1.

conceptul de conducere sociala si formele

conducerii sociale
Admininistrarea inseamna conducerea cu cineva sau cu ceva.Conducerea cu
cineva ar fi ,in esenta conducerea sociala.Insa activitatea administrarii are
caracter universal.Fenomenul administrarii in sens larg se distinge prin
urmatoarele trasaturi :
1)administrarea functioneaza in cadrul unor sisteme care pot fi in primul rind
de natura sociala
2)administrarea reprezinta o calitatea interna a unui system integru,ale carui
elemente principale sunt:a)subiectul b)obiectul care permanent
interactioneaza pe bazele autoorganizarii si autoconducerii
3)administrarea presupune nu doar o interactiune interna a elem.sistemului .
4)administrarea,conform esentei,se reduce la influenta subiectului asupra
obiectului
Forme de activitati sociale :
-activitatea sau conducerea statala,exercitata de un system de structure
statale(cu functii legislative,executive,judecatoreasca) prin intermediul puterii
de stat
-activitatea sau conducerea nestatala (obsteasca) exercitata de diferite
formatiuni obstesti,structure comerciale,institutii private,grupuri de initiative.
Care de regula aplica masuri de influenta cu caracter moral si doar in cazul
celor mai importante relatii sociale recurg la suportul puterii de stat .Familia
este o forma a activitatii sociale.

Conceptul de drept administrativ si trasaturile lui

Termenul de Drept administrativ poate fi utilizat n doua acceptiuni. ntro prima acceptiune, termenul de Drept administrativ desemneaza o
ramura de drept, adica un ansamblu de norme juridice, avnd un obiect
propriu de reglementare, o categorie determinata de relatii sociale.
n a doua acceptiune, termenul de Drept administrativ desemneaza
o ramura a stiintei, adica un ansamblu sistematizat de cunostinte despre
Dreptul administrativ ca ramura de drept.

n cadrul sistemului dreptului, Dreptul administrativ se prezinta ca o

ramura de drept distincta, de sine statatoare, ntruct are un obiect
propriu, precis determinat, de reglementare, dar aflat ntr-o strnsa
legatura cu celelalte ramuri de drept, ale caror norme se aplica, de
asemenea, n activitatea organelor administratiei publice.
n cadrul sistemului dreptului, Dreptul administrativ se prezinta ca o
ramura de drept distincta, de sine statatoare, ntruct are un obiect
propriu, precis determinat, de reglementare, dar aflat ntr-o strnsa
legatura cu celelalte ramuri de drept, ale caror norme se aplica, de
asemenea, n activitatea organelor administratiei publice.
Dar, raportate la normele celorlalte ramuri de drept, normele
Dreptului administrativ ocupa locul principal n cadrul normelor care se
aplica n activitatea autoritatilor administratiei publice, n organizarea si
functionarea acestora, Dreptul administrativ constituind ramura de drept
specifica pentru administratia publica.
Dreptul administrativ poate fi definit ca acea ramura a sistemului
de drept alcatuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza
relatiile sociale ce apar n procesul de executare a legii, de catre
autoritatile administratiei publice, n realizarea puterii de stat

Clasificarea Autoritatilor administratiei publice:Reprezinta autoritati

publice care infaptuiesc functiile si sarcinile puterii executive in cadrul
statului. Dupa modul de formare a organelor AP acestea se clasifica in:
organe alese (consiliile locale, primarii), organe numite (Guvernul,
Ministerele); Dupa ordinea de formare organele AP se clasifica in:
organe ale AP formate de catre ceteteni (consiliile locale, primarii),
organe ale AP formate de Legislativ sau Presedinte (Guvernul,
ministerele) si organe ale AP formate de autoritatile AP (comisii, organe
de control.); Dupa competenta organele AP au competenta:
teritoriala(centrale sau locale), materiala(competenta generala(Guvernul)
sau competent de specialitate(ministerele)) sau temporala (competenta

limitata in timp ca primarul, presedintele raionului si nelimitata ca

ministerele, primariile); Dupa modul de activitate ale autoritatii AP
acestea se clasifica in: colegiale (Guvernul, consiliile) si individuale
(ministerele, primariile).
Trasaturile autoritatii Administratiei publice: 1) poate aplica forta de
constringere a statului; 2) sunt infiintate in baza legii; 3) activitatea se
desfasoara pe baza executarii legilor; 4) activitatea se desfasoara in
interesele statului, autoritatii administrative-teritoriale si a cetatenilor;
5) activitatea e realizata de functionarii publici(personal de specialitate);
6)actele adoptate de aceasta autoritate sunt supuse controlului; 7)
activeaza conform competentei stabilite; 8) orice organ are o structura
interna alcatuita din directii, departamente, sectii 9)are un statut
juridic independent; 10) e constituita intr-un sistem care formeaza
administratia publica in RM.
Principiile organizatorice si functionale ale Administratiei Publice
sunt principii ale ramurii dreptului administrativ. a) principiul
diferentierii si fixarii functiilor si atributiilor in cadrul AP; b) principiul
subsidiaritatii; c) principiul conducerii colegiale cu conducerea
unipersonala(exista autoritati ce au o conducere colegiala ca de ex
Guvernul, si exista autoritati ce se caracterizeaza prin conducerea
unipersonala ca de ex Primariile, ministerele. Imbinarea acestor 2 tipuri
de conducere permite atingerea unor scopuri bine definite, prin diverse
cai); d) principiul imbinarii conducerii ramurale, interamurale si locale
in domeniul AP; e) principiul raspunderii in limitele competentei (fiecare
autoritate activeaza in limita competentei sale si deci poarta raspundere
doar pentru domeniul sau de activitate, cu exceptia autoritatilor cu
competent Generala ca Guvernul.)
Raportul juridic administrativ: reprezinta o relatie sociala de
administrare, ce e reglementata de normele dreptului administrative,
partile raportului fiind titulari de drepturi si obligatii stabilite si aparate
de normele date. Pentru ca RJA sa apara e necesar sa existe 3 termeni
indispensabili: a) norma de drept administrativ; b) existenta subiectelor
RJA; c) existenta faptei juridice. Exista mai multe categorii de RJA: in

care ambii subiecti sunt autoritati ale AP; in care un subiecte este
autoritate Ap iar al doilea e PJ sau PF;
Trasaturile RJA: a) unul din subiectii RJA este o autoritate a AP; b)
obiectul RJA reprezinta realizarea sarcinilor activitatii executive din
cadrul statului; c) RJA apar, se modifica sau inceteaza din actiune in
baza manifestarii unilaterale de vointa, care apare in 2 moduri: din oficiu
sau la cerere; d) incalcarea prevederilor legislative de ordin
administrative are in consecinta raspunderea disciplinara,
contraventionala sau materiala a celui ce a incalcat; e) neintelegerile
survenite in urma nerespectarii anumitor obligatii ce revin unei parti a
RJA pot fi solutionate pe cale administrative; f) RJA pot aparea, pot
disparea, sau deopotriva se pot modifica in urma unor evenimente.
Modul de constituire a Guvernului Conform art 96 al Constitutiei RM,
Guvernul este autoritatea pubica care asigura realizarea politicii interne
si externe a statului si care exercita conducerea generala a AP.
Constituirea Guvernului isi ia inceputul odata cu desemnarea de catre
Seful Statului a unui candidat in functia de prim-ministru. Persoana
desemnata urmeaza sa ceara votul de incredere asupra programului de
activitate si a componentei viitorului Guvern, din partea Parlamentului
in termen de 15 zile. In baza votului de incredere acordat de Parlament,
Presedintele numeste prin decret Guvernul. Dupa aceasta, membrii
Guvernului depun juramintul in fata Presedintelui RM in termen de 3
zile de la desemnarea Guvernului. Indata ce membrii Guvernului au
depus juramintul Guvernul se considera ca incepe sa-si exercite
atributiile (art 98 Const.) Guvernul e compus din: prim-ministru, primviceprim-ministru, viceprim-ministri, ministry, si alti mebri stabiliti de
legislatie.
Atributiile guvernului
1. Asigura realizarea politicii interne si externe a statului
2. Exercita conducerea generala a Administratiei Publice
3. Are drept la initiativa legislativa
4. Numeste in functie 2 judecatori ai Curtii Constitutionale

5. Propune PRM acreditarea si rechemarea reprezentantilor

diplomatici ai RM in alte state
6. Promoveaza in viata legile RM, decretele PRM
7. Exercita controlul asupra executarii hotaririlor, ordonantelor
Guvernului
8. Stabileste functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative
centrale si ale celor de subordinea sa
9. Coordoneaza si exercita controlul asupra APL
10.
Realizeaza programele dezvoltarii economice si sociale a
RM,etc.
Modul de desemnare a presedintelui RM Din 5 iulie 2000
Parlamentul a modificat prevederile Constitutiei, astfel ca Presedintele
RM se alege de catre Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (61) din
deputatii alesi.
Poate candida:
1.
2.
3.
4.

Cetatean exclusiv al RM
Virsta minima 40 ani ( varianta abrogata 35 ani)
A locuit sau locuieste consecutiv 10 ani pe teritoriul RM
Poseda limba de stat

Organizarea alegerilor pentru funcia de Presedinte al Republicii

Moldova presupune: stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii
speciale de desfasurare a alegerilor pentru funcia de Presedinte al
Republicii Moldova, desfasurarea turului intii al alegerilor ordinare in
sedina publica speciala a Parlamentului. Alegerile pentru funcia de
Presedinte al Republicii Moldova se organizeaza cu cel mult 45 de zile
inainte de ziua expirarii mandatului Presedintelui in exerciiu. Data
alegerilor pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova se
stabileste prin hotarire a Parlamentului. Se constituie Comisia Speciala
de desfasurare a alegerilor pentru functia de PRESEDINTELE RM, care
inregistreaza candidatii si asigura pregatirea si desfasurarea procedurii
de votare, inclusiv totalizeaza rezultatele votarii.

Candidatura pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova poate

fi propusa, incepind cu ziua fixarii datei alegerilor, de catre:
a) persoana care isi inainteaza propria candidatura susinuta de cel
puin 15 deputai;
b) un grup de cel puin 15 deputai.
Propunerea candidaturii pentru funcia de Presedinte al Republicii
Moldova, semnata de toi deputaii care o susin, va fi prezentata
comisiei speciale cel tirziu cu 3 zile inainte de ziua alegerilor.Nu se
admite retragerea semnaturii din propunerea candidaturii pentru funcia
de Presedinte al Republicii Moldova.Candidatul la funcia de Presedinte
al Republicii Moldova poate sa-si retraga candidatura in orice moment
pina la declararea inceputului votarii.In cazul in care comisia speciala nu
a inregistrat in termenele stabilite nici un candidat la funcia de
Presedinte al Republicii Moldova, se considera ca alegerile nu pot avea
loc, iar hotarirea Parlamentului cu privire la data alegerilor respective se
abroga. La propunerea fraciunilor parlamentare, Parlamentul va stabili,
in cel mult 30 de zile, o noua data a alegerilor ordinare a Presedintelui
Republicii Moldova.
In caz de nealegere, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii 2
candidati. Daca si in turul 2 nici unul din candidati nu intruneste
numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate,in cazul
esecului alegerilor repetate, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul
si stabileste data alegerilor parlamentare.
Rezultatele alegerilor
Comisia speciala totalizeaza rezultatele votarii si prezinta informaia
respectiva Parlamentului.
In baza informaiei prezentate de comisia speciala, Parlamentul adopta o
hotarire prin care confirma ca Presedintele Republicii Moldova este ales.
Hotarirea Parlamentului si actele comisiei speciale se prezinta de indata
Curii Constituionale.
In procesul exercitarii mandatului PRESEDINTELE RM este ajutat de
aparatul sau de lucru, care activeaza conform unui Regulament adoptat
printr-un decret prezidential.
Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani de la data depunerii
juramintului si nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit
pentru cel mult 2 mandate consecutive art80 Const!

Caracterizati atributiile presedintelui RM

Convocarea Parlamentului
Preedintele Republicii Moldova, convoac Parlamentul n cel mult 30
de zile de la alegeri (articolul 63 alineatul (2) din Constituie).
Dreptul la iniiativ legislativ
Preedintele Republicii Moldova are dreptul la iniiativ
legislativ (articolul 73 din Constituie).
Mesaje Parlamentului
Preedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrrile
Parlamentului. Preedintele Republicii Moldova adreseaz
Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale
naiunii (articolul 84 din Constituie).
Dizolvarea Parlamentului
n cazul imposibilitii formrii Guvernului sau al blocrii procedurii de
adoptare a legilor timp de 3 luni, Preedintele Republicii Moldova, dup
consultarea fraciunilor parlamentare, poate s dizolve Parlamentul, dac
nu a acceptat votul de ncredere pentru formarea Guvernului, n termen
de 45 de zile de la prima solicitare i numai dup respingerea a cel puin
dou solicitri de nvestitur.
Concomitent cu aceste posibiliti, exist i anumite restricii asupra
dizolvrii Legislativului. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat numai o
singur dat n cursul unui an. El nu poate fi dizolvat n ultimele 6 luni
ale mandatului Preedintelui Republicii Moldova, cu excepia cazului
prevzut la art. 78 alin. (5) (dac i dup alegerile repetate Preedintele
Republicii Moldova nu va fi ales, Preedintele n exerciiu dizolv
Parlamentul i stabilete data alegerilor n noul Parlament), i nici n
timpul strii de urgen, de asediu sau de rzboi (articolul 85 din
Constituie).
Atribuii n domeniul politicii externe
Preedintele Republicii Moldova, care personific statul i este chemat
s-l reprezinte n relaiile cu alte state, la cel mai nalt nivel, i exercit
funcia de reprezentant oficial al statului n colaborare cu Parlamentul i
Guvernul i are urmtoarele atribuii n domeniul politicii externe:

poart tratative i ia parte la negocieri, ncheie tratate internaionale

n numele Republicii Moldova i le prezint, n modul i n termenul
stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;

la propunerea Guvernului, acrediteaz i recheam reprezentanii

diplomatici ai Republicii Moldova i aprob nfiinarea, desfiinarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

primete scrisorile de acreditare i de rechemare ale

reprezentanilor diplomatici ai altor state n Republica
Moldova (articolul 86 din Constituie).
Atribuii n domeniul aprrii
Preedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forelor
armate. El poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului,
mobilizarea parial sau general. De asemenea, n caz de agresiune
armat ndreptat mpotriva rii, Preedintele Republicii Moldova ia
msuri pentru respingerea agresiunii, declar starea de rzboi i le aduce,
nentrziat, la cunotina Parlamentului. Dac Parlamentul nu se afl n
sesiune, el se convoac de drept n 24 de ore de la declanarea
agresiunii.
Preedintele Republicii Moldova poate lua i alte msuri pentru
asigurarea securitii naionale i a ordinii publice, n limitele i n
condiiile legii (articolul 87 din Constituie).
Alte atribuii
Preedintele Republicii Moldova ndeplinete i urmtoarele atribuii:
a) confer decoraii i titluri de onoare;
b) acord grade militare supreme prevzute de lege;
c) soluioneaz problemele ceteniei Republicii Moldova i acord azil
politic;
d) numete n funcii publice, n condiiile prevzute de lege;
e) acord graiere individual;
f) poate cere poporului s-i exprime, prin referendum, voina asupra
problemelor de interes naional;
g) acord ranguri diplomatice;
h) confer grade superioare de clasificare lucrtorilor din procuratur,
judectorii i altor categorii de funcionari, n condiiile legii;
i) suspendeaz actele Guvernului, ce contravin legislaiei, pn la
adoptarea hotrrii definitive a Curii Constituionale;
j) exercit i alte atribuii stabilite prin lege (articolul 88 din
Constituie).