeasuat) 91 de medal de transport. Asti tind st se desfacd in fragimente angulare fn oe si se rotunjease®, Patticulele eu dimensioni tari sint. vigil ‘mat bine rotunjite decit cle miet; scestea din rma find deplaante fn suspensie nu suleri modifier) accentuate ale rotunjinl, Gale, 6: 9 O f= = Fe 1, Curaceuree moron» Moca de ro partion = ‘ee Fiefay arias deve grin ceneree raul e betcare tn seh so deplsati prin tracine of onto, dagnese ea SSNS} tanec ml wal epee : inten I Ro ware deaeees, deve sd i alt scape enn concep ci ana (pay ipo ate gente tte at patra) dete iynopontl avate (rel futark dite urine St smote). intl sediments Grint rl ecole Ice rtunime dusts ony ret S's meso area aya bi stn or ee Pederson fot hal espn emia Error orn ite lta gnc Poh anulr lomo sn peena easy clak gana Triton cv grade fue afte de are (de ee 70% et. 8 te si 90% angulare). Existenta unor gramale avenitice sau sitice (in special in deporitele carbonatice) cu grad ban de rotunjine ete sh. pe seame.soluiizsrlr sindiagenetice S = evolueazs, spre 1 la fermele primase din categoria izometsica Sade ta Tormele derivate din gale tabular sau prinmatiel Prose ‘braziuneridied mnt stercitatea peatra ed qoeule-mecaaice tind ‘rodued particule izodiametrice de asemeneey In morensie de fund lp ghelarlor propartin‘de gale! izometril este mare Ap sade is formele primare izometrice si se aceentueazk de la for ie planar-dscoidae ta eele plenarlamelare ta toi gael eu plane Hstincte (clivaje, lemine, plane de sstoritato). Crate de aputeere ‘eletilor este mal Fdigat prin. prelacrere in condfile Sone! Itossle “Al crest ln galeit care deriva din forme primare catictesaate pen dents elementelorlinlare ji in special, prin preluerare. de ekare Granulele din tracivnile psamitice sint, de cele mai multe or, stale individuale, Atancl clad represintd(ragmente ice, seestes uclurlenipto- mleroeisatine gi, de regu, texturl necromtate Formele derivate evolueazi in concordenté cu trisdturie, petra fies ale grenulelor, 0 prelurare avanantt a. teeriora modified eet proportional tofi parametrll morfometriel dat mal rape Ie ho nile gresire decit la ele Tine (ig. 1.3). ‘Tractiunea x rstogolirea galetilor,socurilemecanice pe cate nergt. tice care sintdeplasate In suspensie. Agate expliel de ce tm cong te-elementele canstituente ait mai Bae relate deel green Factor de media. Evolutia categoriior morfometrice sf modiGearea ametsilor formelsint jafluentate de factori de. medi wasabi, tele realzate pe ova analizelor stiistice, « comportiri gale rs granuleor detrtice im diferite medi natarle (arin, Fast jan, glacia) (Reineck, Singh 1073, Kukal 1971) ofeet conslusy eae init precierl In Iegiturd eu influesfa mediulsh de trangport 8d de depinare (atu de preluersre) 9 chastitvenfiloraleyeni alse ae ongine wi epuncre fel, formele planar-discoidale le: gelefilor din pscite sat cele fresvente in domenial glaiar, unde frecarea este. mai Intenod, brastunea mai mare ; eu {reevengh ma mich se Intlnese sf sel ele domeniulul marin, insofite de forme ieometrice. Dit precies slice reese 3, In ordinenfreevenfe, aceste categurii motfometece farmate de formele ealumnsre, prstvatice3i lemelare ieele de rotunjime Ro, depinzindeletiv de diametral grantor, ‘8 sogorai parametru analzat constant pentru partielle dete 0 utertexplick moditietcie rapide sie rotunjimi lor fate granite |bigird ae ie 1 Moditare fame granuldor de aerle minrae ere prin ‘luca, fr fmpul tempor a tice transportate prin dlferiti agent gi modurt de deplasare (traetiune pe fund, rostogoire,salttie). Ro este mai accentuat gi evolueaxd mai rapid Id fractiuaile grosiere ect la cele fine. Evalurlle genetice se fac pentra fraciunea granulometries cu Md — 0,180.25, dar apre ceri generale s-au emis si pentru alte categori ‘Transportul aevatie gi uzura galeilor In domeniul marin — seetorat et de plait $1 sectoral tidal — conduc, in domeniv! pefitslor (i feu diametra 5—10 em) In tin indies de rotunjire inte 06—0,7 {ndomeniul psanltelor (pentru fraetiunea eu Md ~0,1 0,25) ls Ro>0.7 Iu general, se pot considera sedimente marine depositele cere au in efiunea eu Md > 08 granule rotunjite ta proporte mal mare de Tn zonele de plajt partleulele de nisip se rotunjese mai repede oct deplastell totale mar In domeniol fhuviatl, valovle caleulate pentru Ro sugeressh mai moviicaren acestul indie. ta Tuactlede nature petrogatich eflorArtfel, In domentul poefitelor, gradul de rotunjime a gale- fe ealcar crepe cu vilezs curentulas fy primi hilometeh de tens al galefilor de sstur eristaline (cuarfite) dups 20-250 ka, lat sgmentelor de sliclite dups ets de km, Pent fractiunes geanelo~ eh eu Md = 16-22 ram, Ro are valon fate ,73--0,74 ;sceast Pe rele sidicata pate a se datora mai mull transport select ‘braziunit aviaule (ukal, 1071. de cea 100-1 000 ori : aevatle de ‘ rotunjite a tutaror or eu > 0.08 mm. Pentru sedimentele detritie cu Md ~ FT it To varia Tate 0.50.7, ar trtarea granular (@up& Ro) ee In timpalsaltabe ; Vlovle cele mal ridiste le presinta granule dunele de const ;0 parte din aoeate granule pot contatning 9 4d tle itorale sau de Set namics transportul fn medi glacar gi inensitaten abrezinit ulelarTace ao at variexe foarte matt. Frttiunile grosir® (lei) rbrotuajite; cea 10% dia volutl ostogolire st aaltatie i, mai putin, prim trac: pe fund. Cresterea lui Ro este direct proportionala ew distant sport & granulelor 3, dee, eu timpul de preluerare al acestors, 2, Forme rezultate prin erstalizare fexturile erstaline specific rocllor carbonate, evaporitelor, sil lor, fsfoitlor 9, tm oarecare mAsurk, deporitlor feruginonse- noase si bausitelor, refleetd procese sedimentary primare sau re eecundare, dlagenstce a‘onton sep, outey sep tanestoey “ous 9 “Hs edna up jee eer MNO eM NED SONNE OUMNH YET “Rk A Ad — | GES - 80 Vg blog) = ‘mew owas mrs | ry arzieiseio* Coutitue fie produse de erat { | { | Separnren_ ssocsftlor minersle din solu naturale — coloidl say reale cate 0 funetie complext potenfilulu fonie al elemen- felon, temperstorit gf presiunt mediulil amblant, el Tactorlor pHi WER ete Formele colomorfe — vesiforme, mamelonare, elipsoidale, abate ete. "hau naglere prin preiptarea soluilorcolidale sat prin deaht ‘ratarea gelurlor, Material rezaltat este smort, Upsit de structurd Felicuaras eh un grad ridicat de dezordine interas sl caracterizat prin izotropiam optic. Astfl de forme fbrack opal, Vater, eolo- ‘anu, moniter, wed-ul ete (ig. 1-3) ‘Foritelecrstaline, eo conture cobedrale, aubhedrale 1 anhedrale reglate in tenturile iistropie, hipdiotopie 4, rexpectiv, xenotoplee, mani fie preduse diagenetice fi earacterieaztortochemele si aloehemcle’ din roclle carbonatice, Toate agregatele din depoaitele evaportitic, snterele, suexutle si halle url peletaidee soneoidele Toratie sou aluasinoase, miuetle ernest, tecnica ee ‘Separnren comprisior pe cle chimald, prin preciptere, este un proces complex, cate debutens in moment fp cave Hleare clement Ii ange Timita sa de saturate im solute si are loe into ordine care euprinde Silents onisi, earbonat, fstati, gulf, lors. Dimensiunite forme Ccistlelor.autigene.alerdIndleail-asupra condor de eristalizae Gistalele cuhedtale Sau textunlexenotopie, In care dimensiualle ‘rstalelor siat-mar, refleta un noiaar de germeai redes — ca 0 6X presie a saturil progresive solilor naturale sau 2 el witexe lente Bo cristalizare, Texturlle microcristaline xenotopice 9 evstalele anhe rate provin din slufit'caror suprasaturare sa, reallzat bruse, far ecstalizarea unui ume mare de germent s@ desfagurat rapid (ig. 135). ‘Relajile dintre eristalele euedrale si anbedrsle din exdral ace lorasi agregate tinerale permit © aprecete 8 Torfl de erstlizare, cove ee conotala presenfesimaltank a formelor euhedrale ganhedrale Drimele apartin mineralelor eu for{d de exstlizae sai mare sau eelor Ente, de segult 2 separa primele din soloist pot erepe ier “Teaturile secundare rezulté prin recrstalisare sau metasomatism diagenetic ‘Recrstalizarea are un caracter agradant (prin agredare") etndafec- ‘eaza agregatele cripto- sl microcrntaline fare, adesea, se reasocazd fh egregate formate din cistale de dimensint larg lesen anhede PRIMARE TEXTURI 198, Tnfenja condor de etary snpra fore ainsi) ‘tisaleae din ron sbdsmontre de poctpac sick Tecrstalizare deqradanté (,degradare"), dimensiunile agregatlor le se reduc, Procesele se peivec in stare soldi consttule tea ' sistemnelor cu energie Uberd mare, instahle dln punct de vedere dinamic, de a trece in sistem eu enegle soperiiala tal mich ‘uma energilorsuperciate a rstalelor primare pe sama elrora rt, Recrisalzarea Incepe' prin aparitia unor germeat de erey- FoR) dat sezadare"ca ua proce reopen ie eisai mi fa mee eta meni or vague proc avr sete eet ia"ednavets ace speioy hy eee dines a 88tere im punctele ea cea mal mick energie Uber — de obicel sectoare cu Impartgt sau golur, citre eare se produce un transfer ionie state loc {ueplat taloculees unis sumar mare de erstale mich ct un humde tedus ae eristale larg Tn unele transformant diagenetic, crstalele euhedrale de cua 4 felaspatt roprenints forme de supracrstre ex orientare optic comunt, pe granule centrale de nceeag! natura minerlogis, ‘Metesamatora ‘ageneted prin eport Tineralelor "preesistente. yi precpitarea imediat& s_minerall Beoformatie. Procesol ponte ff parfal,generind couture. sinuoase, fu total, cind we formeazt pocudomorfoze complete ale unor ritale fubedrale sau eahedrale: In" prosertl de metasomators, mineral eh Terfa de cristalizare mai mare iy impune contaral evistalogratic Imbract espeste eubedrale. Ete carl eristalelor de dolomitzonat formate prin substitujia caleituai, « feldspafilor autigent st 4 cist lelor de rita care por in deporte argioase ete 12.3, Metode de investigatie Examenul morfometric al partcilelor”detritice gi al critalelor sutigene poate aver vn caracter statistic global (cind ee examinesza perametsl tatoror formelor dintr-o-anumits cantitate sau suprafats de probl). Un astel de examen urmesz8 tndeaproape analirel gana: ietrce si vizeozi in primol rind depozitele mobite, dar se poste aplien 4 depocitelor coerente dupd o prealabild dezagregare (ver cap. 11.21). Aprecierea dlametzelor granulelor in. vederen caleliri parametilor ‘morfometrcl se poate face direct pent gramilele libere ev diametrul rai mare de 1 em sl indirect in eaul psfitelr si psamitelor, la nlvelat unr suprafefe bere sau sectiantsubtiri. ‘Metode direete, Masurarea eclor trei dimensioni — tusgmea latimes # si grosimea e — prin care se poste estima cantitativ forme ‘unl gale $1 se pot ealeula parametit morfometrici se faee cx sjutorul subleruu (fig. 1.88) saw prin suprapuneres rilimetrict ce permite citiea simoltand a douk dimensiuns, In vederea caleulrii indicelut de rotunjime™ 0, aprecierea suprafeflor curbe 1 misuraree ruzelor cercurilorinseriptibilem acestes se realizessk prin Ssuprapuneree galetuul peste refeaua lui Wadell (fg. 1.7), alettaltt 86 Pe cin a dota Snmstne # granuiaee dewig, LM. Curbale grove posible le maior inde ortiz Infhtte Gr mumfrat macurtorice® a t24' cn Giel N. Riba: “esc os) + idle Ge eters 1 ral rtm 1 nda oe mete obo Fis, 12%, Curae, cry pole « melo indir mortometil Infonet Ge'mumaret mioueorie dase S98" ued Ne aa ‘ea, itro suecesane de cercari concentice eu valoarea razel indica; ebule s& fe sufclent. de mare pentru ct leulat ale medillorIndclor morfometrci fe xl ma aproape Cee real. In acest sens, i pentru a se evita 0 interprtare eronat, ‘Mihiilescu (1964) « verifitat in ce misurk valonileaecidentale pot nla media aritmetied a Indlcelal de apltizare $1 diametsie 91 us executares unl numdr de 120 de misurktori pe galeti din clas ensionalt 46 em gi de 150 masusatort pe gael in clash dimen” ig 33.5 om. Valorle erorlor porbile. ait fost proectate in i digrame (Ug. 188 1.38) din eare se poate ett numarul de gale ri afi numrafi pentru e's obfine ua rerultat coneludent esupra ‘Metode indice In cazal fm care granilele au dimensivai subeen- rice sintgreu manipalabile,exemenul morfometrie so efectucaz& Dinocular saw microscop; granulele bere se impritie pe o supralats © posrtd refea rectengulart gradath si lise mlsonr& ev ocala erometra etalon principale diametre. {a depositele consolidate Jomerate gresil) examenul morfometrc este electuat pe supratete te (pentru petite grosere) sau in seiSiuni subir (pentru psctite ‘pamite) 91 se misoarh diametrele relative. Forma granulslor plonul observabil este aparenti qi reprezinté wrma in acest plan rm reae (ig. 1.40), In soestcaz, se pot aprecia doar dows dimen: i ungimen «si latimen 6) perpendiculare uaa pe cealalté gi se poate sura raza sau diametrul cercurlor care se Insriu ye suprafefle de Ta marginea granululul. Este evident cf ia astel de situsti se poate caleula gradul de aplatizare (4p) 38 nu se pot stabil cate le morfometrice penteu a clror apreciere este necesarh cunoaste ‘aporturllor B/e sb. 1a mod curent, in astel de staat, se cae ‘numai iniotle de rotunjime (Re, indicee de sferictate Si indi de disimetrie Di", iar valorile necesare pentru aceast Fete) se misoaré le diect in planul suprafeel lustra op i planal sechiun, fie indirect pe mirofotograli. fotogeafilloruguressi mult operafunlle 1 permite a i rapidA « und numar eft mai mare de granule. Ero ‘im cazal unorastfel de aprecieri — tind st se anuleze-cu elt nu 5} granallor masurate crete #AN Pig 40, Dimotre rosie aparente fn sects au AUN suprotete fntutes Pa gE det lunar de anton 1.3. Morfoscopie 1.3.1, Caracterele suprafefei gronulelor Suprafafa particulelor din constituia rcilor redimentare — grano: laste, Itclete sau exstale — poate fi foarte varia’ gl poate dust, alituri de esleltte caractere textural, condiile lor de transport, ‘epunere si/sau evstalizae. Din poact de vedere genetic, trisiturile tmorfologice au un earacter genomorfle $1 unl fenomori 0 Caracterele genomerfioe slat primare sl reflects condifile de-genezh granulelor respective; aceste carectere av fost imprimate fn timpal etselor endogene de formare a cristalelor st rotor magmatice st moslie din care at derivat_granoblastele gt litoclatele depos jor detritice stu In Umpul processor de autigeneas, care au condus formarea rellor sodimentate de origine chica. Aitll de trish suprafefele de cregtere, mulajele dintre dowd critale en forte de re distinct, Tigurle de tense, corosiune sa onerestere, urmele Tulane ete, O parte din aceetecavastere pot f1 mostenite pe mpra Ia granulelor atone, ‘Caracteele fenomortice slat derivate si au fost dobindite de gra ‘in tinpal transportul gi depunerii or saw in timpul dlageneze, limentelor.Suprafala particoleloe se modfie sub lafiuenta mediult cave evelucazt, a unor faclort de nalurh mecanies, cimich leh cd, care sthimat $i completens4 carncterle genomorte, Supratata granulelor detritie este defini prin morfologte 9 Tueu 1.1. Morfologia supratett Supralatagranulelor slogene poate coincide eu supralatacristallor sracteriata prin fee plane, much calf) sa, dev ind din sees suprafata reratats prin spargere irre, tostoglie. cioenre, diel te. pe care o capith partitlele ey conturant angular, mubsig sabictunjte su rotuajite, In Upel transportull st depuner toe. Elementele cave slat analizate la suprafata anul granul at repre tate prin creste, excavatl,ganfurt 1 eaters, supraete et aierte e pi grade de curburs,anvelope de supracrestere9f fg! de diol. sau coucrestere Grestele mingineso ale depresionare, sanfurile si eraterole gl au litudiai sf onghiurt difete; ele sint elomentele cele mal expuse volutia ortunile cele mai coborite de suprafafa geanululal de aceea, slut gece mai protejate at ctunet Tactorlor meeanl in shim, putiad pastra tha mull Cap elo supase pelerenial nor modi: Chimlce. Sanfurile 9 canalle ae_denvoleh longitudinal, une jun reetangulare cage; in seeiune aw profil tn saw Us rie gees su pfu gana. GPe 141 Morale wore ene dette Suprofeele plane, concave san convese sint elemontele de leghturs inte ereste si excavatii; an forme neregulate aa eflets prin sport lor, slemente de stricturt interna a ranula, ‘Anoelopele de supracrsere spar Ie suprataa granulelor ‘ca ele mente addugate acestora ix timpul traneportulu, depunert sau dla anezei i formind corp comun cu ele; se preinta sub formé de eruste amorfe neregulate sav sirurt de crstle si au alchtule) minersloglee variable — identice sau diferite de substrat, Figure de dizoloare sau de eonereere velletA caracteral struc: tril interne a granuluul respectiv, in pawl supraffel sale: ele ‘rach adesea forma unor desene regulate (corespund dsporiiel partie Ielor elementare in interloral eritalelor, modifirlor interue de com: Dotitie, relate! dintre planele de eva). De oele mal multe ori ele apar a urmare a solviri chimice selective, care se manifest la suprafate ‘ranulelor sau ca efet al unor procese de dizi, prin care cauatitaenfit, chimii din interiorul granufulal sint antrensi spre suprafata acestula, sub controlul unor elements reticuare, ” 2 Lack supratefet Capacitaten suprafelsi granuislor de a reflects lumina, deel de a jes ur lucin mah promunfat sau mai sah, este funetie complesd ¢ icilor do eefrctle a! mineralelor eave sisdtuisse gremulal, & cor nlalul de absorbfie a medilui ga morfologielsuprateel In canal granulelor alogeae, Iucél supratefeh exprimé prluerarea Snts-un atiumit mediv de transport st depunere, Peutrt granule nomierale eu un wrad redus de prelucrare, Init auprafefel peste jcide eu Tucil erstaleor primera, determinat de supratefele plone elede (eje de evista, pian de sliva}). de exemple = leis stole, pentta minesaeie eu N dindieele de reteacfie) = 13-10 (halogentrl, alfa, carhonai, alle, cuar) + ~ mncin adawancin, peatra minerale eu N= 1,020, de grupe feattor (uirern), oxialor (rai, casitert) sf a clomentelor ante maa): =, mel semimetatie si metalic, pentru mineralele epace ew N — 20 si respectiv 3. di grape sullesitr, oxllor i elementelor native Pentru granulele podrstaline eu un grad inl suprateer seade, ca armave 4. plerdertenpacttstl de wefeeie jumini, a disperséei txzcior de fuming. reflectate Pe suprafetele eu aspeitati (nase eriptocristaline, netegulate sau coucoldae, Incul capeta, aspect. pron, de, cea ledevin mate; supratefa eave iniretaie@ ructtrd, Porosal capa, ‘ssemenea, un caracter mel. Granules alatuive din mineral 58 anit, serpanting) pot expune. pe anumlte supratef un I ‘matdss, iar’ cele formate din eratale lamelare (aie, tae) pat 38 ete un Tae sie 4 cazul granule detrities, aupratefeleIucioase se realleast prin inrarea lor tntr-an media aevatie (Huviat sau ia zone ltoele, plaje). Suprafejec mate sint speaiice qramilelor care aw suferit 6 erareeolians (in zone degertice) sau a fost sopuse unor covet fee. sgelus), spar. 4.3, Fretort,eauze, efete Ip mport eu caracterele pe care le presinth granlele detrtice ime: ‘uph dezagregare, morfoogia #1 Iucul eapratefl for se modificl inv, ca o consecinfa a facterlor de medi In‘care eveluensh $, J, proceselor care le prelieresgd, Cauele pot fl mecanice,ehmiey ice 96 result din ateractinea eure se sabileyte inte giatl oacone ale de tampon depunre si lagna dintean anu ioral, peritds), neriti, ball, bisa) dell Seatel,acrate (lorena Havin lacestra)y deer (clan, Dedogenetie (label 1-7) Tatensitatea sh durata prelucrdt Toba 1 Moclogiasupeatfe eansalor dite wml naturale de prterare Steer | tag exrt a qromr Aeretal — tay (net) pincenmnie | 4m acne sed goles Imprint scetrecaracere ortseop particulare care ser ari-de observatile granalometrice Tovlometice a saben criterlor texturale de recontitare Paleomedilor de sedimeatare. ” 27) Tie. 142. Protiee mpecte ae waster mecinice a sipeaala eran ‘te inca soar au font reprodsne dupt folsgati'ia SameCauze meeaniee, Diverscle forme de migcare Ja care sint supuse ranulele detritice tn tinpul deplassel acvatice sau ealiene, deren {elo de deasttate Tate acesten sf meal lor de transport, iaersetianes integrate cu imei forme donee aa caret mite ct. vitee diferitereprerinta princpelele cauze care gencreask efecte. me Canice: feeare, abraziune, slefulre, micinare, forlecare, impact percufi,tasare, Flecare din aceste electe modified In mod sped racterele morfosopice ale granulelor. Tigurile de freare saw abraclune apar sub forma unor slut super- ‘ectangulare sau cirbe sl, de regula, paralele inte ele. Dimer. for oseleeztntre I-50 mp ghsint specifice nor yocur vi fente sau presiunllor mari vealiate’ in timpoltrenaportalal glaciar sin edi cu viscoritate mare (ciogest graviteionsle de sediente, ‘ansport im mast). ‘Figurle de micinare su contur circular sou semilunar gi prezintt tordeauna un contra de rolare. Sint specitie preluertilon In medi sacar. ‘igurite de impact sau percuie apsr prin eloeniren granulelor intre le; en urmere, pe suprafaje granular” se cbservl eratere seiireu Tare Sa eleelare eu sec{tune conics (in V) saw eunba (ia U) i diametra de fii 2] eeu Rep EG: ss] Sten Boca mat 56 ame @ ec ‘iq, 440, Denlaten urmelor de oe pe suneatts,eranlaoe ‘Gogisate in medial acvatie (unk Tabaut, cu mdi) = 96 00 my. Fresveata tor pe suprafata granulo ese dct peopor allen gradual de Turbulent a medio Crater Tormate i apa ut geemlelor im ner med eolian) a contursn. anette gt ala rate de supraete mate Aspect general ate de semind eh da fel de 1-30 ma Crateree formats im medio seats adie ‘ual mas, un cost evar gi testoal tamsvorae cite. Apr preurare grantor Tn tap transport Cauze ehimie, Contactal granielor deitice ca apa strge dupt Moacit morfneopice generate de proceso hlmice (ie dd. Tatensitaten eestor pt dervltaren fot in suprafath sine © fence tue natant mnertoglee a ganullor (tau lot de bittate) sx propsietatior solutilr Tespective (composite, pi Scie spot conte In modest: mong supraleel uel granullor prin czcvare beri; nieare svar, en i preciare (geri de Wizolvace Duolvar suprfefel granullor ce regis, un caacte sleciv jen inde sf Atemee cage Totenstate mai mare in lung! planlor de cliva. a plonon de ie (nicrentrtifeatie) q's fitsor | de wsemenea sogonren spel resto, eanale 9 senforl contribu Is ygien Gamera Tos eaverea sclectiva ceca pe supratts ganar gar regulate hisare care reflects interechin planer elie suprafelsi reece inte Joua atu nal ue ele sa fig even, te de dspontia tor Gncase (ew calc, slice’ cle) Alla sta, pit danvarenpotiunionaupericaleafetate de ocutl ice spare decuarare paral cx sopeinte granu ekecr, cao rleaanasiomonth. de misoapleral onaile ena cimat deperti. grantee pietd Ital datorita ital sf de oud" prin care, tn tpol opty pcsture de acirste ci CO, Alsi slctv stprabia granuidor #0 ae iguri de supracrestere. Pris precipitit secundare de le rou crusteanvorfo,asptctal supratehe want gvanul se, poate ica esentialFormele reltzte sin Toate variate’ sole, globule, ate radire, flor!" si repreinta, de regula, -germent cristal prin evapofaree solufel. Crustele amorle “erivd prin conga ‘or pelicule colomorle si nu prezialt up. contur bine delat, pst sav lamelele de slice presiata contarei festonate saw rotua J um profil convex sf prezintd um eontaet get fala de granulul 3 licelele sugereaz® wn stadiu mal evaluat din sstovia wnat granu yaport eu pelielele eave provin pris digivare. st tee Ureptat eaAME _chace oh scfne rrr Fi. 144, Prcipalete aspects ale urmelor chimice Ja suprataa granulelor. rat, acesten sint formate din d sactoare: unul exter, Iamelar sual intra, fin eistallza fa contact direct, net fats 5 geanull suport. Se formeasa fie in timp transport Tal, fle prin dlagenesa yt aitersre (e. fig. 4) aFlovle* de slle (v. ig. 1.44) au steuetaryradiore i dieite grade volt; eu eft razeles in raport eu nucle, rink tat pronunfate ‘onturate, ch att Moric de ace reflec granule tal evoluate 9 ‘Mable; profil lor este de celo mal multe ori convex. Ad fost te fn medile dltaice, pe plaelejnalte st fn sohui, medi In cae, biel, exist o citeulatiecapiara a soleilor intestale ze blotiee. Aspectal suprafetel grantlelor poate fi uneori funds tal modifieat de prezenya unot microorgenisme epilite™ care ole Aceste granule ca\substral. Diatomecte 9 hacterile a fost itinite tare pe suprafafa. unor granule. ecoltate dia medi le, avialdeltaiee i de De pla, Semniieaié sed ogee rocescle goologice cure actloneasi intrsun domenia de sedimen ‘suu alto i! asd ampreata asupra earacterlor texturale at depo ‘eter, iar earacterle morologier le_granslelon alaturl de Tor morfometrie, consituie o parte in erterile We eeon je medilor si paleomediion de sodimentate. Morfologis suprn fapAuso semnifientie mai ears pentru granlele care au fost pre a" in. medite. mario, continentab fluvial, coatinental-egerte, emtal-glacine st diagenetic (lig. 1-43), Phalitorel, suprafate gesnulelor wb aehiunea uncr factor mecaniet (migenrestorbulents s ‘braziunea pe eare aceasta 0 determin relile ce ae stablese granule in timpul deplastri — Irecare, colizune, slefare ete) or procese ehimfce (lzalvare, preapitare) forfloyiasuprafeel gramulelor se earacteizeezi prin wend je clemente: ‘eavitifi im .V", eu 0 den intee gente fn medi sanfuri izolate, de ‘ot density dif ‘aviti (scobiturl) seu ccratere" de impact, cu dispostie sub- 8 30.5 Tangle, rezultale prin eioenren dinire granule; ate de 2figurila, exultate prin col Jungime, rerultat sl tredeit intre re Wet pe sapaata woo wandst sy Utesctlunea mecanicd a valurlor; tn sehimb, supracesterile.lipsese st Sint ew total Intimplitogre. Alte forme de urme mecanice —igur fe Ineruetsare,ysemllune, Tigunt de freeare —sint mogtenite din site edi In zoncle btiale gi abisale, transportul prin eurenti de turbiditate prellcreash intens stpratatagranulelor: gure de-micinare $190: {impact puieroic, adesea fri iatermedil frativnilor fine), exvitail twlaV" slefulrea crestelor gi prezenfa unor rele anastomozate stat ele Imebtele’merfoseopie. dominnnte Ta domeniul coatinentalfiuy ial, asupea granulo sctloneazd factor? mecanfct (cugerea turbulents, coeaines # fecare> Aintre granule), factor ehimte (dealvareselectiva presi Special in aivelal geanulelor ain aluvivny unde Intepstitiae) st factor! otis (mioroorgansme in sectoarele In care deplnsnren maselar de api este foarte ener sick fa corgere torentinity de exempla—gradul de lustruire a Jranulelor este. mare, urmcle de" goc.siat treevente, far cavitaile ‘nV sint man. Cu deseresteres enenyiel eurentui,eavittile fa sod mal mit si urmele de impact mai tare se tates leat figue de Supraerestere (globule pe fete plane stm depretunl, slat couvecst ete) i mievoorganismue de ‘pal bucteriior 31 diatomeslor (in depresian) tn atuviomie emerse din lung fuvlie sau din delte, elgturi de aceste caractere se tutiuese pelieule de precpitae lori de slice ea aspect radier, formate. dupa ‘depunere, In domenisl continentaleolian (desertich gre tuloledetsitice sine deplasate de vint gt presints 9 prelverare specifies Acfiunea de eoraziune: modified suprafage granulelor prin trcare (le {hite)"sh impact, Principalele elemente ‘morfoscopice sint date le — cresicle meandrate, formate prin intrsectiaunor spartuet con toidate feu '@ = 15 u st dlstabuie Ualforma), rezultate prin. cline ‘olan Intergranular —eavitatile in ,V", mah 4e impact, realiate in tmp net trensport eo — cavittile ,semiinare, coneentvce, cu rez de eurburk din ce tn ce mel med spre centri, ezultate prin impactal granalelor de dite rite denstift st dimensiua. ‘Actale caractere tint generate freevent de vinturile puternice si tind st fie jterse prin actlunea preluagita a uncr Vintue de slaba in teoritate stn atseulul chic Tn domeniul continentalglaeter, transportul ma terifutol sedimentar se ace prin mase de gheatA in migeae, care an freneazd granoclaste si itclaste et dimeastunt foarte diferte $1 modi rnumeroase si mai dense dectt 102 eh considerabil suprafata acest. Prin setiunl mecanice (recare, iefure, macinare 3 forlecar), grantee. delice eapiti wrialoe le axpecte iprfoscopice —"splcturi concotdate, variate ea diametsn si orlentare, formate in eloenirea granulelor ‘de. dimensiontdifesite ~ereste eu energie de Telie! mcceatustl famplitudioea mare), primind energla de slefuire © granulelor ‘—"trepte semiparalle, vezutiate in urma stressulal de forfeeave; = cavititi semtlunare coucentrice (.in trepte) formate pri i eck percuties ~"sriust pafelel, rezultate prin frecarea dintee granule ev dui Hf diferite se tatiiese Treevent Ia supratata sateilor ex dasitate At mi ‘—"cresteimbueate, asocate ew spirtari eoneoidae Continutatea urmelor enumerate se poste urmst pe 20-40 p, ex a0 relate direct proportioualt inte J maxima’ al materitalat trenat in miscare #1" maxim al sparturilr In timpul diagenezei sedimentelor, suprateta nalelor poate sufert modifier chimice prin reacile eave so declan 4 tne soluble Interatiliate si mineraete dia eonsttati ow A cit conduc fe la diolvari selective, cu crearea unt, {Ut cl stice(reclangulare, neroglate,rsiitieate, eure te), fe Te preepl ri (supracreser) ‘Prin astlel de react, de cele tai aaulte ori sint se urmele primare cltigate de granite Tn timpal peelucrist lor In dite marin, olla sat) get, Electele mecanice de naturl diggenetls sint tai rare; unele pro: de tase i pot lisa amprenta pe supratata gaeilor mil Tn gramulele care au fost tanslerate dintran media in altul se it rectnoayte 8-{ pin la eplsoude suceesve, sub forma, unoe erste Aepresiua reise, igor de diaulvace saw supracteyters, AAnaliza morfoseopich completa intregeste tnaginea despre istoria Hiculelor ‘sedimeatare si contaibale la reconsttaires paleomedilor Sedimentare 3.3, Metode de investigatie Sapratafa granulelor detrtice so examinessd diferentiat, tn fonete ‘imensinile sestora. Granule de dimensiun pasitce stat obser te a lupa sau hinocuiar, Jar granule psumitice, avind, We cel— ispostiv tubular de are a granulelor (sonds"), cap de fh = banda metalicd din alig) de Pt, Pa sau rom; = sirmi de Woltram salute formar, eloroform 5 = eernn, gril metalied cu = 3 mm = plasi'de ofel inoxidabil eu 75 oebiurt capaulé de aiela = hlrte de ttrw 1 pensett Ovfinerea amprentd este 0 operatiune laborioast care se. real 7 in tat multe etape 1. Pregitrea pliculei, Pe o lami de stick se fxea24 o peliculé de cetat de celulord care, apol, este tratats cu 12 plestur de acetoak tru a se Tuma acetata 2. Ridicarea amprenid. Granulele sslestate pentru a. li se analiza cterul suprafefel — de oblcel ese eu diametral eupras fate 0.23 (0.30 mi slat prsate eu ux dispositv tubular (sonda} pe suprafats Neuet de acetal’ de celui famuint [Notd: se va evita spargerea granulelor sau amestecarea lor ou Ui idol reroltat dim inmoerea,nostatall In urmftonrele elteva minute, pelicula de acetat va prelua ampreata jprafefel granular si apol se va sea; dupa useavea completa = pel lel, gramtlele supuse acasel operat se vor tadepata cu Viel Unt sau se vor extrage cu sjutoril unui aisporitiy tubular old: prezenta granulelor peste continuare a amprentel, dar cele prinse pe auprafala de x putea ft examinate de asemeneay yranulele Tearte mil ie foarte subfir, sensible i, de regull, greu de manipulat sau vor tra tn reaefie cu acetone, 3. Curdferea repel. In vedorea metalishil si examingrit sale a etoscopul’ slectronie, pelicula eu amprenta granulsior va treb rafatd de toate fragmentele suplimentare rezutate din eveatuala rgere a nor granule, din ruperea uor porfiunl dio acetat sau de TImpuvitat. Cursjarea se poate face la sicroscopul obit sa la spa binocular. ‘Metalisen (umbrires)repicll este © operatuue premengitoare stu 200 oehiun ie, 146. Princpeeie cape ale alee mrtorpee (cktvtplce) a eenaieoe detec Prepare gramullr Grape cre ued ste examina stot," prealail preghiteriguos peatou objinere une! cuprfete frie, tart impurtai prods ateuadare: Pentru stidul propti ss Hit seletate la binocular 2930 granule, care vor fi syptse. rma foruttt tratament (ig. 1.46): 1) spllre cu acid artic concntent $i Ierbere imp de 1/2082) spare eu ap& dist: 3) lerbere fn clerars estan Gimp de 1/2078; 4) pile ew aps stats; 5) wear. Granslelor astlel treate It st poate rion ampreta supratee, tn vederea observ fotogratier ila miroscopul electronic, Materile ‘neesare pentru obfnere 31 metals yamprentel® tami de stil; alul 1a mnleroscopul electrone, eare are dept stop oblineren une = acetons elicule mai rezistente, de metal-curbon, eu grosime sub 200 A, = acetat de celulost, celofen 1 permit trecereaelcetronlor Ia un euvent de 40-100 kW (lig. 1.47) 104 105Vins | * sgt ptt oka ren Shoe t. addy 2 Spor ae coon Seoaee rples Poco fotoratee EEESRE + nme Tio Teta ioe PS sUmbrirea*propriu-zst const in evaporarea unl meta, de reguls aie] de PEPa Sau crom metalic, pe replica de acetate celoat to hectath tao lama de stlela cu o banda de eelolan, Aceste metate ve folo fese datoria propietaflor lor: temperatura jas de topir, ayoare sporisare sub vid, iasotitd de'o capacitate ridiats de atu a elects Bilor,objinerea unel geanulail foarte reduse (Gar tal mare caf foloillcromulul desit tn casulaliajel PUPA). Méalizaren se efectueart tn etape ls Vaporizarea ‘metalulul respectt~cu_ajuioral unul filament Wo (indott sub forma litre V). pe care a Infagourd 4-3 spe de bands etal (PUPd ant Ci); nate! pregotity virful flamentutal se Ploseass {nse de evaporate sub unght de Taf de proba tS cone 106 2 Obfinerea suportului de carbon pentru pelicula metales, prin pnerea acestuin fn vid; cantitatea stata de depusnere 8 carboaulul fe controeta de volta} se petrece la parametri crite, asigurind lizarea unul preparat mai compact, relstent st ujor de manipula icula de carbon este inerta din punel de vedere ehimle, amor sparenth pentru electron. 5. Separarea repel de yumbra, In vederea examindril la miro il electronic, pellenla de acetat de ceuloat (replies) trebie sepa td de pelicula metal-carbon (usnbra); operas ae realized treptal i introducerea preparatwlaj intro slufie de formvar 29, In clo DDupa evaporares eloolarmtlti, ataine pe ,umbeso pellela Termver eu duritate mare si rezsten}a apreciailaycapabili si pro jae degradarea acestela fn Uuapul indepartan replat “C Fhxacea preparatulus. In" contiauare, pelicula ormmvarcacboo thie sis6 monteaxs pe 0 gelli-eeran ct de 3 mm 91 200 cellu, ye se monteazl pe o plast de ofel inoxidabil eu 7 oehiur, Indo Torma Titerel Mj fatrodusi tatr-o eapsuld ta care se pune sectont a 1a un nivel cae sh permits tnruleea peliulel; capsule este wc ith si ISsath 5 minute, Grila-ceran se scone gi te gterge ch bitte filtru;aperatiunen se epeth dupt 5 minute sie apeeapes 1 '/e ore. pl gila-eeran se depune tro eapsuld uscat. Se adaugh din nou form fl se agteapts 10 minute, dup care, iy momentul usetri varul i aeetatul de celulosssint indepartate lisjud peliala metel rom penta puten {i examinata 9 fotografia la meroseopul elec nic, pean eeran tvorescent A. Contactul granulelor $1 porozitatea rocilor Telatile spatiale care se stabilese intre granule detsitice — indi ant de natura lor mineralogics ~ refletay ia cele din urma, Factor Fe at contribu, la compactizarea si tficarea ageegatulal petro fie. Dintce aeeste rela, morfologia contactelor dntre granule ted sl stressul exerltate asupra sedimentelor in ers de Ingropate, am '3i_proeesele de solvare sub presiane (jpressure solution") vor bul fondamental la modifeares morfologie contactor” dintre ble si, dmpliell, Ia sehimbares raporturilor dintse volumel gran ‘3 volume golurllor dite-o roca Contaetul granulelor. In-sprecierea gl denumices tipurilor de con Se poate pleea de la observapile Tat Allen (1063) 7P 0€ covracr fede i] n aig = {| Le Reales =| ancie nei 108 $i Taylor (1950) prvind Pettis tn Sparta" pass titieorsedimentare a relate dite ley pia rotetisn plana Forfologietcontaetel Aste, referer lama sea granleor sedating margine xa care covespunds aes pint “din gronal “prin fare acesta vine in fon tact uron atta tn plant section ero mangine bee, coceopunaitoare cell Dart (aut aeclor part) im granal core mt se kin contact a aranul Un granut fot se saracteranaah pel mal fault margllate Alelt margiat there, ar Ain granu fiber rin ma ‘int here ma mume Fosse dectt mangle ‘Drate ia plana! eeu In care oe face apred tea). Grantee “Tate Goleitonre") na presints ‘Sate om ate qramue + ste sinttnconjrate dou ftane Basal un elment sau matrice (de aceea ar putea fi deaumite stern: hale basi). Morfologia contactor ainize rami este dele Sta to plant uel see flan traverse ated acteristic granullor (zolate (sbazale”), care mu se ating unele eu tee sl care stat legate printrun lant, apace tn diamictie (praconglo= erate i parabrecil cu atriee) situ deposite aeumalate pin pl este seeundar. Poroatstea este mai CContsetul tangential sau puncte!» fa planul sectiunll granuele ‘ling dear tangential, tm Joba eo mal anule) puncte. Agregatel re Putine margiai fixate (in raport cu cele Ibert, lar eompectitaten fate medie spre slabi, Port tamast comuniet tatre eh Bivolvarea pres este practic absent 51 Contact Tinar-apare ea 0 Voie dreapts in planul section, far arginile fixate sit mal numeroese; granule aw tendinfe tubulare, ste mal compact 9 poroaitalen ceva mal ocd este de port, de contaet atu de suprecrestere reeomvex se presint In plan efi ea ie ieenral, ehidimensionale, ay mule iarging inl (e 'muleaza) ncle pe itele; ageegatul iment de supracrestere gf poroniate redusd 5. Contactal satura, de tip sttlige,rezuk pri tadintares dou ‘mal multe granule st apare in plauul seetinll ca 0 ine frst tata ; menginle tixate Sint nuimeroase, iar cimentul poate. psi rrltatea este foarte redust, Acest contact st realizese& fy conde es dizlvini sub presume aecentuatt sf marcheaz lilac pro: Sle anchimetamorfice, In care tote contactele sat. suturale (ed an, 1878); vert st pag. 181 latea rvilor. Un ella petrogatic se ponte arneterza str ra atin punctul de vedere al raportui exttent late particule siluente Si golucle existente im masa sa. Porortatea‘eustitue © ietate sealart a roellar 91 exprimi.proportie gulUtlior (a potion) yolumul tata al uoel roc, Ea poate Mr aprecata ca poral ald sau inalta (Py) cindexprind.eaportal dintee volun total orilor (Vy) — indferent de relia ditre et — si volumul total al st (Ve) supa velatin Pym eM 10, Determinind existenta Muidelor interstitials si controtiad eapact tea de circulate n aeestora, In practice geologic. se Impune qf ct lesen porsili eftine (P.),eate se poate reds ria raportul ante lal porlor intereonectatt (Vy,) # Yolumal total sl Foch (Vy). fu nti Pp MeL 10,Astfel, pororitaten unl roel poste atinge plat lx 30—40% dn vo uml abt 9 eae-apreciata Supa freeveng porlor ast port = 3594 —"porortate foarte bund? Por! 16-2896 —"poroutate bund: Dori 8-169%°— porostate medies Dori 3894'— porozitate slaba orl < 89 '— porostate foarte subs Dap nator lor, golaile din cock reflect o reli care av staiegto Inire particule constituents tn momental depunert Tor i, i acest an, porosiaten cote deposfonald sa primart de asemenea, cle pot Spieea aa fal de momenta seamaliclpariullo, In mpl Sow ‘ip ilfcareaseentelor, In cave cas. porsiate este poidepos flonelddageneeg) saw seeundar taro ocd se pot intial smutan mbee putt de porortii Exprimind, mele din urmf, relaile care st stabilese Inte part culele coustitGente ale roelor —granoctateitclaste, piociste, Socheme, eeatele — st Mant lor sat mlerostructrprimare 31 secu faye ale acestora, porozitaten ese o proprielate caracterstel tataror Setegortor genie de roel: deteiee, organogene. de. preiatie, Feridosle, Ra apare cao trisiturd importanta a acestora, dependent fc dlametra fore granuleler, de modular de tmpachetare i cmen fae. Sortrea Bund und deposte 9h det, aledtulren au dia granule chidimensionnle esigurs pororitate mal rifeath deci sortarea sabi ; fs'rocle cn qrance-ongulre gi subangulars se ralseasyo povontats tna idicath Geet in rocie cu fransle rotunite. Srgredul de rimpache ire! granoelor infuenfesda:porestatea, Atte, role are” au 0 Sopachelare compacta (centul qramueloreare vn in contact tangen fia ete lpat palin Grepte care, i spate corxpund unui rom eedra)presinth 0 poroatate mat scizuth (10-19%) deel rocile In ave grannicle aint tmpacketate. palit” (nile are Teagt centr franoltor fla tn contact descrié, tm spa, Un eu) st ia care, Sie de 15—25% In Incercarile de sistematizare a tipulor de ori este dill de git un erterinunitar. Caracterizaen porestati depeaifionate a dagenetee Poste fi Hleut independent de til petrgratc dupa natura geo Inctra,porilor (ves! fig. 1.1, 1.90, modifeate dupa. Choquette $i Pray."1470 gi Pochtbancr, i974) dupa eum aroeas8 Porozitate deporitionals. Ia timpul acamulitl sea mentee saa penecontentporen eu_neet proce tm roel se advil {enzh mal mole eategor structurale de port interparteale, de pro ieefie™ ntereristlini intraparticle, de yd achletie fenestl ae otarfie a. 14). 110 PoRmozirare OEPoziTIONALA Per du ig, 1.49, Turi de port pinaAnerpartionle (intergranular) reprenins spate bere care ye area mecenich atl sediment” (pa diclvaree au re araoul) Ei se desvola ive grenoclaste, Iocan: chem (ot (odes pet) a hose ore sa lb. Dien Shulle i Freeveata for depind de gradul de compactizave sl cimentare Al'deporitulul primar, Jar forma for rSimhve fn tal ‘ales toons Xarlafh, Granule eu contacte tangential a» porate mal are cece su ontacte tire Sn suturte Pda fc ate ‘est G@0~-30% tate ote 15-90% nie Moca) repre {ined fovea pentrerebneresIndfcarbusr Pent nde pret" sa port adap creapand feta dem bret pe are" pote eterna contact date tn Hels mare ro cmaviate tne exprimat; acoprind ea rup de granule did itn" bein stellate creamer sete Da {il detent de form Inter Dear art itreialn crerpindgoluoe rbmane fn rosie depres stati (olomite primare evaporite, unele cals) dup enitalaaren {Ens octalnares) mincralloeonattvene. EW carsceszest al ‘Hult agegatee Tog crane deet ere fn stalin textile le Toplee 9 apliotopice deci sexture xentople, Posoata total POSS Tate rel ele peste 309 far Rovntaten het ese nai ma ich Perl itrapartinl sat determina de glue din boss (de ex. canere ae torainer) sau din verse alocheme ce att te eneaius Giesreor q's rwelor eisee; form lor eovespunde mortlgll he Sete rapectives lar dincasone for pot We erdaaat miner teacrapor Sint pot inh Gol) crm et Tae on porontaten tite {Re oct ate foarte redo exis pouty de comuntare cu Inicoport ioe de 09 mica) As pertele hous, Port Uinlteorlslochcmelr (oe, pete) pot ver concer secur orld endra sheet corespond oir ritase im arate anal relies baile onpnsctiorcllonile eae ‘consrese ae Irene (x crt Serpe ant fee sig [pore sat Arcacltthamntam). in rei tn care armitra ete tropic Bocalcarenite, pooattes ete mal mare P, (10-15%) ett in acin In cave cmplturn este clade (P, —'8%)s poo titaten eect se aprope malt de poonate total aril lena sat geri primare aa peneonteporene elmensan! el mari det spate faerie eave, se roul rll in le agate prin debidatarn sedlmentail, dlstragrenaub- Hanfelorarganice st eliearea Bulelr de ax, Poi int create a ua ne intevlaminare si aw forme dscoldale sau globulare; uneor, slat ft nll ex alfi, Prin umpleres postdeposifionsl a acestor golur formenzh structurile ,biedseye" (wert emp. 2.32.3). ori de bloturhajte ou caracter select sf dlecontiaus yi corespund juror ereate In Toc (eam sediments) de activitatea,crgeniomelot orante fItofage' forma 9 dimensiunle lor sin in cee legitard ‘pul de’ organism eave Te-t generat (vex! si structuni de bioturhafi) ir tn cele mai multe cazus, su un agpect eanaliform 3i porfie ver- a fata de supratata de strat; stot mat tecvent in partes superioarl Sratelor gi eonteibuie la ridiestea posositai elective uel Toe Porozitates postdepozitional’, Porositaten secun Sau postdepoutionalaapare ta roel can elect al procesclor lagenest ~ de dizalvare gi de clmentare, de rerstelizare 9 substi ey de deshidratare an prin dforinare mecanied (lg. 120, 1, Pororitates prin dzolvare este speifetrocloraedtuive din mine Je ujor solublle $1 se manifest prin porlmulsje, vacuole 31 eaverne, PorlLimalaje crespund spatilor im care au existat bielaste aro. se (camere, valve, entroce, Pel) sau silicoase (testarl, spiel) are an fost Indepa‘taft pria solubsare; In matrices sau imental lastelor vn rimine Torin mulejulutacestora; unedr, aseanenea pork prevent si prin sofublizrea partial a wnor atochem (olde, pete) ‘incolde, Premupaniad existenta anor eat de nccen pene evacanren olutie a'mnerateloe dizolvate,rocle tattle de gol au 0 pore ste efectivt. mare Vacuolele sf eavernele sint goluri de dizolvare in masa cimentul tial sau ¢ rorilor eristalirate masive, Dimensignile lor sint de nul miimetrilor, al centimetier, gehir al metilor (a eaverae), forma aeestora este Toarte neregulatt; Vacuolle tind si fle afe- Poroutaten efetivd a Toe este mare. 2, Porozltatea prin recrstalizare fi reaefiichimice. Proceacle dige- lee, care 50 deafagoara eu reduce de volum, genereazh toldeaua pororitate secundard, eu port intereistalinl. Dintre acest, doloa rea calcarelor conduce In 0 porositate teoretieh de 13% i care rl st delimitai de Tete euhedrate, au forme nereguiate ji dimen Poroaitatea totali a roclor larg evstalizate este mai mare Ire 208594) det ces a roclor fin. sa snedia erstelizate, iat outate efectivd este apreclabils (10-20%); proceatul porilor este ct proportional eu gradul de dolomitizare al roclor, 3, Pororitaten prin cimentare incompleta este, de fapt, 0 porozitate nent sl corespunde goluilorrimase In roel dupa depunerea nui useat. de contact, « unui clment pelcular sau a until eiment drusic i tipurile de clment). Tp astfel de sitet, spate goale iin ina iar poroltates fective eate mick. 4 Pororitatea prin deformant mecenice. Flsurile,racturies elivajele ‘afecteardroelle masive vidi mult porostatea secondark a aces. 3s mai les cind se Intersectenrdntze cle; ele consieue ei de acces tu slutile naturale, contsibuie mult la conectarea porlor prinert idles, in Teli! aeeste, poroaitaten festive roslor, Porositaten reir enalituleo trisitura structural de prim impor fd pentra caracterizaea roel colectonge de hidroesrburl, i special ur, ges, caleare. Porovitaten abeolti @ alsipurilr vasiazd tare F504, a gresilor Inte 89 91 20%, lar 4 ealearelor gi dolomitelor (9 i 3986. In cazul oellar mageain pentra nual porouitatea eleetiva cave permite de apie ielor; tm mlluile actual, poroitates ponte deptgl 70-80%. Toate te valor scad progres ca virsta epontelor st, ipliit et gradul cde dlagencel. Tasares, cimentarea, dizlvarie sub presiane, trans mire anchimetamorfice tun rol coesiderabil In mcyararen 0 it rector,2. Structura sedimentelor si rocilor sedimentare 2.1. Criterii de clasificare, tipusi gen: si nomenclatari Structura sedimentelors roeilor sedimentare canstitue ~ altri de na lor —o caraceristin fundamental, derivata din distibutie spatial @ clementelor eonstituente, Contursts ca atribat. petrogatie ‘be seama anor proprietatt geometice, seala-diectansle, structurs feito este In petmul rind o feflecare 4 condiilor lar genetics, La st Drafala scoarletterestre au ioe urmitoacele procesesedimentare funda mentale: 1) dezagregarea, trasportol s seumularea-materalulit de {rites 2) precipitares. chimed ain solfiis 3) 0-activitate botied, co Jnfluentenzh 9 ea strocturaedtiilor per. gratis, Criteriu el mat ritat de seperare a strueturilorsedimentare rimfae, de aveea, gentle. Sede ‘ng, asl, stuetart mevante,srusturl ehinare i strett ote, Ines ent de natars genetic ole structucks, dec erie relate diate const ‘uenfi reflect stun aspect temporalsun moment yprinar“sau deporfiona 1 un moment ssecundar” seu. postdeporitional. Caracterele.pritare Aepoaifionate a structurit vor Hhustra Tatotdesuna eile de acumulare 4 imaterilului alogen sau de depunere celui autigen sf vor putea utilzale la reconstitucea mediulai de sedimentace (paleomedia). In report eu aeeste trésaiyri, strcturile postdepositionste (san diagene tice) sint impuse sedimentelor acumulate de transtormirile mecanice chimice seu biotic, eare au lov ait in masa lor, eit in plane! supra 16 4e_straificafie. Din_aceste_partiulastSti devivk.posibiltaten tori unl eter yspatial” ae grapare in strtarl fate s stroc- fort supertiale (eau dle supratejelor’ de strat) a i in cazul rocilor de tranific, care, avind 0 comporitie inte uediarh tre termeni extrem! (de ex. marnd, it, Tare epicastit sl pirlasti), nu pot ilsese un loe fn clasifiedrile imentate exist difiewtati de Incediare a lor tatr-una sau alta din tegovile menfionate. De exemplu, chiar dacktermenit_ mecano lifes biog st chemoglife sugereara steueturi ale sprafetelor de strat ‘utara mecaniel, biotiel , respectiv, chimich, uncle ditre ele faracter penetraliv qi depdgese aveasté llth (Qe ex. structure n-fo-eon* apar In legatarl-eu o lhnith-de strat, dar ee dervolth ip fanzimea acetula: structure de biotacbetie au, pail, un eareeter ficial de. log), dar ‘earacterizeazh, de apt, interval ua at). Tn aceast Iucrare am optat pentru criteiul genetic (pe care Lam msidecat de ordinul 1) si am separat structarl sedimentare mecaues, ictus sedimentare chime si structurlsedimestare biotic, th eadel ntmitate foarte pecis ce", In canal struetviloe 2. Structuri sedimentare mecanice Structurile sedimentare primare si secundare, generate de facto hatura mecanled se grupeasa fntreo mare varietste de tpl 4 au uliple utilizar in seaimentalogie. Considerate din pusnetal de vedere semnifcafie! lor sedimentogenetice, structurile ‘meeanice te" pot ptt tn trel eategorl (tabelul 21): 1) steuctuet erosional, reprezentind forme de relief negativ ereate ‘urma inléturiet selective 2 materialulut sedimentar pri process fortune 1a scar mich ; 2) structui constructionae, reprezentate prin forme de reli! po: tiv sau do umplere a formelor negative de elie fa timpul depuneri terial elastics 8) strueturl deformationsle, derivate dia deformarea nor sti ente presxisente, ur—— Att intestines 1s ti ‘Ungegicrte dr ott teaprtate de eet | Sate cts te cok =e tt (Cacteare stactavlr sedimentare mecnice [Revista —| stent rimele dow’ categoril siot structuri mecanioe primare, presedie entare sl slnsedimentare ; a troia eategorie include alructurt secun- are, esenfial postsedimentare, Acest mod de clasficare pune to relief produselé eslor tel faze ajore ale dinamie procesult de sedimentare: erozionea, depunerea ‘emobillzacea material! deri, 2.1. Structuri erozionale (urme de curent) Suh denumirea arme de curent se taelege ansamblul de steueturt norganice de pe fefsle de stratfieatie, apirute en trmane a interne junit dintre eureafi si patul lor lutte. Urmele de eureat aa fost pind 4 dewult Inglobate printre aja-numltele Meroglife in acceptianes logit enropeni. In prezeat, urmele de erosiane sit mumite sf me- gif, n oporitle cu bioglifele, care sinthieroglife de origine organic, ‘Schema de lasficare a urmelor de catent este prezentati in ta eal 2.2 Criteria priveipal al aesteh clasiieri, insprath de clas ct eurentulai; b) produse deforma exuzate de curent, Uno tree or dra tee mt [ime ase y Cae Soeeie| ee pi ee cra Le) BEA) Ooo oa rats Domai ene aePe 24, Catone scooter de cart upd mods de pe Paralel cu clasificarea genetics, urmele de curent stat impastite ‘n dovd categoria), urme\propru-rise (engl. marks, Tepreventate prin depresiunile erozionale produse la partea vuperlosta f Neatal, Iutitic ce © constitat patul curentatul (tg. 24) gb) mudgjle urn elo (engl. = cos, paatrate la parte laerioura a strata arentie eimentat 2 4 acoperitintitele ew urme de curent (ig. 21), Naleful represiatl ‘ota mai freevents posibitate de conservare& strctuilo erosional 2.24.1. Urme de eroziane In cotegoria vimelor de eroziune slat cupringe structure fa seard ric, eu desvoltae lniarS, produse pia active exoaive diteld a et Featulotasupra depoditelor lutte. Caneturile de eroziune (engl. = flute mars) sint depresiunteroxo. tale in forma de U sau de V~ cu vital indreptat spre smonttl cares ‘ula (ig. 2.2). Vieul canelurior se observa ot clritate, find wublnit Drintr-un contact net fat de suprafata necrodatd a etatulu (i. 2.0), Panta din amont a depresiual este mai abrupth decit panta din aval, een ce determini asimotra carscterstck acestor urme. de eroziune Cele mai freevente caneluri de eraziune at litizal de 26 em, lan ‘imea lor lind variabila, Se cunose att forme ou lifimi milimetice, tlt si forme late de 50-75 em, Adiacimea canelurilor de erozlune este diferti, de la forme pro: fund sculptate la forme snperficae, plate. Cind adtncimea este deoseit 44e mare fu apropierea vifuli,canelurile de erozune siat bulbosse. 10 Ferme tangy saulmosy saan Siw eh VU Forme kote ravecane pongos yan no aus upaso mya Ye. 23, Pinca tn mele de cant de ereVasute in plamal steataui, dups saportul diate tangime (L) 9 late (1), cancun se pot separa tn dou eategri principale : forme tate.) 1/111) 9 forme alunite l= 31 pint i bf ther fal vil Lacouette oc vip forme de canchurl de eroziune. q eae Canelrile de eroxiune spar rateri ca forme slitare. Asocaile de canear sat, de obi, constitoite din forme eu acelegl earetere movfologic. Din punetal de vedece al raportaful date formele Ind. ‘iduale, se deowebese ascii compacte (Gig. 2.1), conlitaite dia cane Joi oe te ating lateral se suprapun is sens Tongitndlna,s) ascii disperse, clnd inte eanelurle de erosone spar poriuntnecrodate ale spraetel de strat. up orientarea formelor constituente,asocafile de caseluci pot fi ovientate sau dezordonate. Grientaren este exprimath prin. dsp nerea canelrilor — fata de direeia curentalui — in irl transver, Sale, longitudinale, oblie sau tn ¥ (ig. 2). Inferent de ovlentarea > = =>s| jvvvuy ee TE nd TI ae s r v Vv ST | eh ae ig. 24. Csteares ascalor de eanetrt de erosive 12 Tino sir, canetrile indivie Ua aspect caracterste ent enmelunilor de er te (lig. 2.5, 0) Inert aspeetul individual eanelarlor este tna eomn- ex, gerd et forma re eetiv apart pri ing rea mal maltar canelue lementare (lig. 2.5, 8. Caneluile de eroxione ascelant uneori cu time strueturi de corent vie iste. Chiar pe suprafata cancurlor se observ uneort urine de eureat de dimensiual miei Urmele semitunare (engl. ~ crescent maria) sit eaneluci de eroriune ) reprezint un fenomen obigult, in ambianfe cu caractere dinire cele nai diterite, ‘Cind cungerta se canalizeasi de-« lungul deprestunl,lainele obice fe colmatare muleaza forma fundulu, deevoltind trsHturi de Uip eon ld (fig. 228, 2). In relel de dimensivni mai mari laminatin obled poate avea organizare complexd, cn unithi concoide multiple care o& ‘runehian® reeiproc, 198 nintie oa tn dpresun (de selmetare) Stati 1" ‘Studi strstigratic se bazeaes pe principal acumuliril pe vertiealé 8 sedimentelor. Cel mai cunoseut exempl tate dat de sedimentarea de {ip pelage. Tn unele eazur depuneriitsuceesiveau_se-suprapun, pe vertlealts el se desvoltd lateral (pe ortzontally generiod ave impre Sionante de sedimente, Eatindereslaterala — denumilaprogradare = fe produce dpi modelal hidrodluamte at iaminatet‘obice, der lo cord omult mai mare, Astin resulta struct obliee de dimeastun! Imari, inelusiy stralijcayia obedient Un exempla edilator fl oferh conglomerate albiene din masivul Bacesi (D. Sips, 1962) cae formeach ov ultate. bile sestiienth x grosines de aproximativ 11,9 km. Ty cadral neestel steele Aieritle orizonturtitlogiee ablone constitive lementele Tonle, ble; lar deportele apliene repesintastracle huealer Progradarea genereazi mai als straificatie oblict de tip tabular Heosen. yi Holster (1071) aw deseris-onduletitdepolfionnle oats ari din zonn de dealuri absale 8 Oceanutl Atlantic Aces forme 3H Iingime de und de 5 km 9h Toul de_aprosimetiy: 100 m tracture intead oblek este documentats prin tavesigaf slsmice Strattieafia oblic gigantich este Ireeventh In deporite veeh Ia resent, datortt stadt Inclpient al acestor preoeuptsy, wspectele 159oblie depoztionale ta seard foarte mare stat descortatribuite teoto hist, Studiu) stratiietiel obllee gigentice repretinth 0 preacupare ‘de wiltor 9 sedimentologil 2.2.2.5, Struetuel produse prin teansport in mast In eursul transportulu, prin asfianen curentulal partiulele safer Aeplasie individuae. Spre’dessebire de deplasares.particula ew par ficult, transporte in mast implies deplessrea colectivas ea un corp sintregit sarc sedimentare nsportul ta mash se afl Ig ineoputal studiert sale Multe din presupisle tale aracteriaii int Snek ipotetie, Tn onrecare mtsirt tive. “Stadful actual af aeestor cunostinte este presentat de Middleton st Hempton (1073) qi Carter (1973). Casitienren transport In masé. To tabelul 21. sat prezentate oul eategort de transport fa asi: ¢urger!graitafonate de wedimente 1 aluncedrtgratitaionale Curgerite de sedimente.—subaevatce sat Subaeriene —""represiath curgerigravitafionate. ale materlului aed ‘mentar sau ale amestecurilor de sediment 1 lui, care produ tor ‘area aproape totais a strcturil interne.» toateialuluy deplaset. Alu- hecirle gravitationale implies transport fa oe, ‘eplasat Suferind defoemartInteraereduse feng. ~ slides) sa apreciabile (eg ‘slomps In curgerilo grastialionale floide (cureol{ Muvisl, oceauil ete.) ‘aida curge sub Scfiunen gravitate! anreaind partleulele sedlmentar. Curgerte gravitational de sotimentae se eatacterizeazd prin faptul ‘epnaareasedimentalul este factoral eave antreneaza eal iter= wi Prticulele implieate in cungeri fide’ siat teansportate tn. sus pensie (datoritt tarbulenfel), prin slllte (sub influent Tortelorhidra Ulice aseensionale) si prin defune (iclisiv rulre) pe fund, Part fuel existente i eurgert de sedimente sint mentinute in migeare pri preslanealehidulut Interstitial, prin ineeracianes granisio, sada {oritteoeziunih matrice, Dupi natura mecenismulal de mentinere {ranulelor Middleton gi Hampton (1973) cecanose fret modu de cnrgere A sedimentelor eurger! tludizate, cutger' cu preslune dispersant 1 urge aloase Curgerile flaidizate se releri le nisipusi (gi chiar pietrigui) care suferdremobilisarea brataln granislor — aflate in pozitit astabile eeu oe duce la existenfa temporard a nul exces de fluid, Presionea ‘xereitath In porte faidul in exces menfine particulele in. migeare ‘Neesta este fetnmenul de ichefiere, care deter materials granular 160 se comporte oa un fluid viscos. Presiunea excesivi de pori se poate {prin deplasares.ascensionalaa anol fld prin. sediment arneteietie cngerilorMlidizate este faptut el Taxa fuldt te constiuita din api, fend eonfinutur! emnifeative de argh Material licheGiat sau flldlzat poate eurge pe pante eu Inclinare Joh (I-10), Sedimentarea se product prin. sInghelaren curgeri™, sd Ushidel interstifint este elimfaat Sn mod gfadat de la bask spre fopersutrerutt din iteractiuneagranulelor 9 ula bn cual jr granuleor Thelinagca mini & panes neces menfinert corer ou presiune tn ital a mate eprom Sitstes lehidulul tater. ‘Cargerle milense (engl, — mud flow sau debris flow —~ Middleton Hampton, 10735 stury iow ~ Carter, 1975) implied deplasarea lent e pant a uni amestee de material granular sold (ae Ta nsip fa pie- ig rosie, material angils gf ap. Caracterstie eorgeiior mllowse fe Taptal cl elemente laste Taolate, de diferite dimensiunl int Middleton's Hampton ‘Aeeagt Tngert miloase pot $4 afecteze nisipurt slab onze (annus 10% srg). . (Ca iin eamul congeilor ou preshune dspersont8, materiata tren Tniloasé cate depuis fo mast prin ytaghetaree Tn dorinfa de a prerenta o claitcare practic s putin eunoseutelor roduse sedisentare. ale alunecdrior gravilatinale, avem In vedere nttoarele crite: iterstratifiearen depositelar de alunceare, gradul de feformare interak a woitador alumecate si gradal de eoerents al cor- Dpurlor alanecate. fn acest mod se reeunose (tabell 2.1) = alutecdt netratficae (engl. ~ non-svalfled delepsion dup Hoe- demacker, 1973), ce afecteaz4 roel masive, ineompetente, care se de- [plaveszi ca blocuri oe sifera un grad foarte redus de deformare in- ‘ornd : At = Pent prc tment at faelt inet, cnsting. in corps rch mal ales sitersamte, “competente, ce auferk — tn cursul deplasari.geilaio tale un tal mare grad de deformare interans SS 1a acord eu Drulynal si Walton (1965), ambele categori de produse de alunecare sine stbaivizats tn deposite coereate incoerente, Pe lng acete tinct prineipale de deporite de alunecare exists i pur de transiie aluneeae far deformn interne care apar iter ie, ahapecti et deforma interne ce hu sat iterstratiiente et, 1 produsslor de afunecare este destinah sh siste ale ma Ireevente ln acara aflorimentsor seait foarte mare toate prodsle de slunecare cwvitafionals apa fotestrieate Strvctarile curgerilor de sedimente, Tentifee rea. deponitelon ronulate prin cungeri de. scdimente este Incl proble match cangere dese el pone af combine caraeece sparfintod divertor forme de trsoport tn mask si poate al wilzere forme faracleratice transportaltl sparticula-cu'partcula Asfel pot f1 puse in lee sedimente ce includ sruelt generate de procte trite J.C. Crowe, R. D, Dott gi P. H. Stauffer stat dintre primi care 1 siudiat dopoitele de transport mast i structure ior sedimen ie data 3 Heme (a) a Sate canoe eistene UCase‘ aemente (fq, 220) A Abventa structuilr formate prin (ractlunea granulelor (stratifeatie ‘oblieh i laminae parse) pace st reprecate tn caracter important al depoztelor relate din cages! de sediments. Totus actste depo site includ Lamine paralle dite, imperfect deavoltate. De asemenes se constath prezenta laninafed concave dncontinar (engl = ash sue tare). Aeeaatsstrucurd const din corp Taminare areuite, ct concn itaten spre paren superioard a strata, avind Tangime ini la 40 em, dispuse in rinduriparatele cu sratifieatia generals. Larinatia oneavt dlscontinud pare sk ae formeze fn condi de eliminare masivi ‘pei din rediment (Stafer, 1967). In eanul cutgerlorfludizate se formeaat uneor! laminae ondulat CCngerile de sedimente pot genera mecanoglfe,datorith efortorilor te fortecace ce se dezvolth Inte curgere si patil sfu, Acestea slot reprezentate prin urme de eroaiune la scark medi sau) mare, diverse urme de dregaj cu arial multiple si paralele ya. De asemenca se pot forma urme de talpi postsedimentare (urme de tasare diferental, 102