Mass-media n general, dar televiziunea n special, reprezint o minune i o extraordinar invenie

a omului, care a transformat lumea ntr-un sat global, este o bun surs de cunoatere i de educaie i o
modalitate de destindere, dar, reconstruiete realitatea, realizeaz un nou mod de existen, motiv pentru
care imi propun ca in aceasta lucrare sa analizez influientele acesteia si in special efectele violentei din
mass-media in plan familial.
Lumea n care trim este guvernat de o agresivitate aproape patologic, i chiar dac ntlnim
astfel de evenimente zi de zi, chiar i atunci cnd ne plimbm pe strad, cei mai mari furnizori de violen
rmn posturile de televiziune. ntrecndu-se n audiene, acestea exagereaz att prin filmele i
emisiunile difuzate, ct i prin jurnalele de tiri ilustrate ntr-o perspectiv macabr i cu lux de amnunte.
Cu ct numrul unor astfel de scene crete, cu att mai mare va fi impactul lor asupra psihicului
telespectatorilor. ns problema major intervine atunci cnd aceste programe de tiri devin accesibile
persoanelor foarte tinere (copii i adolesceni), care sunt mult mai receptivi i mai uor de influenat dect
persoanele adulte. Dei unele persoane sunt mai rezistente din punct de vedere emoional, prin capacitatea
de a se distana de anumite subiecte violente, cei mai muli ne lsm influenai, ntr-o oarecare msur,
de aceste scene.
n Romnia, preocuprile pentru acest subiect apar destul de trziu, ca repercursiune a dezvoltrii
recente a televiziunilor comerciale. Acestea din urm, sunt privite ca subieci dependeni de rating i, prin
urmare, de atragerea prin orice mijloace a unui public ct mai numeros. ntr-un artcol publcat n Dlema,
Alexandru lecu precza c: temul medatc e conttue ca element central n vaa famle, atfel
c reglajul nteracunlor famlale e face prn ntermedul rtualzr conumulu tv (lecu, 1997,
p. 14). Televzorul ete, fr doar i poate, un ntrument cu rol decisiv n intabilizarea relaiilor sociale,
prin faptul c ne atrage ntr-un mod excesiv, slbindu-ne legturle de comuncare cu celelalte persoane.
Oamen devin aadar sclavi ai televzorului, pe care l consider drept cea mai potrivit companie, o
companie care capteaz i supune prin fora ei incomensurabil. Astfel, cu ct o emune au orice alt
program exerct o for de educe mai puternic, cu att ma mult se vor rupe legturle ntre membr
unu grup.
n caltatea a de membru al famle, televiziunea a ndrznit modeleze ntr-un mod ubtl
contna comportamentul persoanelor, cei mai afectai fiind cop. Tot ma mul prn au nceput lae cop ore ntreg n faa televzorulu, fr contentzeze efectele negatve ale acestei atitudini.
Rezultatul a fost acela c cei mai muli cop - char ce ma mc de tre an - au ajuns s fie dependen
de televzor. Nu exagerm cu nimic s afirmm c n prezent putem vorbi despre o ntreag generae de
cop care cresc cu televzorul pe post de ddac.
Televiziunea influeneaz prin:
- vizionarea n sine, ca obicei zilnic ce afecteaz dezvoltarea i funcionarea creierului uman,

- mesajele TV, natura acestora i consecinele pe termen lung ca de exemplu, schimbarea modului de via
i a credinei.
Transmiterea informaiilor prin imagini si vizionarea n sine: activeaz mai ales emisfera dreapt a
creierului care rspunde de vizual, emoii, senzaii, intuiie, plcere i inhib activitatea emisferei stngi a
creierului care rspunde de gndirea logic, analitic, exprimarea corect a ideilor, citit i scris,
raionamentul matematic. Principalele mesaje transmise prin televiziune sunt: eroticul i violena.
Efectul mesajului erotic asupra publicului este foarte puternic i foarte cutat. Televiziunea se
exprim cel mai bine i seductor, prin erotism.
Efectele mesajelor erotice sunt:
- Dispare sentimentul de vinovie asupra tinerilor care triesc mpreun
- Stimuleaz simurile i vd totul prin prisma senzualului
- Tendina de a se ntoarce la primitiv care se reflect n pr lung, costumaie, muzic, comportament
socio-sexual, etc
Al doilea mesaj preponderent din televiziune este violena.
Consiliul Naional al Audiovizualului vine n ntmpinarea telespectatorilor impunnd posturilor
de televiziune s precizeze genul de emisiune i categoria de vrst creia i se adreseaz. Semnul din
josul ecranului nu-i ajut foarte mult pe copii, din contra exist tentaia fructului oprit. Copii rmai
nesupravegheai n faa televizorului aleg aceste programe violente care-i influeneaz negativ.
Se tie c aproape fiecare copil i are idolul su pe care ncearc s-l imite, un printe, un erou din
basme sau un personaj de film care l fascineaz prin puterea pe care o are. Copiii nu in cont c aceast
putere este folosit n mod distructiv. Faptul c eroul i-a rezolvat singur toate problemele i i-a fcut
dreptate l transform n ochii copilului ntr-un personaj cu care va dori s semene tot mai mult. El va
pune n practic ceea ce a nvat de la eroul lui, nu din rutate sau instincte violente, ci pentru c nu
reuete s deosebeasc binele de ru, realitatea de ficiune i pentru c violena nu este aproape niciodat
pedepsit i apare ca un lucru necesar.
Mesajul violent are urmtoarele efecte:
- Faciliteaz agresivitatea i comportamentul anti-social
- Dezvolt insensibilitatea la violen sau la victimele violenei
- Creeaz impresia c triesc ntr-o lume periculoas n care ei pot deveni victime.
ntre 5-15% din violena real este cauzat de influena direct a televizorului.
Dar televizorul influeneaz i viaa de familie. Influena negativ a televiziunii n viaa familiei
contemporane se exercit sub mai multe forme. Fora distructiv a televiziunii se manifest att direct,
prin promovarea avortului, a libertinajului i prin reducerea relaiei de dragoste la satisfacerea mecanic a
plcerii sexuale, ct i indirect, prin promovarea unei viei lipsite de griji, comode, cu mult confort i
mult distracie, pentru care familia sau copii ar putea constitui un serios impediment.
Masa n familie - eveniment central - moment al mpcrii, al comuniunii, al comunicrii i al
mulumirii, a fost nlocuit cu masa n faa televizorului, care este cel puin un motiv de indiferen sau
lips de respect pentru cellalt. Chiar i atunci cnd ntreaga familie este prezent, utndu-se la aceeai
emisiune, fiecare se afl departe de cellalt, cu mintea plecat n lumea de pe ecran.

Viaa de familie apare arareori pe micul ecran, cu toate c, n realitate, majoritatea oamenilor i
triesc existena astfel. Familia i ntmplrile legate de viaa acesteia, prin nsi natura lor, nu au nimic
spectaculos, pentru a putea atrage atenia telespectatorului i deci nu este mediatizat.
n familia de pe micul ecran, oamenii au mai mult timp liber i mai muli bani, i se distreaz
aproape tot timpul. Triesc ntmplri senzaionale, fascinante poveti de dragoste, emoii puternice.
Telespectatorii care au aceast lume drept model cnd revin la atmosfera propriei case vor constata
diferena izbitoare dintre cele dou lumi. Propria viaa de familie pare cenuie, apstoare, plictisitoare,
cu probleme, griji, lipsuri n comparaie cu ntmplrile extraordinare, cu viaa deosebit pe care o duc
alii, dup cum o vd ei la televizor. Apare un cerc vicios: problemele se agraveaz tot mai mult,
proporional cu timpul dedicat vizionrii cci viaa de familie devine tot mai srac. Comparaia vieii
personale de familie cu cea strlucitoare, trit pe micul ecran, devine o surs permanent de
nemulumire, frustrare i nenelegeri familiale.
Membrii famiilor de pe micul ecran sunt independei unul fa de cellalt. Activitatea filmelor este
centrat aproape ntotdeauna pe interesele, cariera, aventurile ficruia. De aici, telespectatorul nva sau
i nsuete acea mentalitate n care interesele proprii sunt separate de cele ale familiei. Fiecare cu cariera
lui, cu banii lui,cu preferinele lui, cu programul lui, cu prietenii lui, nct pn la urm soii divoreaz.
O alt nemulumire pe care o nate televiziunea este produs de comparaia pe care telespectatorii
o fac ntre proprii soi i eroii micului ecran. Brbai sau femei, drgui, fermectori, bogai i puternici, i
pun n stare de inferioritate pe bieii soi sau pe soiile care, n mod firesc, nu pot concura cu personajele
de ficiune, interpretate de actori tineri. Aceste personaje ptrund n imaginaia telespectatorului i devin
cel mai mare duman al vieii de familie. Cu ele se svresc prima oar adulterul, i tot ele mping n
viaa real persoana respectiv spre adulter.
Televiziunea joac un rol principal n normalizarea relaiilor sexuale n afara cstoriei, a
adulterului, a perversiunilor sexuale i a divorului. n telenovele, de exemplu, relaiile sexuale sunt de 24
de ori mai frecvente n afara cstoriei dect cele ntre soi, sau, 94% dintre ntmplrile erotice se
desfoar ntre persoanele necstorite. De asemenea, adulterul i divorurile abund, depind cu mult
rata celor din realitate. De se s te mai strduieti s-i pstrezi fidelitatea fa de so sau soie cnd
plcerea o poi obine i n alt parte sau cnd toat lumea procedeaz la fel?" sugereaz televiziunea prin
falsa realitate pe care o promoveaz.
Televiziunea determin amplificarea stresului, a nelinitii i dezordinii mentale, dar este un mijloc care
ndeprteaz aceste probleme - pe perioada vizionrii-, devenind astfel un mecanism perfect care
genereaz dependena. Devine din ce n ce mai grea desprinderea de televizor.
Cei btrni i singuri, uitndu-se la televizor se izoleaz i mai mult, refuznd comunicarea cu
ceilali, i cu toate c este dureros s-o spunem, acesta devine un anestezic general care-i face s uite de
golul sau lipsa de sens a vieii lor.

Cu toate acestea exist mijloace prin care oamenii pot micora influena televiziunii asupra lor i a
familiei: ntrirea legturilor interpersonale , realizarea coeziunii familiei i a grupurilor, strngerea
legturilor ntre familii, etc.
Cum putem feri copiii de violenta din mass-media
Dasemenea copiii se informeaza, de la varste din ce in ce mai fragede, despre lumea
inconjuratoare iar sursele pe care le au la dispozitie sunt variate, cum ar fi parintii, profesorii, prietenii si
mass-media.
Un plus de atentie trebuie acordat insa informatiilor preluate de la televizor, radio sau de pe Internet.
Aceste suporturi mediatice constituie o baza informationala valoroasa, dar trebuie sa tinem cont de faptul
ca, de foarte multe ori, sunt prezentate fie stiri agresive, caracterizate de violenta, fie unele care trateaza
teme foarte delicate.
Materialele care abordeaza probleme precum catastrofe naturale, rapiri, omucideri, atacuri ale
gruparilor teroriste, violenta in scoli sau aventurile amoroase ale unui politician pot avea drept consecinta
crearea unei stari de confuzie in mintea copiilor, care ajung, treptat, sa aiba o perceptie deformata asupra
societatii, considerand-o un mediu confuz si ostil.
Ca parinti, ne gandim cum vom reusi sa contracaram efectul pe care acest gen de relatari si imaginile care
le insotesc le pot avea fata de copil. Calea cea mai simpla de abordare a problemei este prin dialog si
micutul isi va crea, in timp, un "scut" protector, ceea ce va evita aparitia unui eventual dezechilibru
emotional.
Cum receptioneaza copiii informatiile
Spre deosebire de filme si de programele de divertisment, stirile sunt reale. Problema este ca un
copil ar putea sa nu faca distinctia intre realitate si fictiune. Aceasta depinde de varsta copilului si de
nivelul de maturitate psihologica a fiecaruia. Programele de televiziune au, cel mai adesea, caracter
spectaculos, foarte credibil, ceea ce i-ar putea face pe copiii ajunsi la varsta de 7-8 ani, de exemplu, sa
creada ca li s-ar putea intampla si lor ceva similar.
Un copil care urmareste un material relatand despre o rapire sau despre un atentat se va ingrijora: "Oare
eu voi fi urmatorul? Ar fi posibil sa mi se intample si mie asa ceva?".
Catastrofele naturale, precum si alte materiale de aceeasi factura, prezinta acelasi grad de risc in privinta
eventualelor consecinte in plan emotional.
Spre exemplu, un copil care locuieste in Bucuresti urmareste o stire despre o inundatie care a avut loc in
zona Moldovei, este posibil sa nu mai doarma toata noaptea, intrebandu-se daca locuinta lui este
pozitionata pe un teren suficient de stabil si rezistent. Mai mult decat orice alt canal mediatic, televiziunea
are capacitatea de a "aduce lumea" in propria noastra casa, prin urmare este necesar sa discutatam
permanent cu cei mici despre toate stirile receptionate .
Ca parintii trebuie sa fim permanent pregatiti sa-i linistim pe copiii agitati din cauza stirilor
urmarite. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa le ascundem adevarul despre cele aflate.

Secretul, spun psihologii americani, este sa prezentam informatia cu acuratete, dar, in acelasi timp, cat
mai abstract posibil. Vom evita, asadar, detaliile, cu exceptia situatiei in care copilul insista in mod
deosebit pe un anumit aspect.
In cazul unor stiri despre dezastrele naturale, copilul trebuie incurajat cu blandete sa vorbeasca despre
ceea ce simte, pentru a se elibera astfel de anxietate. Problema trebuie abordata insa distinct daca suntem
parintele unui adolescent.Incepand de la 14-15 ani, acesta trebuie educat sa faca diferenta intre informatia
stricta si elementul de spectacol introdus de unele canale in scopul cresterii audientei.
Astfel, ceea ce parea a fi o informatie infricosatoare se poate transforma intr-o discutie constructiva
despre rolul buletinelor de stiri.
In opinia psihologului Mihail Militaru, este foarte important ca parintii sa nu interzica accesul
copilului la televizor, pentru ca efectul obtinut ar fi exact opus. "Apare, in acest caz, tentatia fructului
oprit' si copilul va urmari cu si mai mult interes emisiunea in discutie", afirma doctorul Militaru.
De asemenea, psihologul considera ca parintii trebuie sa discute cu cel mic pentru a afla care este
factorul care il motiveaza sa urmareasca programele respective. "De cele mai multe ori, copiii urmeaza
anumite modele pe care le vad in familie", subliniaza doctorul Militaru. Altfel spus,vom aborda mai intai
cauza, nu efectul!
Pe de alta parte, daca micutul dedica o mare parte din timpul sau liber urmaririi programelor
televizate, acest fapt ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma pentru parinti.
"Daca un copil se uita prea mult la televizor, foarte probabil parintii nu-i acorda suficienta atentie. E
adevarat ca un copil se poate juca singur, dar ii este mult mai comod sa deschida televizorul. Asadar,
parintii trebuie sa isi faca timp pentru copil si sa il implice in cat mai multe activitati specifice varstei",
mai spune psihologul Mihail Militaru.
Cert este faptul c violena din mass-media, in special cea prezent n tiri reprezint unul dintre
cele mai controversate subiecte ale epocii noastre. Pe de o parte, aceasta este esenial n transmiterea
informaiilor de orice natur ctre populaie, ns coninutul ei trebuie n mod clar cenzurat din cauza
violenei prezente n tiri, cu potenial negativ ridicat, n special n rndul copiilor. Prin urmare,
elementul- cheie va consta n stabilirea unui echilibru, a unei situaii optime, ntre nevoia de informaie i
nevoia combaterii efectelor negative induse de violena televizat. n aceast privin, consider c prin
oferirea unui cadru contextual mai potrivit pentru violen i crim ntr-o tire (de exemplu, prin
acoperirea tematic mai degrab dect prin acoperirea episodic, prin furnizarea factorilor de risc i a
informaiilor cu privire la cauzalitate), vor scdea efectele negative ale violenei prezente n tiri att n
rndul copiilor, ct i n rndul adulilor.