Dragobetele '

este srbtorit pe 24 februarie

Srbtoarea de Dragobete este considerat echivalentul

romnesc al srbtorii Valentine's Day, sau ziua Sfntului Valentin,
srbtoare a iubirii.

Probabil c 24 februarie nsemna pentru omul arhaic nceputul

primverii, ziua cnd natura se trezete, ursul iese din brlog, psrile
i caut cuiburi, iar omul trebuia s participe i el la bucuria naturii.

Entitate magic asemntoare lui Eros

sau Cupidon, Dragobetele se difereniaz de
blajinitatea Sfntului Valentin , fiind un brbat
chipe, un neastmprat i un nvalnic.

 Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un

peitor i un na al animalelor, romnii au transfigurat

Dragobetele n protectorul iubirii celor care se ntlnesc n

ziua de Dragobete, iubire care ine tot anul, aa cum i
psrile "se logodesc" n aceast zi.

 n aceast zi satele
romneti rsunau de
veselia tinerilor i de zicala :
Dragobetele srut fetele.
Sunt multe credinele
populare cu referire la
Dragobete. Astfel se spunea
c cine participa la aceast
srbtoare avea s fie ferit
de bolile anului, i mai ales
de febr, i c Dragobetele i
ajut pe gospodari s aib
un an mbelugat. mbrcai
de srbtoare, fetele i
flcii se ntlneau n faa
bisericii i plecau s caute
prin pduri i lunci, flori de
primvar.

 n sudul Romniei (
Mehedini), fetele se
ntorceau n sat alergnd,
obicei numit zburtorit,
urmrite de cte un biat
cruia i czuse drag.
Dac biatul era iute de
picior i o ajungea, iar fata
l plcea, l sruta n vzul
tuturor. Srutul acesta
semnifica logodna celor
doi pentru un an, sau
chiar pentru mai mult,
"Dragobetele fiind un
prilej pentru comunitate
pentru a afla ce nuni se
mai pregtesc pentru
toamn.

La noi, Dragobete era ziua cand

fetele si baietii se imbracau in haine
de sarbatoare si, daca timpul era
frumos, porneau in grupuri prin lunci
si paduri, cantand si cautand primele
flori de primavara. Fetele strangeau
in aceasta zi ghiocei, viorele si
tamaioase, pe care le puneau la
icoane, pentru a le pastra pana la
Sanziene, cand le aruncau in apele
curgatoare. Daca, intamplator, se
nimerea sa gaseasca si fragi infloriti,
florile acestora erau adunate in
buchete ce se puneau, mai apoi, in
lautoarea fetelor, in timp ce se
rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din
luna lui Faur/La toata lumea sa fiu
draga / Uraciunile sa le desparti".

In dimineata zilei de Dragobete

fetele si femeile tinere strngeau
ultimile rmie de zpad, numit
zpada znelor, iar apa topit din
omt era folosit pe parcursul anului
pentru nfrumuseare i pentru
diferite descntece de dragoste.

 De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai

multi la o casa, pentru a-si "face de
Dragobete declaratii de dragoste, fiind
convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti
intregul an, pana la viitorul Dragobete.
Aceasta intalnire se transforma, adesea, intro adevarata petrecere, cu mancare si
bautura. De multe ori baietii mergeau in
satele vecine, chiuind si cantand peste
dealuri, pentru a participa acolo la
sarbatoarea Dragobetelui.

Uneori, fetele se acuzau

unele pe altele pentru
farmecele de uraciune
facute impotriva
adversarelor, dar de cele
mai multe ori tinerii se
intalneau pentru a-si face
juraminte de prietenie.

 Se mai credea ca in ziua de Dragobete

pasarile nemigratoare se aduna in stoluri,
ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si
construiasca cuiburile, pasarile
neimperecheate acum ramanand fara pui
peste vara. Oamenii batrani tineau
aceasta zi pentru friguri si alte boli.

 Nici oamenii mai n vrst nu stteau degeaba,

ziua Dragobetelui fiind ziua n care trebuiau s
aib grij de toate ortniile din ograd, dar i
de psrile cerului. n aceast zi nu se sacrificau
animale pentru c astfel s-ar fi stricat rostul
mperecherilor. Femeile obinuiau s ating un
brbat din alt sat, pentru a fi drgstoase tot
anul. Fetele mari strngeau de cu seara ultimile
rmie de zpad, numit zpada znelor, iar
apa topit din omt era folosit pe parcursul
anului pentru nfrumuseare i pentru diferite
descntece de dragoste.

O alt tradiie
spune c Dragobetele a
fost transformat ntr-o
buruian, numit
Nvalnic, de Maica
Precist, dup ce
nesbuitul a ndrznit s
i ncurce i ei crrile.

 Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva

cu nerabdare de toti tinerii, au fost in buna parte
uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor.

Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa

fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de
acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu
spiritualitatea romaneasca.

S V IUBII ROMNETE DE
DRAGOBETE !!!
Sfrit !!!
MULUMIM

prof. inf. ANGELICA DUNCA